Peste 500 de locuri de muncă vacante înregistrate în evidența AJOFM Călăraşi

job privePentru săptămâna curentă, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă au la dispoziție un număr de 522 posturi, înregistrate în evidenţa Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Călăraşi.

Pe domenii de activitate, structura acestora este următoarea :

–      confecţii textile – 270 locuri disponibile în meseriile/ocupaţiile: operator confecționer, muncitor necalificat în confecții, CTC_ist confecții textile, operator confecționer îmbrăcăminte, muncitor confecționer, modelier confecții îmbrăcăminte, călcător, ambalatori, șef formație confecții textile, bandzicar, șpanist;

–      construcţii – 75 locuri disponibile în meseriile/ocupaţiile: dulgher, sudor, lăcătuș mecanic, operator tăiere, vopsitor universal, vopsitor, lăcătuș, frezor, strungar, muncitor necalificat;

–      transporturi – 22 locuri disponibile în meseriile/ocupaţiile: șofer D, șofer C+E;

–      comerț/alimentație publică – 7 posturi disponibile: vânzător, lucrător comercial, lucrător bucătărie;

–      administrație publică – 4 posturi disponibile: referent, director adjunct, șef serviciu, director executiv adjunct;

–      alte activităţi –144 locuri: manager, agent vânzări, economist, morar, electrician, maistru /inginer, manipulant mărfuri, operator mașină comandă numerică, strungar, lăcătuș mecanic, fochist, sudor, asistent medical principal, infirmieră, stivuitorist, măcelar, tranșator, agent hidrotehnic, coordonator presă, îmbuteliator GPL, redactor, mecanic auto, mecanic utilaj/mașinist cale și terasamente, laborant determinări fizico mecanice, manager sisteme calitate, inginer automatist, mecanic agricol, combainier agricol, electromecanic auto, șofer B,C+E, paznic, casier, funcționar administrativ, inspector resurse umane, asistent manager, inspector salarii, șofer camion, grafician, operator mase plastice, contabil, mecanic utilaj, agent vânzări, electromecanic, inginer mecanic, inginer zootehnist, medic veterinar, mecanic întreținere, tractorist cu atestat, femeie servici, muncitor necalificat.

Oferta detaliată a locurilor de muncă poate fi consultată săptămânal pe site-ul AJOFM Călărași – www.calarasi.accesibilitateajofm.ro - în secțiunea ”Noutăți” din pagina principală.

Compartimentul Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

Strategia de dezvoltare a zonei pescărești “Dunărea Călărășeană” va fi finanțată

Strategia de dezvoltare integrată, plasată sub responsabilitatea comunității, pentru zona pescărească „Dunărea Călărașeană” a fost selectată pentru a fi finanțată prin Programul Operaţional Pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020.

În cadrul Strategiei de dezvoltare pentru perioada 2016 – 2023, ne propunem sa implementam proiecte de interes pentru zona, obiectivele fiind: 1. Dezvoltarea viabila și competitivă acvaculturii și a pescuitului comercial 2. Dezvoltarea durabila a zonei pescaresti prin asigurarea condițiilor pentru cresterea bunastarii si a coeziunii sociale si de respectare a mediului 3. Consolidarea parteneriatului si intarirea capacitatii organizationale.

Obiectivele Strategiei vizeaza atat susținerea dezvoltării sectorului pescăresc, prin adăugarea de valoare produselor locale de pescuit și acvacultură, prin stimularea creativității diferiților actori din zona, astfel încât, să identifice, pe parcursul procesului de producție și valorificare a produselor de pescuit si acvacultura, elemente de noutate, fie sub aspect tehnic si tehnologic, fie sub aspect de marketing, cât și activități vizând crearea condițiilor pentru exploatarea sustenabilă a resurselor naturale și de mediu, implicit dezvoltarea turismului.

In perioada următoare, echipa tehnică a FLAG Dunărea Călărășeană va realiza o serie de activitati de animare a teritoriului, în scopul consolidarii parteneriatului, identificării de proiecte și de modalități și oportunități de cooperare.

Organizația noastra a implementat, în perioada 2012 – 2015, o prima strategie de dezvoltare a zonei pescaresti, beneficiind de un buget de circa 4 milioane euro, in cadrul Programului Operational de Pescuit, suma cu ajutorul careia au fost implementate 23 de proiecte.

Teritoriul FLAG „Dunărea Călărăşeană” este format dintr-un număr de 20 unităţi administrativ-teritoriale – Chirnogi, Olteniţa, Ulmeni, Spanţov, Chiselet, Mânăstirea, Dorobanţu, Ulmu, Vlad Tepes, Independenta, Ciocăneşti, Grădiştea, Cuza-Vodă, Călăraşi, Modelu, Roseţi, Dichiseni, Unirea, Jegălia, Borcea - aflate în partea de sud a judeţului Călăraşi, pe malul stâng al fluviului Dunărea (de la km 450 la km 372) şi al braţului Borcea (km 100–la km 48), în plină Câmpie a Bărăganului şi Lunca Dunării. Suprafaţa zonei însumează 2320 km2 (43% din suprafaţa judeţului Călăraşi).


ADR Sud Muntenia, coordonator al proiectului „PROSME - Promovarea IMM-urilor din România prin intermediul Enterprise Europe Network”

adr 24 primaÎncepând din acest an, ADR Sud Muntenia este coordonator al proiectului „PROSME - Promovarea IMM-urilor din România prin intermediul Enterprise Europe Network”, finanțat în cadrul Programului pentru Competitivitatea Întreprinderilor și pentru IMM-uri (COSME)!

Agenția a preluat, din luna ianuarie 2017, atribuțiile de coordonator de la Fundația Centrul Român pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, conform contractului de finanțare încheiat împreună cu Comisia Europeană în data de 7 februarie a.c.. Astfel, pentru o perioadă de doi ani (ianuarie 2017 – decembrie 2018), ADR Sud Muntenia va coordona activitățile proiectului destinat IMM-urilor care sunt orientate spre creștere, afaceri integrate și servicii de sprijin pentru inovare și sunt conectate la piețele europene și internaționale. Bugetul total, pentru perioada ianuarie 2017 – decembrie 2018, este de 966.590 de euro, din care bugetul ADR Sud Muntenia este de 99.847,50 euro.

Scopul acestui proiect constă în facilitarea accesului IMM-urilor la piețele europene și internaționale, precum și crearea de parteneriate internaţionale cu mediul de cercetare. În acest sens, Agenţia, alături de partenerii din consorţiul proiectului furnizează, cu titlu gratuit, servicii de sprijin în domeniul dezvoltării internaționale a afacerilor pentru firmele din macroregiunea 3 (Sud Muntenia şi Bucureşti - Ilfov) şi identificare de parteneri din UE şi terţe ţări pentru realizarea de proiecte în colaborare în cadrul programului HORIZON 2020. Toate aceste servicii sunt furnizate prin aderarea consorţiului la reţeaua Enterprise Europe.

PROSME pune la dispoziția organizațiilor din regiunile București-Ilfov şi Sud Muntenia resursele a 600 de organizații partenere în rețeaua Enterprise Europe din 50 de ţări. Baza de date a rețelei Enterprise Europe include oportunităţi de cooperare în afaceri lansate de diferite firme, respectiv cereri şi oferte de produse şi servicii, de cooperare comercială, tehnologică, financiară şi în producție. Reunind în jur de 600 de organizații de sprijinire a afacerilor, reţeaua va ajuta companiile mici să profite de oportunitățile de afaceri de neegalat de pe piața unică a UE. Rețeaua contribuie și la consolidarea competitivității și durabilității întreprinderilor europene, care încearcă să exploateze noile oportunități apărute atât pe piața unică, cât și în țările terțe.

Alături de Agenţie, din consorţiul proiectului PROSME, ce se deruleză în perioada 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2020, fac parte următoarele entităţi partenere: Fundaţia Centrul Român pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, ADR Bucureşti - Ilfov, Asociaţia Constructorilor din România, Ministerul Economiei, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Maşini şi Instalaţii destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare – IMMA, InPULSE Partners SRL, SC IPA SA – societate comercială pentru cercetare, proiectare şi producţie de echipamente şi instalaţii de automatizare, Camera de Comerţ şi Industrie Prahova, CEC Bank SA, Asociaţia Română pentru Industrie Electronică şi Software.

Programul de sprijin pentru tomate prezintă interes pentru producătorii agricoli

agroinfoLa 10 zile de la intrarea în vigoare a Programului de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, au fost primite 1097 de cereri de înscriere în program din 35 de județe, cele mai multe solicitări fiind din Giurgiu, Olt, Dolj, Prahova, Galați, Mehedinți și Buzău.

După cum se știe, producătorii agricoli din România sunt susținuți, printr-un program guvernamental, să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă.

Pentru a se asigura că producătorii agricoli au înțeles avantajele de care pot beneficia prin această formă de sprijin, ministrul Agriculturii, Petre DAEA și secretarul de stat Daniel Dumitru BOTĂNOIU s-au deplasat în teren, duminică, 12 februarie a.c.

Ministrul Petre DAEA a mers în județul Mehedinți, sat Cioroboreni, comuna Jiana, la doi cultivatori de tomate care s-au arătat interesați de sprijinul pe care îl pot obține anul acesta pentru cultivarea a 1000 mp în spații protejate.

”Am rămas profund impresionat că unul dintre producătorii agricoli cu care am stat de vorbă, în vârstă de 82 de ani, este dornic să beneficieze de acest sprijin financiar pentru exploatația pe care o deține, având răsadul pregătit și cele 17 sobe pentru asigurarea temperaturii necesare realizării producției la timp. Poate fi un exemplu demn de urmat pentru ceilalți agricultori care nu s-au înscris încă în acest program”, a afirmat ministrul Daea.

Secretarul de stat Daniel Dumitru BOTĂNOIU s-a deplasat în județul Ilfov, comuna Vidra unde a purtat discuții cu un producător agricol, care avea nelămuriri legate de modul de livrare pe piață a producției de roșii realizate în sere sau solarii.

”Schema de sprijin este foarte simplă și accesibilă, iar elementele de control introduse în actul normativ nu permit speculatorilor să profite de acest sprijin în dauna producătorilor reali. Fiecare producător care are 1000 metri pătrați de sere sau solarii se înregistrează la Direcția Agricola Județeană de care aparține și prezintă o adeverință prin care dovedește că deține suprafața respectivă de spații protejate. Direcția Agricolă Județeană verifică la fata locului, urmând să mai facă două verificări pe parcursul perioadei de producție : la înființarea culturii și la momentul rodirii”, a explicat domnul Botănoiu.

De asemenea, secretarul de stat a precizat că este un program al cărui randament se va resimți progresiv, etapă cu etapă, pentru că, odată cu producția si primirea sprijinului va începe și capitalizarea micului producător, care își va permite achiziționarea unor instalații de încălzire sau a unor răsaduri din soiuri performante și rezistente la perioadele critice.

Reamintim că valoarea sprijinului financiar acordat beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, pentru o suprafață de 1000 mp. Programul se desfășoară pe o perioadă de 8 ani.

Sursa www.madr.ro

Declarația informativă 205

Administratia Judeteana a Finantelor Publice Calarasi informeaza contribuabilii ca, potrivit prevederilor art. 132 din Codul fiscal, plătitorii de venituri cu regim de reținere la sursă a impozitelor au obligația să depună o declarație privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.

Începând cu termenul de depunere scadent în februarie 2017, declarația nu se mai depune de către plătitorii de venituri din salarii și asimilate salariilor, din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, din arendare, precum și de persoanele juridice care au obligația calculării, reținerii și plătii impozitului datorat de persoana fizică în cazul asocierilor fără personalitate juridică, aceștia având obligația depunerii Declarației 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate pentru fiecare beneficiar de venit.

A fost aprobat prin ordin al președintelui A.N.A.F. modelul, conținutul și instrucțiunile de completare ale formularului 205 – „Declaratie informativă privind impozitul reținut la sursă, veniturile din jocuri de noroc și câștigurile din investiții, pe beneficiari de venit”, formular care se utilizează pentru declararea veniturilor realizate începând cu anul 2016.

Veniturile pentru care se completează declarația sunt cele din dividende, dobânzi, din lichidarea unei persoane juridice, premii, jocuri de noroc cu impunere finală, venituri din alte surse. Declarația 205 se depune și de către organizatorii de jocuri de noroc, pentru veniturile din jocuri de noroc la distanță sau festivaluri de poker, precum și de intermediarii/societățile de administrare a investițiilor, pentru câștigurile din transferul titlurilor de valoare și alte operațiuni cu instrumente financiare.

Declarația se depune anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul expirat. Dacă plătitorii constată erori în declarația depusă inițial, aceștia întocmesc declarații rectificative, în condițiile Codului de procedură fiscală.

Programul de asistență pentru completarea declarației se poate descărca de pe website-ul ANAF, secțiunea Servicii online, subsecțiunea Declarații electronice/Descărcare declarații.

Biroul Comunicare si Servicii Interne

Precizări ANAF referitoare la Formularul 207

Ca urmare a numeroaselor întrebări primite de la contribuabili în ceea ce priveşte completarea formularului 207 - Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenţi -, pentru veniturile aferente anului 2016, ANAF precizează următoarele:

Pentru anul 2016, plătitorii de venituri către nerezidenţi care au efectuat reţinerea la sursă a impozitului potrivit prevederilor Codului Fiscal titlul VI capitolul I - “Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți” au obligaţia depunerii formularului 207, - Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenţi .

Veniturile pentru care trebuie completat acest formular sunt :

- venituri din dividende;

- venituri din dobânzi;

- venituri din redevenţe;

- venituri din comisioane;

- venituri din activităţi sportive şi de divertisment;

- venituri reprezentând remuneraţii primite de persoane juridice străine care acţionează în calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române;

- venituri din servicii prestate de persoane nerezidente;

- venituri obţinute de persoane fizice nerezidente din premii acordate la concursuri organizate în România;

- venituri obtinute la jocuri de noroc practicate în România de persoane nerezidente;

- venituri din lichidarea unei persoane juridice române, realizate de persoane nerezidente

- venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident.

De asemenea, în formular, se înscriu şi veniturile scutite de impozitul pe veniturile obtinute din România, potrivit Codului fiscal sau potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state, respectiv:

- venituri din dobânzi;

- venituri obţinute din tranzacţiile cu instrumente financiare derivate utilizate pentru realizarea operaţiunilor de administrare a riscurilor asociate obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale, venituri obţinute din tranzacţionarea titlurilor de stat şi a obligaţiunilor emise de catre unităţile administrativ/teritoriale şi venituri obţinute din tranzacţionarea valorilor mobiliare emise de către Banca Naţională a României;

- venituri din dividende ;

- venituri din premii ;

- venituri din redevenţe ;

- venituri din activităţi de consultanţă;

- venituri realizate ca urmare a participării în alt stat la un joc de noroc, ale cărui fonduri de câştiguri provin şi din România.

Nu este necesară înregistrarea fiscală în cazul persoanelor fizice române, care nu mai au domiciliul în România, dar care prezintă un document doveditor al codului numeric personal deţinut.

Pentru persoanele nerezidente, care realizează numai venituri supuse regulilor de impunere la sursă, iar impozitul reţinut este final, atribuirea codului de identificare fiscală se poate face de organul fiscal, la solicitarea plătitorului de venit.       

În ceea ce priveşte actele necesare obţinerii codului de identificare fiscală, se poate consulta Circulara privind înregistrarea fiscală a unui nerezident de către un plătitor de venit, care se regăseşte la următorul link: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/A_VAD_1270_09_12_2016.pdf

Declaraţia se completează cu ajutorul programului de asistenţă care poate fi descărcat de pe portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Este recomandat ca, la completarea declaraţiei să se verifice site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în vederea utilizării ultimei versiuni a programului de asistenţă, disponibilă la adresa de internet: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/207.html

Termenul limită de depunere a formularului 207 pentru anul 2016 este data de 28 februarie 2017.

Informaţii suplimentare se pot obţine:

- apelând Biroul central de asistenţă telefonică a contribuabililor la nr. de telefon 031.403.91.60;

- de la birourile pentru asistenţa contribuabililor din cadrul administraţiilor finanţelor publice.

SERVICIUL COMUNICARE, RELAŢII PUBLICE ŞI MASS-MEDIA

Free Joomla templates by Ltheme