Agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă din întreaga țară asteaptă pe toți absolvenții instituțiilor de învățământ promoția 2025 să se înregistreze în termen de 60 de zile de la absolvire în evidențele instituției, ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă. Acest demers este necesar pentru a putea beneficia gratuit de servicii specializate menite să îi ajute în integrarea pe piața muncii.

Prin absolvent al unei instituții de învățământ se înțelege persoana care a obținut o diplomă sau un certificat de studii, conform legislației în vigoare, în una dintre instituțiile de învățământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în condițiile legii.

Menționăm că, în cazul absolvenților de liceu, indiferent dacă a fost sau nu promovat examenul de Bacalaureat, termenul de 60 de zile se calculează începând cu ziua următoare datei absolvirii, stabilită conform Ordinului nr.3694/01.02.2024. De asemenea, elevii care nu au situația școlară încheiată la toate materiile, se pot înregistra în evidențele agenției în termen de 60 de zile de la data promovării examenului de corigență, data înscrisă în adeverința eliberată de instituția de învățământ.

Precizăm că înregistrarea ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă este o etapă prealabilă și obligatorie în vederea obținerii facilităților acordate potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Astfel, absolvenții instituțiilor de învățământ care se înregistrează în evidențele agențiilor pentru ocuparea forței de muncă în raza cărora își au domiciliul, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă beneficiază de servicii de informare și consiliere profesională, medierea muncii, servicii gratuite de formare profesională, precum și de măsuri de stimulare a ocupării (prime).

Actele necesare pentru înregistrarea absolvenților în evidențele agențiilor teritoriale ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, sunt:
- actul de identitate;
- diploma de absolvire sau adeverința din care să rezulte data absolvirii;
- CV
- declarație pe proprie răspundere- privind starea de sănătate (anexa 1) - formular tipizat;
- acord de utilizare a datelor cu caracter personal (anexa 6) - formular tipizat.

După expirarea termenului de 60 de zile de la absolvire, în cazul în care absolvenții s-au înregistrat ca persoane în căutarea unui loc de muncă, aceștia pot beneficia, la cerere, de indemnizație de șomaj în cuantum de 50% din valoarea ISR în vigoare pentru o perioadă de 6 luni. Persoanele care, la data solicitării dreptului, refuză un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor sau refuză participarea la servicii pentru stimularea ocupării și de formare profesională oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, nu beneficiază de indemnizație de șomaj.

De asemenea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, absolvenții instituțiilor de învățământ și absolvenții școlilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, care în termen de 60 de zile de la absolvire, se înregistrează la agențiile pentru ocuparea forței de muncă din raza cărora își au domiciliul și se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni, beneficiază de o primă de inserție egală cu de 3 ori valoarea indicatorului social de referință (ISR) în vigoare la data încadrării (ISR - 660 lei).

Informații detaliate privind acordarea indemnizației de șomaj pentru absolvenții de învățământ sunt afișate pe site-ul instituției www.anofm.ro, secțiunea Persoane fizice/ Indemnizații de șomaj si venituri de completare, sau pot fi obținute prin contactarea agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă

Este important ca tinerii absolvenți să profite de aceste oportunități și să înceapă activ parcursul lor profesional cu sprijinul specialiștilor din rețeaua națională a serviciilor publice de ocupare.

Serviciul Comunicare și Secretariatul Consiliului de Administrație

Începând cu data de 25 mai 2018, Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul General privind Protecția Datelor - RGPD) este aplicat de toate statele Uniunii Europene.

ANOFM a stabilit măsuri tehnice și procedurale, pentru a proteja și pentru a asigura confidențialitatea, integritatea și accesibilitatea datelor dumneavoastră cu caracter personal. Vom preveni utilizarea sau accesul neautorizat și încălcarea securității datelor cu caracter personal, în conformitate cu legislația în vigoare, iar în raportul de colaborare cu instituția noastră, dumneavoastră aveți obligația de a respecta prevederile Regulamentului (UE) 2016.

Decizia luată de o instanță americană de a bloca tarifele „reciproce” impuse de administrația Trump, a majorat cererea de monedă americană și a depreciat activele considerate riscante.

Leul a fost afectat de această tendință iar media euro a urcat joi de la 5,0553 la 5,0667 lei, în condițiile în care cotațiile din piață au crescut de la 5,049 lei, în cursul dimineții, la 5,068 lei, la jumătatea zilei.

Injecția de lichiditate făcută de BNR, la începutul săptămânii, în piața monetară a redus nivelul indicilor ROBOR iar modificările zilnice a cotațiilor au fost minime. Indicii sunt mai mari cu peste 20% față de data de 2 mai, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale.

Joia aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,15%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,24 la 7,25%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 7,35%.

Creșterea cererii de titluri de stat a permis Trezoreriei să se împrumute joi cu 778,7 milioane lei, printr-o emisiune cu scadența în iulie 2030, față de o valoare programată de 500 milioane lei, la un randament mediu anual de 7,5%.

După creșterea de luni la 1,1419 dolari, euro a avut o tendință descendentă și a coborât joia aceasta la 1,1210 – 1,1298 dolari, investitorii fiind influențați de decizia a trei judecători ai Curții de Comerț Internațional a Statelor Unite care au decis că majorarea taxelor impusă de președintele Trump este o măsură care ține de prerogativele Congresului SUA. Decizia a blocat suprataxele „reciproce” impuse la începutul lunii aprilie, iar cursul monedei americane a crescut în piața locală de la 4,4593 la 4,4924 lei.

Aprecierea lirei sterline față de euro, efect al anunțării unui acord comercial între Regatul Unit și Statele Unite, a determinat creșterea cursului de la 6,0261 la 6,0509 lei, aproape de maximul istoric de 6,0646 lei, atins la jumătatea acestei luni. Media francului elvețian a urcat de la 5,3943 la 5,4157 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 476,5712 lei la 473,9693 lei, evoluție datorată deprecierii metalului galben la 3.245 – 3.302,20 dolari/uncie, care a anulat întărirea monedei americane.

În opinia analiștilor JP Morgan Chase, prețul unciei de aur ar urma să crească până la jumătatea anului viitor la 4.000 dolari, în condițiile în care maximul istoric de 3.499,70 dolari a fost atins în urmă cu circa o lună. Tendința este pusă pe seama menținerii unei cereri ridicate din partea băncilor centrale din China, India sau Polonia și a ETF-urilor care au aurul drept activ.

În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2369 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 404,36 forinți/euro.

În urmă cu o săptămână, bitcoin a atins un maxim istoric de 111.862 dolari, evoluție datorată creșterii cererii, investitorii mizând pe aprobarea proiectului legislativ Genius Act, prima reglementare federală a activelor digitale (stablecoin) în Statele Unite.

În prezent, bitcoin s-a consolidat la pragul suport de 108.000 dolari și se tranzacționa joia aceasta între 107.048 și 108.928 dolari. Ethereum creștea la 2.675 – 2.782 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În conformitate cu prevederile Titlului X din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt obligate la plata impozitului pe construcţii, următoarele persoane:

a) persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;

b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

c) persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

Construcţiile sunt cele prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.2139/2004.

Impozitul pe construcţii anual se calculează astfel:

a) prin aplicarea unei cote de 0,5% asupra valorii nete a construcţiilor, altele decât cele prevăzute la lit. b), pentru care nu se datorează impozit pe clădiri/taxa pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX din Codul fiscal, existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior/în ultima zi a anului fiscal modificat anterior celui pentru care se datorează impozitul pe construcţii; valoarea netă a construcţiilor reprezintă valoarea evidenţiată în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor din care se scade valoarea contabilă cumulată a amortizării acestora.

Prin urmare, pentru calculul impozitului pe construcții aferent anului 2025/anul fiscal modificat care începe în anul 2025, se au în vedere următoarele:

identificarea construcțiilor din grupa 1 existente în patrimoniu la 31 decembrie 2024/în ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2025;

identificarea și excluderea construcțiilor pentru care se datorează impozit pe clădiri/taxa pe clădiri, inclusiv construcţiile care sunt scutite de impozitul pe clădiri/taxa pe clădiri, potrivit prevederilor titlului IX din Codul fiscal;

însumarea valorilor nete aferente construcțiilor pentru care se datorează impozitul pe construcții și aplicarea cotei de 0,5% asupra valorii rezultate.

b) prin aplicarea unei cote de 0,25% asupra valorii construcţiilor din contracte/acorduri sau alte acte juridice prin care se constituie drepturi de administrare/concesiune/folosinţă cu titlu gratuit/închiriere, în cazul celor aparţinând domeniului public/privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, existente la data de 31 decembrie a anului anterior/în ultima zi a anului fiscal modificat anterior celui pentru care se datorează impozitul pe construcţii, pentru care nu se datorează taxa pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX din Codul fiscal; în acest caz, impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/folosinţă cu titlu gratuit/închiriere.

Contribuabilii care declară şi plătesc anticipat impozitul anual pe construcţii până la data de 25 mai inclusiv a anului pentru care se datorează impozitul, respectiv până la data de 25 inclusiv a lunii a cincea a anului fiscal modificat pentru care se datorează impozitul beneficiază de o bonificaţie de 10% din valoarea impozitului.

Bonificația se calculează de către contribuabili, și se înscrie în Declarația 100 "Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat".

22.000 de joburi noi au fost postate în luna mai a acestui an, cu 11% mai mult decât în luna aprilie, dar și cu aproximativ 10% mai puțin decât în luna mai din anul 2024. „Luna aceasta a fost una marcată de tensiuni inclusiv pe piața muncii, ceea ce s-a tradus într-o reacție de expectativă pentru o parte dintre angajatori. În ultimele aproape două săptămâni însă, lucrurile reîncep să intre în logica deja cunoscută de recrutare. Vedem o revenire a numărului de joburi noi scoase în piață și planuri concrete de extinderi ale echipelor și de atragere de candidați”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

De altfel, luna mai se plasează la același nivel sau chiar depășește ușor numărul de joburi postate în ianuarie, februarie și martie. În plus, există domenii precum retail, call-center / BPO sau servicii care au continuat să angajeze indiferent de contextul economic, social și politic.

„Ce observăm însă în luna mai este o tendință puternică în direcția angajărilor tradiționale, care cer prezența fizică la birou 5 zile pe săptămână, în defavoarea joburilor remote. Este pentru prima oară anul acesta și, de altfel, în ultimii ani, când numărul joburilor care cer prezența la birou depășește pragul de 90% (93,9%). Numărul de joburi remote a ajuns la 3,4%, iar cele pentru străinătate la 2,7%. Piața începe să își revină, dar acest lucru se întâmplă în termeni ceva mai riguroși decât până acum”, explică Bogdan Badea.

Domeniile care au avut cele mai multe joburi disponibile luna aceasta au fost retail, call-center / BPO, servicii, industria alimentară, turism și producție. De cealaltă parte, cele mai puține anunțuri postate au fost pentru media, energie, educație / training, arte / entertainment, imobiliare sau sectorul farmaceutic. 60% dintre locurile de muncă scoase în piață luna aceasta au vizat candidații entry level (0 – 2 ani de experiență). Următorii cei mai căutați au fost cei din segmentul mid - level (2 – 5 ani de experiență), în timp ce managerii și specialiștii cu mai mult de 5 ani de experiență au reprezentat categoriile cu un număr mai scăzut de oportunități.

De altfel, tot ei sunt și candidații cu cel mai mic număr de aplicări – din cele 740.000 de aplicări aferente lunii mai, 160.000 aparțin seniorilor cu mai multe de 5 ani de experiență și aproape 40.000 managerilor. Candidații entry level și mid-level continuă să aplice cel mai mult.

„Inclusiv candidații au simțit tensiunea din piață în luna mai, lucru care i-a determinat să fie mai precauți în ceea ce privește ideea de a-și schimba jobul. Am văzut candidați care au continuat să aplice pentru că nu lucrează în acest moment, însă cei care voiau să schimbe angajatorul au preferat să amâne momentul unei schimbări până când la nivel general, urma să se creioneze o imagine mai clară asupra modului în care aveau să se deruleze lucrurile din a doua jumătate a anului. Așa cum s-a întâmplat în cazul angajatorilor, și în ceea ce-i privește pe candidați ultimele aproape două săptămâni au readus o creștere a numărului de aplicări”, mai spune Bogdan Badea.

Deși numărul de joburi remote este în scădere, numărul de aplicări pentru acestea rămâne ridicat. 12% din aplicările acestei luni au fost pentru joburile remote, 1,1% pentru străinătate și 86,8% pentru joburile din România care cer prezență la birou. Cele mai multe aplicări le-au primit angajatorii din retail, servicii, call-center / BPO, financiar / bancar. IT-ul continuă să suscite interesul candidaților, cu toate, că, din punctul de vedere al joburilor postate, se află doar pe locul al10-lea. Alte domenii care au primit peste 55.000 de aplicări în luna mai au fost turism, transport / logistică, construcții și industria alimentară.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 24.000 de locuri de muncă.

Ciocănești Apă Canal SRL, societate având ca obiect de activitate captarea, tratarea și distribuția apei, și aflată în subordinea Consiliului Local Ciocănești, a încheiat anul 2024 cu un profit brut de 114.192 lei.

Veniturile totale au fost de 650.085 lei iar cheltuielile de 535.893 lei. Operatorul a raportat un profit net de 96.762 lei.

Conform Hotărârii Consiliului Local privind aprobarea situațiilor financiare pentru anul 2024 ale societății Ciocănești Apă Canal SRL, adoptată în ședința din 24 mai, jumătate din profitul net, însemnând 48.382 lei s-a repartizat drept dividend către asociatul unic Consiliul Local Ciocănești iar cealaltă jumătate pentru constituirea de rezerve la dispoziția societății.

Înființată în 2018, societatea are 4 salariați (din care 2 TESA) fiind condusă de Tudor Petrache, în calitate de administrator.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) organizează, în perioada 28 – 29 Mai 2025, în orașul Călărași, evenimentul de prezentare a rezultatelor primului an de implementare a proiectului Mystical and Green Danube.

Ruta transnațională cultural-turistică Mystical and Green Danube valorifică patrimoniul cultural imaterial și natural din 9 țări dunărene.

În cadrul evenimentului, au fost organizate și ateliere de lucru ce vizează stimularea parteneriatelor între diverși stakeholderi locali pentru:

dezvoltarea de noi produse turistice – rute cultural–turistice, destinații ecoturistice;

conștientizarea autorităților locale cu privire la modalitățile de valorificare prin turism a patrimoniului cultural și natural;

implicarea tinerilor din comunitatea locală în interpretarea și promovarea patrimoniului.

La eveniment participă secretarul de stat din cadrul MEDAT, Bogdan Ștețco, alături de reprezentanți ai Consiliului Județean Călărași și ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) – Parteneri Strategici în proiect, precum și reprezentați ai autorităților publice locale, instituții de cultură, antreprenori locali, Organizația locală de management a destinației „Dunărea călărășeană”.

MEDAT, alături de partenerii strategici MDLPA și Consiliul Județean Călărași, implementează în perioada 01.01.2024 – 30.06.2026, proiectul MYSTICAL DANUBE – GREEN AND MYSTICAL DANUBE STORYTELLING ROUTE – Transnational valorisation of natural and intangible cultural heritage for socio-economic development of rural areas in the Danube region. Scopul proiectului este de a dezvolta o rută cultural-turistică transnațională Mystical and Green Danube și de a amenaja un Punct de informare al rutei în viitorul Port turistic Călărași.

Proiectul contribuie la implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării – Aria prioritară 3 – „Cultură, turism şi contacte directe între oameni” și este finanțat prin Programul Interreg Regiunea Dunării 2021 – 2027, având la bază parteneriatul transnațional încheiat între liderul de proiect Agenția de Dezvoltare Rurală Zadar – Croația și instituții din 9 țări dunărene, respectiv România, Slovenia, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Slovacia, Muntenegru, Ungaria și Bulgaria.

Sursa www.economie.gov.ro