Tinerii absolvenți de liceu care nu au promovat examenul de Bacalaureat se pot angaja chiar din această vară, în momentul de față existând peste 6.000 de locuri de muncă pentru care angajatorii nu cer diploma de Bac. Cea mai mare parte din aceste joburi intră însă în categoria locurilor de muncă necalificate și presupun aproape în totalitate prezența fizică zilnic la sediul companiei.

În ultima lună, angajatorii au postat aproximativ 7.500 de locuri de muncă destinate candidaților care nu au o calificare sau o diplomă de absolvire a studiilor medii sau superioare. O treime dintre acestea au fost pentru domeniul retail și 20% pentru industria alimentară. Turismul a fost al treilea angajator în ceea ce privește numărul de joburi adresate candidaților necalificați, urmat de transport / logistică, servicii, call – center / BPO, producție și construcții.

„Vorbim despre joburi de lucrător în depozit, manipulant marfă, curieri, ospătari, șoferi, lucrători comerciali. În domenii precum retail, turism sau horeca aplică inclusiv tinerii studenți, dar ei sunt interesați de aceste joburi doar pentru o perioadă limitată de timp, pentru a câștiga experiență sau, pur și simplu, pentru a-și suplimenta veniturile. Pe măsură ce se apropie de finalizarea studiilor, se îndreaptă însă spre domeniile în care vor să își construiască parcursul profesional pentru care s-au pregătit”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România. Pentru astfel de joburi, salariile variază între 3.500 și 4.500 de lei net, potrivit datelor salariale agregate de Salario, comparatorul salarial marca eJobs.

Candidații care nu au o calificare sunt și cei care au cele mai mici cifre în aplicări. Astfel, din cele 1,1 milioane de aplicări înregistrate în ultima lună, mai puțin de 150.000 au venit din partea acestei categorii de candidați. „Deși joburile compatibile cu acest nivel de pregătire presupun, în cea mai mare parte a lor, prezența fizică la birou, dacă ne uităm la aplicări, vedem un procent peste media generală (pe toate categoriile de candidați) direcționat către joburile remote. Dacă la nivel general 14% dintre aplicări merg către joburile remote, în cazul candidaților necalificați, procentul crește la 18,5%. În cazul celor foarte tineri, o explicație ar putea fi faptul că vor să lucreze pe timp de vară, dar și să se pregătească pentru sesiunea de Bacalaureat din toamnă, iar cea mai la îndemână metodă pentru a le putea face pe toate ar fi să lucreze de acasă”, mai spune Ana Călugăru.

Cele mai atrăgătoare joburi pentru aceștia sunt cele din retail, turism, servicii, call-center / BPO, industria alimentară și transport / logistică. Aproape 9.000 de aplicări, în ultima lună, au vizat locurile de muncă din afara țării, destinațiile care au suscitat cel mai mare interes în rândul candidaților necalificați fiind Olanda, Germania, Belgia, Italia și Franța.

De când au fost afișate rezultatele examenului de Bac și până acum, au fost înregistrate 10.000 de aplicări din partea candidaților care nu au o calificare și nici o diplomă de studii medii sau superioare. „Dacă atunci când vine vorba despre studii superioare angajatorii nu mai sunt atât de stricți și sunt dispuși să angajeze pe o poziție white collar și candidați care nu au terminat facultatea, dar au experiență sau dovedesc că pot face față cerințelor jobului, în ceea ce privește diploma de Bac, aceasta devine obligatorie pentru ocuparea joburilor care trec de nivelul de muncă necalificată”, completează Ana Călugăru.

Anul acesta, în sesiunea din vară, 30.000 de elevi au picat examenul de Bacalaureat. Rata de promovare na nivel național a fost 76,4%.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 25.000 de locuri de muncă.

Vinerea trecută, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR, principalul eveniment al pieței locale din această lună, unde s-a decis reducerea ratei de referință de la 7%, nivel stabilit în ianuarie 2023, la 6,75%, a celei pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75%, respectiv 5,75% a celei pentru facilitatea de depozit, care a devenit de la începutul acestui an dobânda directoarea urmărită de dealerii bancari.

Aceasta ar putea fi singura decizie a BNR din acest an, după ce majorarea accizelor la combustibili, începând cu data de 1 iulie, va începe să afecteze parcursul inflației, care s-a apropiat în mai de 5%.

Măsura luată de BNR a avut un efect imediat asupra indicilor ROBOR, care au scăzut la valori comparabile cu cele din mai 2022.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6 la 5,81%, cea mai mică valoare începând cu 23 mai 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,04 la 5,87% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,05 la 5,92%.

La sondajul din mai realizat în rândul membrilor CFA România, se anticipa scăderea indicelui la 3 luni în următoarele 12 luni un nivel de 5,71%.

„Cursul de schimb leu/euro s-a menținut în mai‑iunie pe palierul mai înalt pe care a revenit în a doua parte a lunii aprilie”, se arată în comunicatul de presă care a urmat ședinței de politică monetară.

Tranzacțiile s-au realizat săptămâna trecută într-un culoar foarte îngust, 4,976 – 4,977 lei, iar media a fost stabilită vineri la 4,9773 lei. Lunea aceasta, cotațiile erau de 4,974 – 4,976 lei iar cursul a scăzut la 4,9755 lei, minimul ultimei luni, după ce dreapta suveranistă a pierdut alegerile anticipate din Franța.

Perspectivele nu sunt unele optimiste pentru inflație, dobânzi și cursul leu/euro. În comunicatul de presă care a fost publicat după ședința BNR, se arată că, în afara factorilor externi (conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, atitudinea băncilor centrale din regiune) există incertitudini și riscuri crescute care decurg din „conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, (...) execuția bugetară, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor (...) Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate impactului prezumat a fi exercitat asupra prețurilor gazelor naturale și energiei electrice de recentele modificări legislative, precum și evoluției cotației țițeiului”.

Euro a profitat de evoluția politică din Franța și s-a apreciat lunea aceasta la 1,0802 – 1,0845 dolari, iar media monedei americane s-a depreciat de la 4,5975 la 4,5904 lei.

Majorarea cererii de monedă elvețiană a apreciat-o față de cea unică iar cursul a crescut la 5,1244 lei. La rândul ei, lira sterlină a urcat la 5,8857 lei, după ce laburiștii britanici au câștigat majoritatea în Parlamentul de la Londra.

Metalul galben se tranzacționa lunea aceasta între 2.367,40 și 2.391,60 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a crescut marginal la 349,6833 lei.

Bitcoin a scăzut vinerea trecută la 53.726 – 57.461 dolari, evoluția fiind pusă pe seama preocupării investitorilor la modul în care se va desfășura procedura de lichidare a Mt. Gox, una din marile burse de criptomonede. La începutul acestei săptămâni, moneda digitală a urcat la 54.331 – 58.152 dolari. Ethereum, care a atins un minim de 2.828 dolari, a crescut la 2.827 – 3.087 dolari.

Analiza cuprinde perioada 1 – 8 iulie

Text pus la dispozi’ie de dl. Radu Georgescu

Nivelul mai redus al aversiunii față de risc a asigurat aprecierea monedei naționale față de cea europeană.

Cursul euro a scăzut de la 4,9755 la 4,9735 lei, minim al ultimelor trei luni. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,973 – 4,975 lei.

După scăderea amplă de luni, efect al deciziei BNR de a reduce dobânda de referință la 7 la 6,75%, indicii ROBOR s-au stabilizat la valori care se mai înregistrau în mai 2022.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 5,81%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,87% iar cel la 12 luni a scăzut de la 5,92 la 5,91%.

Atenția piețelor internaționale se îndrepta marți către declarațiile pe care urma să le facă Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, în fața comisiei financiare a Congresului american. Investitorii așteaptă indicii referitoare la momentul în care Fed va opera o primă reducere a dobânzii de politică monetară, care din iulie 2023 se situează la 5,25 – 5,5%.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,0812 – 1,0833 dolari, astfel că media monedei americane s-a apreciat de la 4,5904 la 4,5949 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,1244 la 5,1197 lei, iar media lirei sterline a crescut marginal la 5,8865 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut marginal la 349,2805 lei, iar metalul galben fluctua între 2.355,40 și 2.368,90 dolari/uncie.

Dorința guvernului de la Budapesta de a taxa suplimentar băncile, firmele energetice şi companiile multinaţionale cu o „contribuţie la apărare" a depreciat media monedei maghiare la 396,20 forinți/euro. În schimb, cursul celei poloneze s-a întărit la 4,2633 zloți/euro.

Criptomonedele recuperau din pierderile suferite vinerea trecută. Bitcoin, care a atins un minim al ultimelor două luni de 53.726 dolari, se tranzacționa între 56.308 și 57.858 dolari. Ethereum care a coborât până la 2.828 dolari, a crescut marți la 3.004 – 3.107 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul a avut la jumătatea săptămânii o evoluție ușor descendentă, în contrast cu cea altor monede de la marginea zonei euro

Cursul euro a crescut marginal de la 4,9735 la 4,9736 lei, în timp ce transferurile se efectuau în culoarul 4,973 – 4,974 lei.

Piața monetară și-a oprit tendința descendentă, manifestată în ședințele de luni și marți, după ce BNR a tăiat rata de referință de la 7 la 6,75%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a consolidat la 5,81%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,87% iar cel la 12 luni la 5,91%.

Investitorii internaționali se arătau circumspecți la ultimele declarații ale președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell. Euro stagna miercuri la 1,0811 – 1,0827 dolari, iar media monedei americane a crescut marginal de la 4,5949 la 4,5967 lei.

Președintele Fed a atras atenția asupra faptului că menținerea ratei de politică monetară la 5,25 – 5,50%, stabilit în iulie 2023, cel mai înalt nivel din ultimii 23 de ani, ar putea afecta performanța economiei americane.

În opinia analiștilor banca centrală americană ar putea opera în septembrie o primă tăiere de un sfert de punct procentual a ratei de referință, care ar putea fi urmată de încă una până la sfârșitul anului.

Francul elvețian și lira sterlină au cunoscut creșteri marginale iar mediile lor au urcat la 5,1203 lei, respectiv 5,8887 lei.

Prețul gramului de aur a crescut marginal la 350,5732 lei, urmare a aprecierii metalului galben la 2.362,60 – 2.382,10 dolari/uncie.

Moneda maghiară a recuperat o parte din pierderile suferite în ședințele anterioare, după ce guvernul de la Budapesta și-a anunțat dorința de a taxa suplimentar băncile, firmele energetice şi companiile multinaţionale drept o „contribuţie la apărare". Media ei s-a apreciat la 393,28 forinți/euro, iar cea a monedei poloneze la 4,2529 zloți/euro.

Criptomonedele au continuat să recupereze din pierderile suferite săptămâna trecută. Bitcoin se tranzacționa între 57.373 și 59.408 dolari iar ethereum fluctua în culoarul 3.026 – 3.128 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna iunie 2024, la 4,94%, de la 5,12% în mai, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 1,10%, cele nealimentare cu 6,28%, iar serviciile cu 8,81%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Indicele preţurilor de consum în luna iunie 2024 comparativ cu luna mai 2024 a fost 100,24%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iunie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 2,6%. Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2024 comparativ cu luna iunie 2023 a fost 4,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2023 - iunie 2024) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2022 - iunie 2023) a fost 7,2%", se arată în comunicatul INS.

Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna iunie 2024 comparativ cu luna mai 2024 a fost 100,06%. Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2024 comparativ cu luna iunie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2023 - iunie 2024) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2022 - iunie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 7,3%.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate luna trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Sursa www.agerpres.ro

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 5,81% pe an, de la 6,00% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni era 6,21%, iar pe 3 ianuarie 2023 a fost 7,56%.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 5,87% pe an, de la 6,04%, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la valoarea de 5,92%, de la 6,05%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul I 2024, în scădere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,90%.

sursa www.agerpres.ro