Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică un proiect de act normativ care stabilește normele de aplicare pentru legea 150/2016 prin care retailerii sunt obligați să aibă pe rafturi 51% produse de pe lanţul alimentar scurt.
Potrivit proiectului de act normativ, lanțul scurt de aprovizionare implică relații comerciale între furnizor, un singur comerciant și consumatori, pe filiera produsului agroalimentar, iar componența acestuia se realizează ținând cont de următoarele tipuri de produse: produse alimentare proaspete, produse alimentare congelate, produse alimentare procesate.
Furnizorul din lanțul scurt de aprovizionare este, după caz:
a) fermier, definit în conformitate cu prevederile art.2 alin.(1) lit. f) din Ordonanța de Urgență nr. 3 /2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, denumită în continuare Ordonanța de Urgență nr.3/2015;
b) fermier și o entitate fizică sau juridică având ca obiect de activitate colectarea și/sau depozitarea produselor menționate la art.3;
c) fermier și o entitate fizică sau juridică având ca obiect de activitate colectarea și/sau depozitarea și procesarea produselor
Comerciantul din lanțul scurt de aprovizionare este persoana fizică sau juridică care desfășoară activitățile prevăzute la art. 4 lit. d) și e) din Ordonanţa Guvernului nr. 99 din 29 august 2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă cu modificările și completările ulterioare.
Magazinele trebuie să asigure un procent de 51% de produse provenite prin lanțul scurt de aprovizionare:
CARNE: carnea de porc, pasăre, oaie, capră, vită, pește.
OUĂ, TOATE SORTIMENTELE DE MIERE, LACTATE ȘI TOATE TIPURILE DE PÂINE ȘI PRODUSE DE PANIFICAȚIE.
LEGUME: cartof, fasole (boabe), fasole verde, ceapă, usturoi, morcov, țelină, păstârnac, pătrunjel de rădăcină, varză, castraveți, pătlăgele roşii, vinete, ardei, salată verde, ridichi, sfeclă roșie, broccoli, conopidă, gulie, ciuperci, dovlecel verde, verdețuri și aromatice, dovleac, mazăre, porumb zaharat și praz.
FRUCTE: mere, pere, prune, piersici, caise, cireşe, vişine, struguri, pepeni, căpşuni, gutui, nuci, afine, mure, cătină, coacăze, zmerură și alune.
Legea se referă la comercianţii cu afaceri de peste două milioane de euro.
Sursa:agroinfo.ro

Subvențiile primite de fermierii români ar putea crește după 2020, când se va adopta o nouă Politică Agricolă Comună (PAC). Se vor lua bani de la fermierii din Franța și Germania și li se vor da fermierilor din Europa care încasează subvenții mai mici, anunță ministrul agriculturii, Achim Irimescu.
Din 2020 va fi o nouă Politică Agricolă Comună. La nivel european sunt deja dezbateri, eu am spus, sigur, sunt puncte de vedere ale agricultorilor noștri. Echilibrarea plăților la nivel european fiindcă sunt dezechilibrate, știți bine. Chiar dacă s-a făcut o reducere a decalajului, între ultimii 5, printre care se numără și România, țările baltice, chiar ultimii 6, inclusiv Portugalia. O redistribuire a banilor de la producătorii agricoli din Franța și Germania, în principal, pentru că ei au, la nivel de subvenție totală, sumele cele mai mari, undeva la peste 10 miliarde de euro pe an. În acest sens, cred eu, că se va mai face un pas și se vor apropia subvențiile.
Rămâne de văzut dacă în sus sau în jos, dar, după cum se anunță conjunctura, cred mai degrabă că vor mai coborî ei și vom mai urca noi, dar nu foarte mult. Sperăm, totuși, în condițiile angajamentului. Franța ne-a invitat, la începutul lui septembrie, la o conferință la care au fost 23 de miniștri ai agriculturii, unde s-a discutat despre viitorul Politicii Agricole Comune. Au continuat discuțiile la ultimul Consiliu, la dejunul de lucru au fost discuții pe această temă, spune minstrul agriculturii, Achim Irimescu.
Potrivit ministrului agriculturii, prin ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se pierd 8 miliarde de euro anual de la bugetul UE și, implicit, de la bugetul alocat agriculturii, care reprezintă peste 30% din 144 de miliarde de euro, bugetul european anual.
Sursa:agroromania.ro

Firma de consultanță braziliană Safras&Mercado prognozează pentru sezonul 2016/17 o recoltă de porumb peste aşteptări. Ar fi posibilă o creștere cu aproximativ 30 la sută față de anul trecut, ajungându-se la 92,3 milioane de tone, informează experții.
Deși suprafața cultivată cu porumb va crește doar cu 0,6 procente, se va obține o productivitate mai bună. Astfel, Safras&Mercado estimează o producție medie de peste 5,4 t/ha, față de 4,2 t/ha în sezonul trecut, când vremea rea a decimat recoltele.
Clima blândă din Brazilia face posibile aceste recolte de porumb, estimate în regiunea centrală și sudică la 60,2 milioane de tone și la 26,3 milioane de tone, iar alte 5,8 milioane de tone vor proveni din regiunile nord-estice.
(sursa: agrarticker.de)

Subvenția cu cea mai mare valoare plătită vreodată de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) pe un hectar de teren cultivat înregistrează și cel mai mare procent de respingere la plată. La polul opus, cu rata cea mai mare de autorizare la plată sunt subvențiile cu un cuantum mic, informează Agenția de Plăți.
Potrivit Agenției de Plăți, cel mai mare procent de respingere la plată este înregistrat de 5 dintre cele 25 de scheme cuplate de care fermierii români beneficiază pentru anumite culturi agricole. Procentul de respingere la plată ajunge la 80%.
Sprijinul cuplat pentru cartoful de sămânță este una dintre subvențiile cu cea mai mare rată de respingere la plată. În același timp, este și cea mai mare subvenție plătită vreodată de APIA. Cuantumul acestei scheme de plată, aferent campaniei 2015, a ajuns la uriașa sumă de 23.745 euro/ha. În același procent de respingere la plată se încadrează și sprijinul cuplat pentru fasole, varză cultivată în sere, prune și cânepă.
La polul opus, în sectorul vegetal, cea mai mare rată de autorizare o are schema de plată pentru tineri fermieri, respectiv 99,84%. Valoarea acestei subvenții, pentru campania 2015, este de 19,93 euro/ha.
Fermierii români beneficiază de 74 de scheme de plată în sectorul vegetal. Procentul total de autorizare a schemelor solicitate de agricultori este de 93,93%.
Cum era de așteptat, și în sectorul zootehnic sprijinul cuplat are cea mai mare rată de respingere la plată, 1,72%. Extrem de mic însă prin comparație cu sprijinul cuplat din vegetal. În schimb, ajutorul național tranzitoriu (ANTZ), un ajutor plătit fermierilor de la bugetul național, are cel mai mare procent de autorizare la plată.
În total, pe cele 10 scheme de plată de care beneficiază crescătorii de animale, s-a atins procentul de autorizare la plată de 95,56%.
Sursa:agroromania.ro

Persoanele fizice își pot plăti, din 14 decembrie 2016, obligațiile fiscale și prin intermediul www.ghiseul.ro. ANAF a finalizat procedura de achiziție publică a serviciilor de acceptare a plăților online de impozite, taxe și contribuții cu ajutorul cardului bancar, prin Sistemul Național Electronic de Plăți (www.ghiseul.ro) și a încheiat cu trei bănci un Acord cadru valabil 32 de luni.

Pentru maximizarea eficienței economice a achiziției și păstrarea posibilității adaptării comisioanelor la volumul plăților, BCR, Banca Transilvania și Garanti Bank au semnat cu ANAF Acordul cadru conform căruia, periodic, este aleasă oferta cu prețul cel mai mic și este semnat un contract subsecvent pentru maxim 12 luni. Primul contract subsecvent va fi semnat cu Garanti Bank, care va percepe ANAF un comision de 0,24%, dar nu mai mult de 14,40 lei, din valoarea fiecărei plăți efectuate electronic de contribuabil.

În prezent, există și posibilitatea achitării obligațiilor fiscale în numerar sau prin card bancar la casieriile unităților Trezoreriei Statului, prin virament (ordin de plată, internet banking etc) sau prin mandat poștal. Ultimele două zile au fost dedicate asigurării funcționării optime și compatibilizării sistemelor informatice ale AADR și MFP – ANAF.

Biroul de presă

La bursa Matif, cursurile sunt în scădere începând cu 25 noiembrie (166,5 euro/t). La momentul de față, porumbul cu livrare în ianuarie se tranzacționează la prețul de 163 euro/t.
Interesul cumpărătorilor depășește ofertele și demonstrează cât de redusă este disponibilitatea de a vinde.
Pe piața fizică, agricultorii nu prea doresc să vândă marfa, în special din cauza nivelului prețurilor scăzut, iar cumpărătorii își acoperă necesitățile preponderent cu ajutorului grâului competitiv din Europa centrală.
La bursa la termen de la Chicago (CBOT), porumbul a profitat, la mijlocul săptămânii, de exporturile Statelor Unite, care ajunseseră săptămâna trecută(28 noiembrie - 4 decembrie) la 1,15 milioane de tone, depășind așteptările analiștilor.
Producţie mare în Argentina
Informa Economics și-a crescut estimările privind recolta de porumb a Argentinei, estimând acum 36,5 milioane de tone, cu 1 milion de tone mai mult față de prognoza precedentă. Noi impulsuri se așteaptă de la următoarea prognoză USDA.
Producția din UE 28 va fi de 60 milioane de tone
În ultimele săptămâni, prețul porumbului a fost foarte volatil din cauza cursului instabil euro-dolar, fiind înregistrate fluctuații de până la 10 euro/t. Prețurile se află, la momentul de față, aproximativ la nivelul de acum o lună. Producția din UE 28 se estimează a atinge la 60 milioane de tone. În timp ce în Franța se prognozează o recoltă mai slabă, producția din Europa centrală și de est ar urma să atingă un nivel bun, relatează traderul ADM în raportul său. Acest lucru ar putea duce la o modificare a fluxurilor comerciale.
Importurile din țări terțe se desfășoară anevoios, însă ar putea să crească în 2017. În acest moment se înregistrează o activitate economică redusă. Importurile de porumb ale UE au atins 3,610 milioane de tone (anul trecut: 4,482 mio t). Importurile săptămânale au atins în cea de-a 48-a săptămână fiscală 255.060 t porumb, iar cu o săptămână înainte, 190.193 t.
sursa: agrarticker.de