În perioada 2015 – 2018, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit 17.055 solicitări de finanțare pentru dezvoltarea fermelor mici. Valoarea fondurilor europene nerambursabile solicitate prin intermediul submăsurii 6.3 este de aproximativ 256 de milioane de euro. AFIR a încheiat, până la această dată, cu micii fermieri contracte de finanțare, în valoare de 159,42 milioane de euro (inclusiv pentru proiecte preluate prin procedura de tranziție din programarea 2007 – 2013).

 „Investițiile în fermele mici reprezintă un pilon important, care poate susține dezvoltarea mediului rural românesc pe termen lung prin crearea, dar mai ales menținerea, locurilor de muncă în agricultură. Prin intermediul PNDR 2020, pentru fermierii care dețin exploatații mici – de până la 12.000 SO valoarea producției standard – AFIR a plătit până în prezent 124 de milioane de euro. Îmi doresc ca acest sprijin financiar să constituie un punct de pornire care să ajute la dezvoltarea acestor ferme pentru a deveni cât mai viabile din punct de vedere economic și să poată accesa pe viitor linii de finanțare mult mai consistente.” a precizat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Sectorul apicol a beneficiat de cel mai mare interes din partea beneficiarilor submăsurii 6.3 pentru care AFIR a primit 4.725 de cereri de finanțare. De asemenea, micii fermieri au depus 3.346 de solicitări de finanțare pentru ferme mixte, vegetale și animale. Pentru horticultură, s-au depus 2.748 solicitări de finanțare, iar pentru investiții în culturi mixte 1.621 de solicitări. Totodată, pentru creșterea bovinelor de lapte, AFIR a primit aproximativ 1.500 de cereri de finanțare și alte 1.237 de solicitări pentru culturi de câmp.

La polul opus, fermierii au manifestat un interes mai scăzut pentru creșterea porcinelor, pentru care au fost primite 85 de solicitări, pentru creșterea bovinelor de carne s-au depus 45 de cereri de finanțare și doar 24 de solicitări pentru ferme de păsări de curte.

Sprijinul acordat pentru dezvoltarea fermelor mici este 100% nerambursabil, în valoare de 15.000 de euro și se acordă în 2 tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare și 25% în maximum 3 ani de la semnarea acesteia.

Ministerul Fondurilor Europene a semnat contractul de finanțare cu fonduri europene pentru proiectul „Reducerea eroziunii costiere Faza a II-a – 2014-2020”, în valoare de 709,1 milioane euro, fără TVA.

Proiectul este derulat în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 și cuprinde investiții pentru 10 unități administrativ teritoriale:Mangalia (cu plajele de la Mangalia, Saturn, Venus, Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp), Limanu (cu plaja de la 2 Mai), Eforie, Costinești, Constanța, Năvodari, Agigea, Săcele, Istria, Mihai Viteazu.

Vor fi reabilitatea plajele pe o lungime de 30 de Km, respectiv reabilitarea plajelor/liniei țărmului pe o lungime de 30,54 km, în zonele Mamaia (6,95 km), Tomis-Cazino (0,79 km), Agigea (1,2 km), Eforie (5,75 km), Costinești (2,55 km), Olimp (3,5 km), Neptun-Jupiter (2,55 km), Aurora-Venus-Balta Mangalia (3,1 km), Saturn-Mangalia (2,5 km), 2 Mai (1,65 km);

Proiectul va avea o durată de implementare de 5 ani, lucrările urmând a fi finalizate în 2023.

Rata anuală a inflaţiei în octombrie a scăzut la 4,3%, de la 5,03% în septembrie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 5,27%, cele alimentare cu 3,73%, în timp ce serviciile au înregistrat un avans de 2,73%, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În acest an, cea mai mare rată anuală a inflaţiei a fost înregistrată în luna mai, respectiv 5,41%, acesta fiind cel mai ridicat nivel din februarie 2013, când creşterea preţurilor de consum a fost de 5,65%.

"Preţurile de consum în luna octombrie 2018 comparativ cu luna octombrie 2017 au crescut cu 4,3%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,2%. Rata medie a inflaţiei în ultimele 12 luni (noiembrie 2017 - octombrie 2018) faţă de precedentele 12 luni (noiembrie 2016 - octombrie 2017), calculată pe baza IPC, este 4,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,0%", se arată într-un comunicat al INS remis AGERPRES.

Comparativ cu septembrie 2018, preţurile de consum au crescut cu 0,52%, mărfurile alimentare scumpindu-se cu 0,61%, cele nealimentare cu 0,52% şi serviciile cu 0,35%.

Rata medie lunară a inflaţiei în primele zece luni din acest an a fost de 0,3%, faţă de 0,2% în perioada similară din 2017.

Banca Naţională a României (BNR) a păstrat la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a majorat la 2,9%, de la 2,7%, prognoza pentru anul viitor.

De asemenea, şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a menţinut la 3,5% previziunile referitoare la indicele preţurilor de consum pentru sfârşitul anului în curs, dar şi pentru anul viitor, respectiv 2,8% în 2019.

În cel mai nou raport "World Economic Outlook", Fondul Monetar Internaţional a lăsat nemodificate estimările privind preţurile de consum, la o creştere medie anuală de 4,7%, dar le-a revizuit în jos pe cele pentru 2019, când ritmul de creştere a preţurilor ar urma să se atenueze până la 2,7%, faţă de un avans de 3,1% preconizat în primăvară

În schimb, Comisia Europeană, în previziunile economice de toamnă, a revizuit în creştere uşoară, la 4,3%, prognoza de inflaţie pentru 2018, faţă de 4,2% cât prognoza în primăvară, urmând ca indicele preţurilor de consum să coboare la 3,5% în 2019 şi 3,3% în 2020, ca urmare a slăbirii cererii interne.

România a avut în septembrie, pentru a opta lună consecutiv, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,7%, similar cu cel înregistrat în august, arată datele publicate pe 17 octombrie de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Programul Casa Verde privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire pentru persoane fizice se modifică. În loc de panouri solare, statul va da bani pentru sisteme fotovoltaice, cu o putere instalată de minimum 3 kilowaţi.

Noul program „Casa Verde” va finanţa 90% din valoarea investiției, dar nu mai mult de 20.000 de lei. Vor putea fi cumpărate instalații cu putere minimă de 3 kilowați, suficientă pentru a asigura jumătate din consumul mediu al unei gospodării.

Spre deosebire de panourile solare, panourile fotovoltaice funcționează chiar și atunci când nu este soare, la capacitate mai redusă, iar costurile de întreținere sunt mici. Mai mult, energia neconsumată nu se pierde, ci poate fi vândută în rețeaua națională.

Pentru a facilita montarea panourilor fotovoltaice, autoritățile intenționează să renunțe la auto­rizațiile de construcție, care acum sunt obligatorii.

Bugetul proiectului, finanţat din Fondul pentru mediu este de 70 de milioane de euro.

Vicepreşedintele ANANP, Ionel Petre (foto mijloc), prezent miercuri la Călăraşi, estimează că din luna decembrie programul va fi pus în aplicare. “Programul Casa Verde va intra în vigoare în decembrie şi se referă la instalarea unor kit-uri de producere energie electrică pe case private. Surplusul de energie va fi descărcat în sistemul national şi preluat apoi într-o anumită cotă ce va fi stabilită ulterior. Considerăm că e încă un sistem de sprijinire a proprietarilor. Va fi o chestiune extrem de simplă în sensul că cel care accesează un astfel de program va trebui să suporte doar 10% din cheltuieli, în jur de 500 de euro, restul de către cel care-l montează. Acesta îşi va recupera banii după procesul verbal de receptive şi mapa depusă la AFM” a spus Petre care a continuat “Sperăm să aibă un impact la fel de mare precum programul RABLA. Ne aştăptăm la solicitări majore iar principiul utilizat va fi “primul venit, primul servit”. Cei care vor dori să acceseze acest program trebuie să facă dovada proprietăţii imobilului şi să nu aibă datorii la stat”.

„Casa Verde” este un program prin care persoanele fizice sunt încurajate să folosească sisteme de încălzire a locuinței ce au la bază energia regenerabilă, indiferent că asta înseamnă instalarea unui nou sistem sau adaptarea ori înlocuirea sistemelor clasice.

Până acum, persoanele fizice puteau cere până la 3.000 de lei pentru a-și instala acasă panouri solare nepresurizate, până la 6.000 de lei pentru a-și instala panouri solare presurizate sau până la 8.000 de lei pentru instalarea unor pompe de căldură (exclusiv pompele de căldură aer- aer), fiind eligibile pentru finanțare inclusiv cheltuielile cu montajul și punerea în funcțiune, inclusiv Taxa pe Valoarea Adăugată aferentă.

Creşterea economică înregistrată de România în primele nouă luni ale anului în curs a fost de 4,2%, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2017, iar faţă de trimestrul al doilea din 2018 Produsul Intern Brut în trimestrul III a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,9%, potrivit datelor "semnal" ale Institutului Naţional de Statistică, date miercuri publicităţii.

Raportat la acelaşi trimestru din 2017, PIB în trimestrul III din 2018 a înregistrat o creştere cu 4,3% pe seria brută şi cu 4,1% pe seria ajustată sezonier.

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere la 4,5% estimările referitoare la creşterea economiei în acest an, de la 5,5% cât preconiza în luna iulie, în varianta intermediară de vară. Tot în scădere (cu 0,2 puncte procentuale) a revizuit şi estimarea pentru anul 2019, la 5,5%, de la 5,7%, cât prognoza în varianta anterioară. Pentru următorii trei ani, cifrele referitoare la avansul Produsului Intern Brut au rămas nemodificate la 5,7% în 2020 şi 5% în 2021 şi 2022.

La rândul ei, Comisia Europeană (CE) a revizuit semnificativ în scădere estimările referitoare la creşterea economiei României în 2018, de la 4,5% la 3,6%, în timp ce în 2019 mizează pe un avans de 3,8%, faţă de 3,9% cât estima în primăvară, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate în urmă cu o săptămână de Executivul comunitar.

Pentru 2020, Executivul comunitar indică un avans de 3,6%.

Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit, în jos, la începutul lunii octombrie, estimările privind evoluţia economiei româneşti, atât în acest an cât şi anul viitor, ca urmare a moderării stimulentelor care au stat la baza creşterii robuste înregistrate în 2017, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marţi de instituţia financiară internaţională.

Dacă în luna aprilie FMI estima că, în 2018, Malta şi România vor înregistra în acest an cea mai mare creştere economică din Europa, de 5,7% şi, respectiv, 5,1%, în raportul publicat pe 9 octombrie FMI şi-a revizuit, în jos, prognozele referitoare la avansul economiei româneşti până la 4% în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în primăvară, preconizând că în 2019 România urmează să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în aprilie.

Sursa www.agerpres.ro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit aproximativ 14.200 de solicitări de finanțare pentru instalarea tinerilor fermieri în mediul rural, în perioada 2015 – 2018. Valoarea fondurilor europene nerambursabile solicitate prin submăsura 6.1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este de peste 582 de milioane de euro. Până în prezent, AFIR a încheiat cu tinerii fermieri peste 11.000 de contracte de finanțare, în valoare de aproximativ 421 milioane de euro (inclusiv pentru proiecte preluate prin procedura de tranziție din programarea 2007 – 2013).

„Sprijinul acordat pentru instalarea tinerilor fermieri ca șefi ai unei exploatații agricole reprezintă una dintre cele mai accesate linii de finanțare din întregul Program. Mă bucur foarte mult că tinerii au solicitat finanțare pentru a demara o investiție în mediul rural deoarece fără reînnoirea generațiilor de agricultori nu vom putea realiza o dezvoltarea durabilă a agriculturii și a zonei rurale din țara noastră. Prin PNDR 2020, tinerii fermieri au avut la dispoziție un buget de peste 426 de milioane de euro, din care AFIR a plătit mai mult de 338 de milioane de euro, până în prezent, sumă insuficientă raportată la nevoia de finanțare a tinerilor fermieri – AFIR a primit solicitări conforme de 582 de milioane de euro. Vom acorda o atenție sporită acestei categorii de beneficiari și după 2020 prin Planul Național Strategic” a precizat Adrian CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Solicitările de finanțare depuse online de tinerii fermieri acoperă o varietate de ramuri agricole, cele mai multe fiind pentru sectorul vegetal. Astfel, din totalul cererilor de finanțare depuse, AFIR a primit 4.970 de solicitări pentru investiții în horticultură, 2.790 de cereri pentru culturi de câmp, 1.530 de solicitări pentru culturi mixte, 1.525 de cereri pentru finanțarea de culturi și pentru creșterea animalelor.

De asemenea, tinerii fermieri au solicitat sprijin pentru creșterea bovinelor pentru lapte prin 1.235 de proiecte, dar și pentru 85 de ferme de creștere a bovinelor pentru carne. AFIR a mai primit 708 cereri de finanțare pentru investiții în sectorul apicol, aproximativ 300 de solicitări pentru creșterea ovinelor și a caprinelor și 293 de cereri pentru a finanța ferme mixte de animale. Cele mai puține solicitări de finanțare primite prin sM 6.1 au fost pentru culturi permanente (arbuști și pomi fructiferi), respectiv 37, pentru păsări de curte, 13 cereri, iar pentru viticultură au fost depuse 12 solicitări de finanțare.