Copiii din instituţiile de învăţământ din România vor avea, de acum înainte, un aliat important în lupta împotriva violenţei psihologice-bullying. Violenţa, care se poate manifesta fie fizic, prin comportamente repetate de lovire, piedici, îmbrânceli, plesnit sau alte forme asemenea, fie verbal prin porecle, insulte, tachinări, intimidări, umiliri, va fi interzisă prin lege şi se vor lua măsuri ca aceasta să fie combătută în toate ciclurile educaţionale: primare, gimnaziale şi/sau liceale.

Iniţiativa legislativă, care defineşte, previne şi interzice violenţa psihologică-bullying-ul, a modificat şi completat Legea educaţiei naţionale nr.1/2011. Aceasta a fost adoptată ieri de Senat în calitate de cameră decizională (L652/2018). Senatorii au votat iniţiativa în unanimitate. Legea Educaţiei Naţionale a fost astfel completată cu o secţiune care prevede expres definirea şi prevenirea bullying-ului, asistenţa psihologică, dar şi formarea şi informarea personalului didactic cu privire la problemele care decurg din acest tip de comportament.

"Când am început munca la proiectul de modificare a Legii Educaţiei Naţionale, am avut tot timpul în minte frecvenţa mare a ştirilor care prezentau filmuleţe cu elevi agresaţi fizic sau verbal şi apoi postate pe diferite platforme sociale. Sigur că autorităţile reacţionau în aceste cazuri, dar, în lipsa unui instrument legislativ care să le ofere mijloacele de a preveni un astfel de comportament şi de a lua măsurile care se impun, nu se putea face prea mult. Acum am reuşit să umplem acest vid legislativ", a declarat deputatul Andrei Pop, co-iniţiator al proiectului legislativ.

"Mă bucur că au înţeles colegii din Camera Deputaţilor (287 de voturi Pentru şi 0 Abţineri) şi Senat (96 de voturi Pentru şi 0 Abţineri) importanţa acestei modificări legislative. Astfel legea a trecut în forma agreată împreună cu specialiştii, asociaţiile implicate în actul educaţional şi reprezentanţi ai instituţiilor publice. Voi urmări îndeaproape punerea în aplicare a prevederilor legale, începând cu elaborarea metodologiei privind prevenirea şi combaterea violenţei psihologice-bullying. Pentru că îmi doresc ca această lege să fie funcţională şi dreptul la demnitate al copiilor să fie protejat fără excepţii", a declarat la rândul său, Petre Florin Manole, de asemenea co-iniţiator al proiectului legislativ.

Deputat PSD, Andrei POP

Secretar al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci

Deputat PSD, Petre-Florin MANOLE

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale

Coaliţia de la guvernare rămâne făra majoritate la Camera Deputaţilor, după ce 4 deputaţi au demisionat azi din PSD şi s-au înscris în formaţiunea condusă de Victor Ponta, Pro România.

Unul dintre ei este Ion Mocioalcă, preşedintele PSD Caraş Severin, lider cu 24 de ani de vechime în partid.

PSD şi ALDE au în acest moment 163 de voturi împreună la Camera Deputatilor, dar au nevoie de 165 pentru a obţine majoritatea la vot.

Coaliţia de guvernare se bazează însă şi pe voturi de la UDMR şi minorităţile naţionale.

Sursa www.tvr.ro

Proiectul are ca obiect de reglementare revizuirea cadrului normativ în materia adopţiei, prin introducerea unor prevederi care să asigure celeritatea în dobândirea şi menţinerea statutului de copil adoptabil, flexibilizarea procedurii de evaluare a adoptatorilor, precum şi debirocratizarea unor proceduri.

Proiectul de act normativ prevede eliminarea din procedură a identificării rudelor de până la gradul al IV-lea în cazurile în care planul individualizat de protecţie a copilului are ca finalitate adopţia, flexibilizarea derulării procedurii de adopţie pentru copiii care au împlinit vârsta de 14 ani, precum şi a grupurilor de fraţi care nu pot fi separaţi, introducerea de noi stimulente financiare în vederea susţinerii familiilor care doresc să adopte un copil cu vârstă mai mare, cu handicap sau un grup de fraţi (600 lei, respectiv 900 lei), precum şi pentru achitarea unor servicii de recuperare sau reabilitare medicale, psihologice sau de altă natură în cuantum de 1.500 de lei pe an. De asemenea, se acordă o sumă de 200 de lei/zi/persoană pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare ale adoptatorului sau familiei adoptatoare.

Potrivit unui amendament, managerul de caz "stabileşte ca finalitate planul individualizat de protecţie în cazul în care părinţii fireşti cu vârsta de peste 18 ani îşi exprimă consimţământul la adopţie în cel puţin 60 de zile după părăsirea copilului. În acest caz, adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie se stabileşte în maximum 45 de zile de la exprimarea consimţământului la adopţie de către părinţii fireşti".

O altă modificare a textului de lege prevede că direcţia socială "are obligaţia să facă demersurile necesare identificării şi contactării părinţilor fireşti, să-i informeze periodic asupra locului în care se află efectiv copilul, asupra modalităţilor concrete în care pot menţine relaţii personale cu acesta, precum şi asupra demersurilor pe care părinţii fireşti trebuie să le facă pentru reintegrarea copilului în familie".

Totodată, "efectele hotărârii judecătoreşti de deschidere a procedurii adopţiei se menţin până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani".

"Instanţa poate solicita din nou consimţământul la adopţie al părinţilor fireşti, dacă după data la care consimţământul a devenit irevocabil, aceştia fac dovada, prin orice mijloc de probă, a existenţei în mod excepţional a unei cauze obiective, neimputabile, de natură să determine revenirea asupra consimţământului iniţial", conform altui amendament.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi pentru abrogarea art. 5 alin. (7) lit. s) şi cc) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative este iniţiat de Guvern, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Sursa www.agerpres.ro

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului 4/2017 pentru modificarea Codul fiscal, care prevede obligaţia plăţii de către angajator a contribuţiei pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim brut pe ţară pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei cu contracte de muncă cu timp parţial.

Senatul respinsese în 10 octombrie 2017 această ordonanţă, însă Camera Deputaţilor a adoptat-o. PNL a anunţat că va ataca legea la Curtea Constituţională.

Proiectul de lege prevede introducerea salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile de asigurări sociale şi de asigurări sociale de sănătate, ca bază lunară de calcul la stabilirea acestor contribuţii. Sunt avute în vedere veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, al căror nivel se situează sub acela al salariului minim brut pe ţară garantat în plată. Scopul constă în descurajarea angajatorilor care, în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte individuale de muncă cu timp parţial inclusiv pentru acele situaţii care ar impune, din perspectiva naturii activităţii desfăşurate, un program de muncă cu normă întreagă.

Sursa www.agerpres.ro