O nouă campanie de mesaje false, transmise în numele ANAF, este în desfășurare în această perioadă. Contribuabililor, persoane juridice, le este solicitată „lista entităților externe care au de achitat către societate sume mai mari de 10.000 de euro”.

Falsificatorii motivează că „scopul acestei solicitări este de a asigura o mai bună gestionare a fluxurilor financiare internaționale și de a preveni potențiale riscuri asociate neîncasării sumelor datorate”.

Precizăm că ANAF nu solicită astfel de informații și nici nu intervine în relația comercială dintre persoanele juridice.

Mesajele sunt transmise, de această dată, de la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Atragem atenția că această adresă de e-mail NU aparține ANAF și nu trebuie să dați curs solicitărilor!

Reamintim că serviciul Spațiul Privat Virtual, pus la dispoziția contribuabililor, gratuit, a fost creat și dezvoltat tocmai pentru o comunicare securizată cu instituția.

De asemenea, contribuabilii pot obține informații fiscale cu caracter general la CALL CENTER ANAF 031.40.39.160.

65% dintre participanții români la studiul anual realizat de Boston Consulting Group (BCG), The Network, The Stepstone Group și eJobs.ro, partenerul The Network pe piața din România, au declarat că sunt contactați de câteva ori pe an de angajatori pentru a fi chemați la interviuri de angajare. Dintre aceștia, 16% primesc astfel de propuneri lunar, iar 10% săptămânal. 12% spun că li se întâmplă o dată la câțiva ani să primească o ofertă de angajare. 23% nu au fost sunați niciodată fără să fi aplicat în prealabil.

„Cu 26% dintre oamenii activi pe piața muncii contactați cel puțin o dată pe lună de un potențial angajator, suntem încă într-o zonă în care piața este dinamică și în care se simte nevoia de candidați, cu toate acestea, procentul este în scădere față de anul trecut, când 39% dintre cei chestionați spuneau că cel puțin lunar oferte din partea companiilor. Este vorba de angajați care sunt abordați fără să aplice la joburile respective. Angajatorii ajung la ei fie prin căutare directă pe platformele de recrutare, fie prin recomandări”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Întrebați cum își evaluează puterea de negociere a unei oferte de job, 25% se simt foarte încrezători în propriile abilități de negociere, simt că dețin avantajul competitiv într-o discuție cu un potențial angajator și că pot jongla cu succes între mai multe oferte de angajare. Aproape la fel de mulți (24%) se află la celălalt pol al încrederii în sine și cred că puterea de decizie se află exclusiv în terenul angajatorului.

Salariul rămâne principalul criteriu în funcție de care decid să accepte sau nu un job, urmat de echilibrul dintre viața personală și cea profesională, relația cu managerul și siguranța jobului. Alte aspecte importante pentru candidați sunt relația cu colegii de echipă, recunoașterea meritelor de către managerul direct, dar și oportunitățile de creștere în carieră. „La nivel global, ierarhia se schimbă puțin. Astfel, dacă pentru candidații români salariul contează cel mai mult, în alte țări vedem siguranța locului de muncă așezată pe primul loc. Salariul coboară pe a treia poziție, după echilibrul dintre viața personală și cea profesională”, mai spune Roxana Drăghici.

Sunt însă și elemente cu impact negativ asupra candidaților, care i-ar face să refuze o ofertă de job atractivă. Astfel, 69% ar spune „nu” dacă au avut o experiență neplăcută la interviul de angajare, 52% dacă întregul proces de recrutare le-a lăsat un gust amar, 41% dacă angajatorul respectiv nu oferă un mediu de lucru incluziv și 35% dacă angajatorul nu acceptă munca remote. Alte lucruri care i-ar întoarce din drum sunt absența beneficiilor extinse pentru toată familia sau beneficii de wellbeing și mental health.

Studiul a fost derulat în perioada octombrie-decembrie 2023 pe un eșantion de 150.000 de respondenți din 185 de țări, printre care și România, care a furnizat răspunsuri din partea a 1.047 de participanți. Răspunsurile au fost colectate de The Network, alături de platformele de recrutare afiliate la nivel internațional și prelucrate de Boston Consulting Group, companie de consultanță în management, cu sediul central în Boston, Massachusetts. Acesta este cea mai amplă cercetare de profil realizată pe o eșantionare globală.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 28.000 de locuri de muncă.

Agenția de Plăți si Intervenție pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștința opiniei publice că la data de 12 iunie a.c. s-a încheiat Campania de primire a Cererilor de plată aferente anului 2024.

Astfel, în perioada 04 aprilie - 12 iunie 2024, au fost depuse 730.395 cereri de plată pentru o suprafață de 9.962.885 milioane hectare.

La nivelul județului Călărași, numărul total al cererilor primite a fost de 5.848 pentru o suprafață de 373.012,73 ha.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, a efectuat, în perioada 12 – 14 iunie 2024, plăți pentru anul de cerere 2023 în sumă totală 97,132,838.72 lei (19,531,855.58 euro), astfel:    

- 94.727.154,83 lei (19.046.376,76 euro) din FEGA;

- 581.582,80 lei (116.936,32 euro) din BN;

- 1.473.502,17 lei (297.707,28 euro) din FEADR;

- 292.784,22 lei ( 59.154,30 euro) din BN1;

- 57.814,70 lei ( 11,680.92 euro) din EURI.

Intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic plătite în această tranșă sunt următoarele:

1. Plăţile directe decuplate:

PD-01 - Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilităţii - BISS;

PD-02 - Sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilităţii - CRISS;

PD-03 - Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri – CIS-YF;

PD-04 - Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil;

PD-05 - Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici, respectiv gospodăriile tradiţionale;

PD-06 - Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantaţiile pomicole, viticole, pepiniere şi hameişti.

2. CIS, sprijinul cuplat pentru venit:

a) intervenții în sectorul vegetal:

PD-09 - Sprijin cuplat pentru venit – soia;

PD-10 - Sprijin cuplat pentru venit – lucernă;

PD-11 - Sprijin cuplat pentru venit – leguminoase pentru industrializare, mazăre de grădină, fasole boabe și fasole păstăi;

PD-12 - Sprijin cuplat pentru venit – cânepă;

PD-14 - Sprijin cuplat pentru venit – sămânță de cartof;

PD-16 - Sprijin cuplat pentru venit – sfecla de zahăr;

PD-18 - Sprijin cuplat pentru venit – legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete);

PD-19: Sprijin cuplat pentru venit – fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise și piersici).

b) intervenții în sectorul zootehnic:

PD-21: Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte;

PD-22: Sprijin cuplat pentru venit – carne vită;

PD-23: Sprijin cuplat pentru venit – bivoliţe de lapte;

PD-24: Sprijin cuplat pentru venit – ovine-caprine.

3. Ajutoare Naţionale Tranzitorii (ANT):

a) în sectorul vegetal:

ANT 1: Plată culturi în teren arabil - plată decuplată de producţie;

b) în sectorul zootehnic:

ANTZ 7 - Lapte de vacă - plată decuplată de producţie;

ANTZ 8 - Carne de vită şi mânzat - plată decuplată de producţie;

ANT9 - Caprine / Ovine.

Măsura 8 - Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor

Măsura 10 - Agro-mediu si climă;

Măsura 11 - Agricultura ecologică;

Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrangeri naturale sau cu alte constrangeri specifice;

Măsura 15 - Servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor.

Reamintim că pentru Campania 2023, plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA și BN se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/euro, iar cele din FEADR, BN1 şi EURI se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9495 lei/euro.  

Angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 158 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Norvegia – 74 locuri de muncă pentru: muncitori acvacultură; mecanici autovehicule sau camioane; sudori/montatori; mecanici motoare;

Letonia – 30 locuri de muncă pentru: sudor;

Germania – 27 locuri de muncă pentru: muncitor în producţie; sudor; tehnician electronist;

Malta – 14 locuri de muncă pentru: inginer automatizare asigurarea calităţii; proiectant inginer mecanic; manageri dezvoltare afaceri; bucătar; designer de grafica; dezvoltatori software/inginer software; manager marketing;

Italia – 5 locuri de muncă pentru: fizioterapeu; asistenţi sănătate/infirmieri; asistent medical;

Olanda – 4 locuri de muncă pentru: șofer autobuz; lucrător spaţii verzi;

Finlanda – 2 locuri de muncă pentru: instalatori de ascensor.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spaţiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă ale căror date de contact se află pe site-ul www.anofm.ro.

Principalul eveniment intern al jumătății de săptămână a fost anunțul făcut de INS. Conform acestuia, rata anuală a inflației a coborât de la 5,9% în aprilie la 5,1%, în mai, în condițiile în care prețurile de consum s-au redus în perioada amintită cu 0,1%. Față de sfârșitul anului trecut, rata inflaţiei din primele cinci luni a fost de 2,3%.

Scăderea inflației ar permite Băncii Naționale, în opinia analiștilor Erste – BCR, să opereze „prima reducere a ratei BNR în iulie cu 25 puncte, până la 6,75%, şi ne aşteptăm ca rata cheie să ajungă la 6% până la sfârşitul anului”.

Piața monetară a răspuns la aceste date fundamentale. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 6,04 la 6,03%, nivel care nu a mai fost atins în ultimele 25 de luni.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,05% iar cel la 12 luni la 6,06%, valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022.

Tranzacțiile din piața valutară se efectuau în culoarul 4,976 – 4,977 lei, identic cu cele de luni și marți, iar media euro a scăzut marginal de 4,9767 la 4,9766 lei.

Înainte de publicarea datelor referitoare la evoluția prețurilor de consum din Statele Unite dar și a anunțării deciziei de politică monetară a Rezervei Federale și discursul lui Jerome Powell, președintele instituției, culoarul de tranzacționare al euro s-a îngustat la 1,0734 – 1,0767 dolari. În piața locală, media monedei americane a scăzut marginal la 4,6290 lei.

Lira sterlină a intrat în ultimele săptămâni pe o pantă ascendentă și a atins miercuri un vârf de 1,1872 euro. Această evoluție a ridicat cursul monedei britanice 5,9031 lei, care se apropie astfel de maximul istoric de 6,0112 lei, atins în martie 2022. Media francului elvețian a crescut marginal la 5,1619 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 344,3470 lei, efect al aprecierii metalului galben la 2.309,80 – 2.328,80 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 394,66 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3354 zloți/euro.

Bitcoin a scăzut marți până la 66.906 dolari dar a urcat apoi la 69.447 dolari. Ethereum fluctua în culoarul 3.463 – 3.639 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu