Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a adus modificări formularelor prin care se solicită plățile pentru submăsurile care au beneficiari autorități publice. Aceste modificări privesc submăsurile 4.3 (infrastructură agricolă și silvică), 7.2 (infrastructura rurală de bază), 7.6 (protejarea patrimoniului cultural) și 19.2 (implementarea strategiilor pentru GAL) și au ca rezultat simplificarea efectivă și imediată a modului de implementare a proiectelor.

„Toate modificările aduse sunt rezultatul eforturilor noastre de a simplifica și ușura accesul la fondurile europene, dar și implementarea proiectelor finanțate. Parte dintre aceste modificări sunt de mult așteptate de către beneficiari, altele vin ca urmare a procesului de simplificare și debirocratizare a procedurilor de lucru ale AFIR pe care l-am inițiat încă de la începutul mandatului meu.” a declarat Adrian Ionuț CHESNOIU, Director General al AFIR

Una dintre modificările aduse este aceea că beneficiarii pot face dovada inițierii demersurilor necesare obținerii unor avize, autorizații sau certificate, inclusiv a Angajamentului beneficiarului, la depunerea ultimei cereri de plată. În acest caz, documentele finale trebuie prezentate la Centrul Regional sau Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în maxim 6 luni de la efectuarea plății finale (de la primirea Notificării beneficiarului cu privire la confirmarea plății).

„Avantajul imediat este că beneficiarii pot solicita rambursarea cheltuielilor efectuate pentru ultima cerere de plată într-un timp mult mai scurt, fără a fi nevoiți să aștepte emiterea autorizațiilor sau avizelor de către alte instituții, cum ar fi ANPM, ANSVSA sau Ministerul Sănătății. Calea pe care mergem este aceea de a facilita implementarea proiectelor. În acest context am eliminat limita de două rectificări a Declarației de eșalonare a depunerii Dosarelor cerere de plată. Nu putem să îngrădim dinamica implementării unui proiect, modul în care acesta se desfășoară în realitate. Astfel, de acum înainte Declarația poate fi modificată ori de câte ori se va considera necesar. ” a declarat Adrian Ionuț CHESNOIU, Director General al AFIR.

O alta condiționalitate eliminată este cea cu privire la prezentarea spre autorizare la prima tranșă de plată a cheltuielilor eligibile în procent de minim 20% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Astfel, prima cerere de plată depusă de beneficiar, exceptând avansul, nu mai este condiționată valoric. Adăugăm că aceasta nu este condiționată nici de tipul cheltuielilor care se solicită prin aceasta, care pot fi servicii și/ sau bunuri și/ sau lucrări.

Modul de acceptare a plăților efectuate în baza unor contracte de cesiune de creanță s-a simplificat prin eliminarea acordului prealabil al AFIR, precum și a condițiilor restrictive impuse în raport cu cadrul legislativ aplicabil. În astfel de situații, beneficiarul trebuie să prezinte contractele de cesiune de creanță odată cu Dosarul cererii de plată în care se solicită plăți efectuate către cesionari.

Instrucțiunile și formularele de plată precum și metodologiile de completare sunt disponibile pe site-ul www.afir.info, secțiunea Informații utile – Proceduri de lucru pentru PNDR.

În luna august a.c, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi a demarat în colaborare cu Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Călărași, un număr de 5 programe de formare profesională adresate persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (şomeri indemnizaţi şi neindemnizaţi).

Participanții la aceste programe vor fi pregătiți în meseriile:

Ospătar (chelner) vânzător în unități de alimentație

Bucătar

Lucrător în comerț

Lucrător instalator pentru construcții

Manichiurist pedichiurist

și vor beneficia de următoarele facilităţi, prevăzute în Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea forței de muncă, precum: rechizite şi materiale de instruire, manuale, echipament de protecţie pe timpul instruirii practice (dacă este cazul) abonament gratuit pe mijloacele de transport pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, consultaţii medicale, analize medicale şi teste necesare frecventării cursului.

Persoanele participante la programele de formare profesională pot finaliza în mod gratuit cursul început, chiar dacă aceștia se încadrează în muncă în perioada desfășurării acestuia.

Informații suplimentare se pot obține la telefon 0242.318.376, interior 105 - Compartiment formare profesională.

Compartimentul Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) primește proiecte care vizează investiții în modernizarea sistemelor care au ca rezultat o mărire netă a suprafeței irigate, aferente submăsurii 4.3 I -  Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Componenta infrastructură de IRIGAȚII.

În acest sens, AFIR a publicat pe site-ul propriu, www.afir.info, studiul intitulat ,,Analiza privind potențialul impact al sistemelor de irigații asupra resurselor de apă din punct de vedere cantitativ, ca rezultat al actualizării Strategiei Investițiilor în sectorul irigații prin evaluarea indicatorilor aferenți regimului hidrologic”. Documentul, solicitat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a fost elaborat de Ministerul Apelor și Pădurilor.

Studiul a fost necesar pentru a evalua impactul pe care proiectele care vizează investiții în modernizarea sistemelor cu rezultat în mărirea netă a suprafeței irigate îl au asupra surselor de apă. Astfel, au fost analizate sursele de irigații, respectiv râul Dunărea, râurile interioare, lacurile naturale și lacurile de acumulare.

Concluziile studiului arată că suprafața irigată a României poate fi mărită fără a se înregistra un impact negativ asupra surselor de apă. În consecință, suprafața irigată poate crește de la 619 mii de ha la peste 1,8 milioane ha.

„Infrastructura de irigații este un element cheie în ceea ce înseamnă o agricultură sustenabilă în România, atât pentru fermieri, cât și pentru populație. Chiar dacă nevoia de a iriga este mare, apa folosită pentru irigații trebuie să fie gospodărită cu mare grijă, impactul consumului de apă asupra mediului, chiar și în folosul agriculturii, fiind unul major. Fără rezultatele acestui Studiu, prevăzut în Ghidul Solicitantului, Agenția nu a putut finanța până acum proiecte care să prevadă creșterea suprafeței irigate. Analiza a fost cu atât mai necesară cu cât grija noastră în implementarea măsurilor de dezvoltare rurală este legată atât de binele agriculturii cât și de protejarea mediului înconjurător și a infrastructurii naturale a României, acestea fiind condiții obligatorii pentru toate proiectele finanțate prin PNDR.” a declarat directorul general al AFIR, Adrian - Ionuț CHESNOIU.

O investiție având ca rezultat o mărire netă a suprafeței irigate care afectează sursele de apă subterană sau de suprafață este eligibilă numai dacă acestea sunt considerate satisfăcătoare în ceea ce privește cantitatea de apă în planul de management al bazinului hidrografic. Totodată, eligibilitatea proiectului este dată și de analiza de mediu realizată de către autoritatea competentă, care trebuie să confirme că nu va exista niciun efect negativ semnificativ asupra mediului.

Sprijinul public pentru investițiile finanțate prin această submăsură este 100% nerambursabil și nu va depăși 1.000.000 euro/ proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP) sau 1.500.000 euro/ proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare (SPA – Stații de pompare a apei, SRP – Stații de repompare).

Detalii privind accesarea Submăsurii 4.3 I, precum și conținutul Studiului, pot fi găsite pe www.afir.info, secțiunea Investiții prin PNDR.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA vor avea obligația, de la 1 ianuarie 2018, de a deține și gestiona un cont de TVA pentru încasarea și plata TVA aferente operațiunilor taxabile (achiziții de bunuri/servicii, livrări de bunuri/prestări servicii). De asemenea, instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA vor avea obligația, începând cu aceeași dată, de a deține un cont de TVA pentru încasarea taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii taxabile realizate.

Guvernul a adoptat, în ședința de astăzi, printr-o ordonanță, instituirea plății defalcate a Taxei pe Valoarea Adăugată, în scopul reducerii evaziunii fiscale în domeniul TVA, ținând cont de faptul că există o diferență semnificativă între TVA încasată la bugetul de stat și taxa declarată în deconturile de TVA depuse de persoanele impozabile înregistrate în acest scop. Măsura este în avantajul contribuabililor corecți, care își achită sumele datorate cu titlu de TVA către bugetul de stat, întrucât va contribui la reducerea semnificativă a concurenței neloiale din partea acelor contribuabili care nu își plătesc datoriile către stat și utilizează resursele financiare din TVA pentru alte scopuri.

Se estimează că prin aplicarea noii măsuri vor fi obținute venituri suplimentare bugetare de circa 6 miliarde de lei până în anul 2020.

Mecanismul privind plata defalcată a TVA presupune în principal:

— Deschiderea unui cont de TVA de către persoanele impozabile, inclusiv instituții publice, înregistrate în scopuri de TVA, la instituții de credit și/sau unități ale Trezoreriei Statului. În cazul conturilor de TVA deschise la unități ale Trezoreriei Statului, costurile aferente deschiderii acestora și comisioanele aferente oricăror operațiuni în legătură cu acestea, se suportă de la bugetul Trezoreriei Statului, fără a fi percepute de la titularii de cont. Totodată, extrasele conturilor de TVA deschise la unități ale Trezoreriei Statului, vor fi puse gratuit la dispoziția titularilor de cont și în format electronic.

— Plata de către beneficiari — instituții publice, persoane impozabile, cu excepția persoanelor fizice neînregistrate și care nu au obligația de a se înregistra în scopuri de TVA, a TVA aferente operațiunilor taxabile în contul distrinct de TVA al furnizorului/prestatorului

— Virarea/depunerea de către furnizor/prestator în contul său de TVA a TVA aferente diferenței între încasările și plățile în numerar, precum și a TVA aferente încasărilor cu carduri de debit/credit sau cu substitute în numerar, în termen de 7 zile lucrătoare de la încasare;

— Utilizarea sumelor din acest cont distinct de TVA pentru achitarea de către furnizor/prestator a taxei aferente achizițiilor sale furnizorilor/prestatorilor săi, precum și a taxei datorate bugetului de stat;

— Posibilitatea transferului de sume din conturile de TVA în alt cont de către titular doar cu aprobarea ANAF și instituirea unui termen de maximum 3 zile lucrătoare în care se aprobă transferul de către ANAF;

— Interzicerea retragerii în numerar a unor sume din contul de TVA.

Potrivit actului normativ adoptat de Executiv, în perioada premergătoare aplicării obligatorii a măsurii, respectiv 1 octombrie — 31 decembrie 2017, agenții economici pot opta pentru aplicarea opțională a plății defalcate a TVA, aceștia beneficiind de unele facilități precum:

— anularea penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017, în anumite condiții;

— acordarea unei bonificații de 5% la plata impozitului pe profit sau, după caz, a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

Actul normativ mai prevede, printre altele:

— instituirea obligației persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA de a își vira în contul de TVA în maximum 7 zile lucrătoare de la încasare TVA aferentă facturilor emise înainte de 1 ianuarie 2018 sau, după caz, înainte de data la care aplică opțional mecanismul;

— înființarea Registrului persoanelor care aplică plata defalcată a TVA organizat de ANAF și în care sunt înscrise persoanele care optează pentru aplicarea plății defalcate a TVA în perioada 1 octombrie — 31 decembrie 2017;

— instituirea unor contravenții și sancțiuni specifice pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute în cadrul actului normativ, după cum urmează:

* stabilirea unei perioade de grație de 7 zile lucrătoare în cadrul căreia să se corecteze erorile;

* în cazul în care erorile nu au fost corectate în termenul de 7 zile lucrătoare, se aplică o penalitate de 0,06% pe zi din valoarea TVA, dar nu mai mult de 30 de zile;

* după termenul de 30 de zile, pentru fapte precum nevirarea în contul de TVA al furnizorului sau debitarea eronată a contului de TVA, se aplică o amendă de 50% din suma reprezentând TVA, iar pentru fapte precum nevirarea sumelor reprezentând TVA din contul curent al titularului în contul de TVA al acestuia sau plata TVA datorată furnizorului din alt cont decât contul de TVA, se aplică o amendă de 10% din suma reprezentând TVA.

Informații suplimentare

În România, Taxa pe Valoarea Adăugată reprezintă cea mai importantă sursă de venit a bugetului general consolidat, reprezentând 23,1% din venituri, în 2016. Deși România a implementat mai multe măsuri de combatere a fraudei fiscale în domeniul TVA, printre care taxarea inversă, anularea codului de înregistrare în scopuri de TVA care are drept consecință refuzul deducerii taxei atât la persoana al cărei cod a fost anulat, cât și la beneficiar, se confruntă în continuare cu cel mai ridicat nivel al GAP-ului de TVA (raportul dintre TVA datorată și neplătită la buget și obligația totală de TVA de plată) la nivel comunitar.

ANAF și-a asumat creșterea ratei de conformare voluntară la plată pentru TVA la 85% în 2018, urmând ca acest indicator să ajungă la 90% până în 2020.

Biroul de presă al Guvernului

Guvernul a modificat, în ședința de astăzi, Ordonanța de Urgență nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020.

Scopul acestei modificări este accelerarea absorbției de fonduri europene prin facilitarea implementării proiectelor pe toate Programele Operaționale (Infrastructura Mare, Capital Uman, Competitivitate, Regional, Capacitate Administrativă).

Noile prevederi ale Ordonanței vizează, printre altele, următoarele:

— Lărgirea categoriilor de cheltuieli pentru care se poate aplica cererea de plată, astfel încât beneficiarii/liderii de parteneriat/partenerii să poată opta pentru plata salariilor, subvențiilor, burselor, premiilor și onorariilor și la cererea de plată nu doar la cererea de prefinanțare sau rambursare. Concret, prin această reglementare se flexibilizează implementarea și se reduce presiunea pe bugetul propriu al beneficiarului de fonduri europene.

— Flexibilizarea implementării proiectelor pentru operatorii regionali de apă și apă uzată. Astfel, sumele acordate operatorilor ca prefinanțare se deduc prin aplicarea unui procent la valoarea cererilor de rambursare transmise de aceștia până la cererea de rambursare finală. În acest fel, se vine în sprijinul operatorilor regionali pentru a implementa investițiile din proiecte fără a fi necesar ca aceștia să facă demersuri suplimentare pentru derularea proiectelor.

O altă modificare prevede ca pentru proiectele cu parteneri transnaționali, persoane juridice nerezidente care nu au sediu permanent pe teritoriul României, să se poată deschide cont în trezorerie prin împuternicit, pentru a putea utiliza cererea de plată (în plus față de cel al prefinanțării și/sau al rambursării).

Modificarea OUG 40/2015 este parte a demersului inițiat de Guvernul României de simplificare a accesului la fondurile europene, având ca obiectiv o mai bună susținere a beneficiarilor de fonduri europene.

Biroul de presă al Guvernului

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Călăraşi informează contribuabilii că, în Monitorul Oficial nr. 649 din 8 august 2017 a fost publicat Ordinul preşedintelui ANAF nr. 2326 din 2 august 2017 privind declaraţiile fiscale care se transmit obligatoriu prin mijloace electronice sau prin sisteme electronice de transmitere la distanţă.

Astfel, începând cu declararea obligaţiilor fiscale aferente lunii ianuarie 2018, următoarele declaraţii se transmit obligatoriu electronic, prin intermediul internetului, pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală:

*100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”;
*101 „Declaraţie privind impozitul pe profit”;
*120 „Decont privind accizele”;
*205 „Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă, veniturile din jocuri de noroc şi câştigurile/pierderile din investiţii, pe beneficiari de venit”;
*207 „Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenţi”;
*208 „Declaraţie informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”,

*300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată”;
*301 „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;
*307 „Declaraţie privind sumele rezultate din ajustarea/corecţia ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;
*311 „Declaraţie privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) -e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

* 390 VIES „Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare” ;
* 394 „Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA” ;
* 710 „Declaraţie rectificativă”.