În perioada analizată, BNR a menținut dobânda de politică monetară la 7%/an, iar guvernatorul Mugur Isărescu a afirmat că ea se va menține la acest nivel cel puțin până la sfârșitul acestui an. Pe de altă parte, inflația a scăzut sub pragul de 10%, prima dată după aprilie 2022.

Prețurile de consum au coborât în iulie la 9,5%, față de 10,3% în iunie, iar rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2023/decembrie 2022) este de 4,4%, conform datelor publicate vineri de INS.

Adâncirea fracturii din bugetul de stat, provocată de politicile „populiste” ale PSDNL, nu a afectat evoluția leului, investitorii fiind mulțumiți cu stabilitatea oferită de BNR.

Miercuri, la prezentarea Raportului asupra inflației, Mugur Isărescu a afirmat că evoluția stabilă a leului a ajutat la temperarea inflaţiei şi la stabilitatea financiară, însă „dacă corecţia fiscală şi consolidarea fiscală nu ating nivelurile care sunt percepute a fi necesare de către instituţiile cu care lucrăm, o bună parte din corecţie se va face de către pieţe (…) Când corecţia se face prin mecanisme de piaţă este mult mai greu de controlat. Se duce pe curs, nu o să mai intre prea mulţi bani în România. Noi dacă avem acum o rezervă extraordinară, chiar dacă protejăm presiunile pe curs, dispare lichiditatea din piaţă şi cresc dobânzile. Depinde de cum se va face această corecţie fiscală”.

Cursul euro a scăzut de la 4,9497 lei, la începutul perioadei, la 4,9418 lei și a început această săptămână la 4,9422 lei, când transferurile s-au realizat în culoarul 4,939 – 4,944 lei, valori identice cu cele de vinerea trecută.

Indicii ROBOR au revenit la începutul acestei săptămâni la valorile de joia trecută și continuă să se situeze la minime ale ultimului an și trei luni.

O scădere mai amplă a indicilor, care se situau la începutul anului trecut în jurul pragului de 3% iar IRCC era stabilit de BNR la 1,17%, este de așteptat să apară în prima parte a anului viitor. La prezentarea Raportului asupra inflației, guvernatorul BNR a declarat că „tre­buie să păstrăm ratele de dobândă la un nivel relativ mai înalt până când avem confirmarea că inflaţia vine sub rata dobânzii. Vom începe să coborâm dobânzile în măsura în care vedem că inflaţia vine în mod clar în jos, sub dobânda de politică monetară. Anul acesta este exclus”.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut lunea aceasta de la 6,41 la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,50 la 6,49% iar cel la 12 luni de la 6,66 la 6,65%.

Posibilitatea ca Rezerva Federală să nu oprească ciclul de creștere al dobânzii de politică monetară, după ce inflația din Statele Unite s-a majorat în iulie cu 0,3%, a continuat să pună presiune pe euro care s-a depreciat lunea aceasta la 1,0926 – 1,0960 dolari, astfel că în piața locală cursul monedei americane a crescut de la 4,5007 la 4,5134 lei.

La finalul perioadei, prețul gramului de aur a crescut marginal la 277,7333 lei, în timp ce metalul galben fluctua între 1.910 și 1.917 dolari, valori apropiate de minimul ultimelor cinci săptămâni.

Bitcoin s-a tranzacționat la începutul săptămânii între 29.118 și 29.452 dolari iar fluctuațiile ether s-au limitat la culoarul 1.835 – 1.851 dolari.

Analiza cuprinde perioada 7 – 14 august

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul a profitat de climatul existent în piețele financiare internaționale și s-a apreciat față de principalele valute, în ziua în care guvernatorul BNR a prezentat cel de al treilea „Raportul asupra Inflației” din acest an.

Cursul euro a scăzut de la 4,9497 la 4,9477 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,942 – 4,949 lei.

Necesitatea acoperirii deficitului bugetar, care a devenit principalul pericol pentru economia României, a făcut ca BNR să revizuiască ascendent prognoza privind inflația la sfârșitul anului la 7,5%, față de precedentele proiecții făcute în februarie, 7%, respectiv 7,1% în mai

Guvernatorul BNR a afirmat că „guvernul trebuie să facă şi ajustare şi consolidarea fiscală, dar în acelaşi timp trebuie să asigure stabilitatea politică şi coeziunea socială. Fără stabilitate politică şi coeziune socială nu putem să avem stabilitate financiară”.

În privința cursului de schimb, dl Isărescu a spus că acesta a ajutat la temperarea inflaţiei şi la stabilitatea financiară, însă „dacă corecţia fiscală şi consolidarea fiscală nu ating nivelurile care sunt percepute a fi necesare de către instituţiile cu care lucrăm, o bună parte din corecţie se va face de către pieţe (…) Când corecţia se face prin mecanisme de piaţă este mult mai greu de controlat. Se duce pe curs, nu o să mai intre prea mulţi bani în România. Noi dacă avem acum o rezervă extraordinară, chiar dacă protejăm presiunile pe curs, dispare lichiditatea din piaţă şi cresc dobânzile. Depinde de cum se va face această corecţie fiscală”.

În privința dobânzii de politică monetară, guvernatorul BNR a exclus posibilitatea reducerii acesteia în cursul acestui an și a precizat că „nu scădem dobânzile până inflația nu vine în mod clar în jos”.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,49% iar cel la 12 luni a scăzut de la 6,66 la 6,65%.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,0951 – 1,0989 dolari, iar media monedei americane a coborât de la 4,5112 la 4,5049 lei.

În piață se contura o tendință de apreciere pentru euro, după ce un oficial al Rezervei Federale americane a declarat ratele dobânzilor ar putea rămâne stabile la următoarea reuniune a conducerii Fed din septembrie.

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,1455 lei iar cel al lirei sterline la 5,7391 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 279,1391 lei, evoluție determinată de stabilizarea metalului galben la 1.925 – 1.933 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 388,16 forinți/euro iar a celei poloneze la 388,16 forinți/euro.

Moneda rusă s-a depreciat miercuri la minime ale ultimului aproape un an și jumătate, la 97,32 ruble/dolar, respectiv 106,84 ruble/euro.

Criptomonedele au profitat de revenirea apetitului pentru risc și s-au apreciat ceea ce a făcut ca volumul întregii piețe să crească la 1,23 trilioane dolari. Bitcoin se tranzacționa între 29.655 și 29.873 dolari iar ether a urcat la 1.849 – 1.869 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:003

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Leul a continuat evoluția pozitivă începută miercuri și s-a apreciat față de principalele valute. Cursul euro a scăzut de la 4,9477 la 4,9433 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,942 – 4,946 lei.

Miercuri, guvernatorul BNR a afirmat că, „trebuie să păstrăm ratele de dobândă la un nivel relativ mai înalt până când avem confirmarea că inflaţia vine sub rata dobânzii. Vom începe să coborâm dobânzile în măsura în care vedem că inflaţia vine în mod clar în jos, sub dobânda de politică monetară. Anul acesta este exclus“.

Piața nu a răspuns la declarația lui Mugur Isărescu decât printr-o ușoară creștere a indicilor ROBOR, care se mențin la minime ale ultimul an și trei luni.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,49 la 6,50% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,65 la 6,66%.

Moneda americană s-a depreciat joi înainte de publicarea inflației din Statele Unite, astfel că euro a crescut la 1,0968 – 1,1029 dolari. Pe de altă parte, se anticipează o majorare a prețurilor la energie, ceea ce ar putea necesita o creștere a dobânzii de referință de către Rezerva Federală. În piața locală, cursul dolarului american a scăzut de la 4,5049 la 4,4866 lei.

Euro se aprecia și față de monede majore, ceea ce a făcut ca media francului elvețian scadă la 5,1351 lei iar cea a lirei sterline la 5,7241 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 277,0179 lei, față de 281,3395 lei în urmă cu o săptămână, evoluție determinată de deprecierea monedei americane și a metalului galben la 1.913 – 1.923 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 386,35 forinți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat la 4,4650 zloți/euro.

Criptomonedele aveau o evoluție stabilă. Bitcoin se tranzacționa în culoarul 29.458 – 29.638 dolari iar ether fluctua între 1.846 și 1.858 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:003

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna iulie 2023 la 9,4%, de la 10,3% în iunie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 16,24%, cele nealimentare cu 4,25%, iar serviciile cu 11,65%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri. În iulie comparativ cu iunie, rata inflaţiei a fost 0,15%.

"Rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 4,4%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2023 comparativ cu luna iulie 2022 este 9,4%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2022 - iulie 2023) faţă de precedentele 12 luni (august 2021 - iulie 2022) este 13,7%", se arată în comunicatul INS.

Zahărul, transportul aerian şi cartofii se află în topul scumpirilor înregistrate în ultimul an, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În luna iulie a acestui an, preţul zahărului a fost cu 51,86% mai mare comparativ cu iulie 2022, cel al cartofilor a urcat cu 36,71%, în timp ce ouăle s-au scumpit cu 27,98%, margarina cu 25,80%, iar brânza de vaci cu 25,07%.

Uleiul este singurul produs alimentar care a înregistrat o ieftinire în ritm anual, cu 13,84%.

Faţă de luna iunie a acestui an, cel mai mult s-au scumpit carnea de porc (plus 1,06%), ţuica, rachiuri şi alte băuturi (plus 0,95%), carnea de vacă (0,89%), dar şi cea de pasăre (0,81%).

Pe de altă parte, cartofii au fost mai ieftini cu 9,51% în iulie faţă de iunie 2023, alte legume şi conserve de legume au avut un preţ mai mic cu 6,88%, iar uleiul s-a ieftinit cu 2,7%.

La capitolul mărfuri nealimentare, în ultimul an cel mai mult s-au scumpit energia termică, cu 23,82%, detergenţii - 19,02% şi articolele de igienă şi cosmetice - 16,45%.

În ultimul an, combustibilii s-au ieftinit cu 8,65%, medicamentele cu 4,69%, dar şi energia electrică, cu 0,95%.

Faţă de luna precedentă, în iulie tutunul şi ţigările au costat mai mult cu 1,37%, iar detergenţii au consemnat un plus de 1,35%.

Potrivit datelor INS, energia electrică a fost mai ieftină cu 1,76%.

În ceea ce priveşte serviciile, în ultimul an cel mai mult au crescut tarifele în sectorul aerian - plus 44,69%, apă, canal, salubritate - 20,57% şi serviciile de igienă şi cosmetică - 17,70%.

În iulie faţă de iunie, scumpiri au fost consemnate în ceea ce priveşte serviciile de transport aerian, 11,99%, serviciile de apă, canal, salubritate, cu 1,70% şi la cele de îngrijire medicală, 1,36%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în urcare la 7,5%, de la 7,1%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 4,4% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Sursa www.agerpres.ro

În luna iunie 2023, câştigul salarial mediu brut a fost 7.364 lei, cu 135 lei (+1,9%) mai mare decât în luna mai 2023. Câştigul salarial mediu net a fost 4.600 lei, în creştere cu 57 lei (+1,3%) față de luna mai 2023. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului) (10.862 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.525 lei).

Iunie 2023 comparativ cu Iunie 2022

Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 15,7%.

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum          

• Indicele câştigului salarial real a fost 104,9% în luna iunie 2023 față de luna iunie 2022.
• Indicele câştigului salarial real a fost 100,9% în luna iunie 2023 față de luna mai 2023.
• Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 234,7%, cu 2,0 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna mai 2023.­

Iunie 2023 comparativ cu Mai 2023

În luna iunie 2023, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 21,3% în activităţi de editare, respectiv cu 17,9% în extracţia cărbunelui superior şi inferior;
• între 9,5% și 15,5% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi;
• între 3,0% și 6,5% în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, alte activităţi de servicii, alte activităţi extractive, telecomunicaţii, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea produselor din tutun, repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, hoteluri şi restaurante.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna mai 2023 au fost cauzate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte), precum și de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 10,2% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 9,3% în extracţia minereurilor metalifere;
• între 5,5% și 8,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, industria metalurgică;
• între 1,5% și 4,0% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), tranzacţii imobiliare, captarea, tratarea şi distribuţia apei.

În sectorul bugetar, în luna iunie 2023, câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (-0,8%), respectiv ȋn sănătate şi asistență socială (-0,5%).

În învăţământ, câștigul salarial mediu net a crescut cu 1,5% faţă de luna precedentă. În această activitate, evoluţia câştigului salarial mediu net din luna iunie 2023 comparativ cu luna precedentă a fost influențată de aplicarea prevederilor legale în vigoare[1] precum și de acordarea ȋn luna mai 2023 a biletelor de valoare (tichete de vacanţă) în marea majoritate a instituţiilor din învăţământul preuniversitar, de reducerea sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței şcolare, de încetarea grevei din sistemul public de învăţământ.

Moneda națională a avut o evoluție stabilă, în ton cu cea a perechii euro/dolar, și testează depășirea rezistenței de 4,95 lei, la o zi după decizia BNR de a menține dobânda de politică monetară la 7%/an, nivel stabilit în ianuarie.

Cursul euro a crescut marginal de la 4,9490 la 4,9497 lei, iar tranzacțiile se realizau într-un culoar foarte îngust, 4,949 – 4,951 lei.

Semnalul dat de BNR, conform căreia „rata anuală a inflației va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023 și în proximitatea intervalului țintei la finele orizontului proiecției”, cum s-a precizat în comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară, s-a reflectat în scăderea indicilor ROBOR la minime ale ultimelor aproape 14 luni.

„Vedem prima reducere a dobânzii de politică monetară în T3 2024. Începerea ciclurilor de reducere a dobânzilor de politică monetară în alte ţări din regiune, în special în Polonia, va juca un rol cheie în relaxarea politicii monetare a BNR”, observă analiștii BCR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,42 la 6,40%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,51 la 6,49% iar cel la 12 luni de la 6,67 la 6,66%.

Luni, Trezoreria a redeschis o emisiune de obligațiuni scadente în februarie 2038, cu o valoare de 500 milioane lei. Ea a tras doar 410 milioane lei, la un randament mediu anual care a crescut cu 26 puncte bază, față de luna trecută, la 6,90%.

Perechea euro/dolar fluctua în culoarul 1,0962 – 1,1012, valori apropiate de cele de la începutul săptămânii. În piața locală, cursul a urcat marginal la 4,5112 lei.

Investitorii nu au fost influențați de încetinirea economiei chineze, a doua ca mărime la nivel mondial, unde exporturile an/an au scăzut cu 14,5% iar importurile cu 12,4%.

Media francului elvețian a crescut la 5,1549 lei iar cea a lirei sterline la 5,7454 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut marginal la 280,4232 lei, în condițiile în care cursul monedei americane a stagnat iar metalul galben se tranzacționa între 1.929 și 1.936 dolari/uncie.

Bitcoin a crescut ușor la 29.114 – 29.564 dolari iar ether la 1.824 – 1.844 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu