Piața a răspuns în mod pozitiv la proiectul de acord politic ce ar urma să pună capăt interimatului la Palatul Victoria.

Totodată, INS a anunțat că produsul intern brut a înregistrat în primele trei luni o creștere cu 0,3% față de perioada similară din 2024, față de cifra preliminară de 0,2%.

Ritmul slab de creștere a economiei românești a fost luată în calcul și de analiștii bancari, în condițiile unui mediu dificil, atât intern, în special prin modificările fiscale, și extern. În opinia celor de la Libra Bank creșterea anuală a PIB se va contracta la 1%. Cei de la Erste Bank sunt mai optimiști, dar și-au redus progniza de la 1,8% la 1,3%.

Cursul euro a scăzut de la 5,0587 lei, la începutul săptămânii, la 5,0422 lei, la sfârșitul ei, când tranzacțiile se realizau în culoarul 5,04 – 5,052 lei. Cotații apropiate se înregistrau lunea aceasta în piețele externe, 5,043 – 5,047 lei.

Evoluția pozitivă din piața valutară nu s-a răsfrânt și în cea monetară, unde indicii ROBOR au avut o evoluție liniară pe parcursul săptămâni, cu modificări marginale, în ciuda faptului că BNR a împrumutat lunea trecută băncile cu circa 25 miliarde lei, cu scadența săptămânală la o dobândă anuală de 6,50%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat săptămâna trecută la 7,15%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la la 7,22% la iar cel la 12 luni a încheiat săptămâna la 7,33%.

Decizia de joi a BCE de reducere a dobânzii directoare de la 2,25% la 2%, a apreciat euro la 1,1495 dolari, maximul ultimei luni și jumătate. La sfârșitul săptămânii, euro a scăzut la 1,1370 – 1,1458 dolari, după ce s-a anunțat că piața muncii americană a creat 139.000 de locuri de muncă iar șomajul s-a stabilizat la 4,2% luna trecută, ceea ce a permis oficialilor Rezervei Federale să sugereze menținerea dobânzilor la 4,25 – 4,50%, la ședința de politică monetară din 17 – 18 iunie. În piața locală, cursul monedei americane a fost stabilit vineri la 4,4152 lei.

Media francului a coborât de la 5,4175 lei la 5,3743 lei, după ce s-a anunțat intrarea în teritoriu negativ a inflației din Elveția, ceea ce ar putea determina o reducere a dobânzii de referință. După o creștere la jumătatea săptămânii la 6,0092 lei, cursul lirei sterline a scăzut vineri la 5,9763 lei.

Aprecierea de vineri a monedei americane a redus cererea de metal galben iar cotațiile lui au alunecat la 3.305 – 3.376 dolari/uncie, evoluție care a coborât prețul gramului de aur de la 482,1625 lei la 476,4646 lei, valoare aproape egală cu cea de la începutul săptămânii. La începutul acestei săptămâni, când multe piețe erau închise, uncia a scăzut la 3.292 – 3.329 dolari.

Menținerea unciei în apropierea maximul istoric de 3.499,70 dolari, atins în 22 aprilie, se datorează cererii mari de aur venită din partea băncilor centrale, care vor să își reducă expunerea pe dolari a propriilor rezerve, sau a ETF-urilor, fonduri care urmăresc evoluția metalului galben. Nivelul mare al achizițiilor a ridicat prețul de la începutul anului cu 27%, valoare identică cu cea de anul trecut.

Bitcoin a scăzut joi aproape de pragul de 100.000 dolari, dar a crescut lunea aceasta la 105.381 – 107.475 dolari. Ethereum a atins un minim de 2.400 dolari și a urcat la începutul acestei săptămâni la 2.482 – 2.544 dolari.

Analiza cuprinde perioada 2 – 6 iunie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Cunoașterea a cel puțin unei limbi străine devine o condiție aproape obligatorie la angajare, în contextul în care aproape 60% dintre job-urile postate anul acesta menționau acest criteriu în anunț. Concret, din cele 112.000 de joburi disponibile de la începutul anului, 64.000 includeau, în anunț, și faptul că este necesară cunoașterea unei limbi străine.

Cei mai mulți dintre angajatori caută candidați care să vorbească limba engleză. 48.000 de joburi au avut acest criteriu pentru angajare. A doua cea mai cerută limbă străină este germana, cu toate că se află la o distanță consistentă față de engleză. Astfel, 8.100 de joburi postate anul acesta se adresau candidaților care vorbesc limba germană. 3.400 de joburi căutau candidați vorbitori de franceză și 2.400 cereau cunoașterea limbii italiene. „Dacă în cazul job-urilor white collar, adresate candidaților care au studiile superioare absolvite și care fac muncă de birou, limba engleză este implicită, vedem chiar și pentru joburi entry level sau blue collar că începe tot mai des să fie cerută, chiar dacă, în aceste cazuri, candidații nu trebuie stăpânească limba la nivel de fluență”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Limbile mai puțin cunoscute, precum maghiară, olandeză, turcă, portugheză, greacă sau slovacă sunt cel mai adesea căutate pentru sectoare precum call center / BPO sau turism, în acest caz fiind vorba despre joburi postate de angajatori din străinătate și care presupun relocarea în altă țară. În ceea ce privește zona de call center / BPO, candidații sunt căutați pentru pozițiile de customer support oferite pentru clienții din alte țări, chiar dacă acestea, spre deosebire de cele din turism, nu cer și relocare. „Tot în aceste cazuri, cunoașterea acestor limbi străine, considerate exotice, reprezintă nu un avantaj competitiv, ci o condiție obligatorie la angajare. În plus, angajații care ocupă aceste poziții au salarii cu aproximativ 20% - 30% mai mari decât media din domeniu, în condițiile în care media este de 3.500 de lei”, explică Roxana Drăghici.

În ceea ce-i privește pe candidați, bazinul cel mai adânc de opțiuni disponibile vine tot din direcția vorbitorilor de limba engleză, care au înregistrat 2,3 milioane de aplicări anul acesta. 85.000 de aplicări au mers către joburile care cereau germană, 66.000 pentru italiană și 55.000 pentru franceză. Spaniola și maghiara sunt alte două limbi care au reușit să atragă peste 25.000 de aplicări, în timp ce pentru limbi precum rusă, poloneză, turcă, bulgară, olandeză sau turcă numărul de aplicări variază între 3.000 și 10.000 de la începutul anului și până acum. „Dacă în cazul limbii engleze, pentru anumite joburi sau domenii, sunt acceptați și candidații care au cunoștințe de nivel mediu, pentru aceste cazuri punctuale, în care cunoașterea limbii străine este necesară pentru a putea oferi suport tehnic pentru clienți vorbitori nativi ai limbilor respective, ceea ce înseamnă că inclusiv candidații trebuie să poată vorbi la același nivel”, explică Roxana Drăghici.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 24.000 de joburi. În ultima lună, au fost postate 25.000 de joburi. Dintre acestea, 17.000 menționau, în anunțul de angajare cunoașterea a cel puțin unei limbi străine.

Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, iar față de același trimestru din anul 2024 avansul PIB a fost de 0,3%, potrivit datelor provizorii (1) ale Institutului Național de Statistică, publicate vineri.

Conform INS, Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2025, a fost de 447,669 miliarde lei prețuri curente în termeni nominali, în termeni reali în creștere cu 0,6% față de trimestrul I 2024, iar comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2025 a fost de 365,361 miliarde lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 0,3 % față de trimestrul I 2024.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/06/06/produsul-intern-brut-a-stagnat-in-primul-trimestru-din-acest-an--1457003

Guvernul României a adoptat recent Hotărârea privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 523/2023, prin care se instituie o schemă de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură.

Măsura vizează sprijinirea operatorilor economici din domeniul acvaculturii prin rambursarea diferenței dintre acciza standard și acciza redusă pentru cantitățile de motorină utilizate în activitățile specifice sectorului, în anii 2024 și 2025.

Conform actului normativ, cuantumul unitar al ajutorului de stat este stabilit astfel:

- pentru anul 2024:

- 1 ianuarie – 30 iunie: 1,746 lei/litru

- 1 iulie – 31 decembrie: 2,079 lei/litru

- pentru anul 2025: 2,213 lei/litru

Pentru anul 2024, suma estimată pentru plata ajutorului de stat este de 500.000 lei, iar pentru anul 2025 este prevăzută o alocare de 1.500.000 lei, în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Această schemă are ca scop reducerea costurilor de producție pentru operatorii din acvacultură, consolidarea viabilității economice a sectorului și încurajarea continuității activităților în amenajările piscicole. Aplicarea măsurii contribuie, totodată, la compensarea efectelor negative ale creșterii prețurilor la resursele energetice și la menținerea competitivității operatorilor în plan național și european.

Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a urcat februarie 2025 până la 990,84 miliarde lei, de la 964,3 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF) și consultate de AGERPRES.

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la nivelul de 56,3%, de la 54,8% în ianuarie (PIB conform Notificării fiscale din aprilie 2025).

În februarie 2025, datoria pe termen mediu și lung a crescut la 912,8 miliarde de lei, de la 889,16 miliarde de lei în ianuarie 2025, iar cea pe termen scurt a urcat la 78,036 miliarde lei, de la 75,22 miliarde de lei în luna anterioară.

Detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/06/09/datoria-guvernamentala-a-crescut-in-februarie-la-990-8-miliarde-lei-minister--1457696

Euforia de la Bursa de Valori București, unde a fost atins un nou maxim al indicelui BET, nu a influențat semnificativ evoluția leului, care s-a apreciat marginal față de euro și dolar.

Cursul monedei unice a scăzut joi de la 5,0558 la 5,0537 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,052 – 5,055 lei, după ce cotația euro a coborât în piața asiatică la 5,035 lei.

În piața monetară există sentimentul că dobânzile interbancare nu vor scădea rapid, astfel că indicii ROBOR se vor menține la valori comparabile cu cele din iarna lui 2023. În opinia lor, prima modificare a ratei de referință ar putea apare atunci când dobânzile comerciale se vor retrage sub pragul de 6,5%.

Ele au crescut cu rapiditate după primul tur al alegerilor prezidențiale, când banca centrală a decis să sterilizeze excesul de lei din piață, dar nu au trecut de pragul critic de 7,5%, cât este dobânda pentru facilitatea de creditare a BNR.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat de la începutul acestei săptămâni la 7,15%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la valoarea stabilită miercuri de 7,22% la iar cel la 12 luni a revenit de la 7,33 la 7,34%.

Pentru a acoperi necesitățile stringente, statul se împrumută constant din piața monetară și acceptă valori ridicate ale dobânzilor solicitate de cumpărătorii de titluri de stat.

Trezoreria a atras joi 595 milioane lei, prin intermediul unei emisiuni cu scadența în aprilie 2029, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 7,54%. Valoarea programată a emisiunii a fost de 500 milioane lei.

Banca Centrală Europeană a redus principala sa rată directoare, cea pentru facilitatea de depozit, de la 2,25% la 2%. Aceasta a fost cea de a opta decizie de scădere începând cu iunie 2024, când rata se afla la 4%.

Euro nu a fost afectat de această măsură și s-a apreciat la 1,1405 – 1,1435 dolari, astfel că media monedei americane a coborât de la 4,4398 la 4,4272 lei.

Francul elvețian și lira sterlină au avut modificări marginale ale cursului, care a fost stabilit la 5,3995 lei, respectiv 6,0049 lei.

Majorarea cererii de aur, care este văzut drept un refugiu, stimulată de tensiunile comerciale latente dintre Statele Unite și China, au readus metalul galben peste pragul de 3.400 dolari. Uncia se tranzacționa joi în culoarul 3.360 – 3.405 dolari astfel că prețul gramului de aur a urcat de la 479,8636 lei la 482,1625 lei.

De circa o săptămână, bitcoin s-a retras la suportul de la 104.000 dolari. Joi, el fluctua între 104.425 și 105.815 dolari, iar ethereum se mișca în culoarul 2.591 – 2.643 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu