Pe parcursul perioadei analizate, leul a avut o evoluție ușor descendentă, în condițiile în care tensiunile geopolitice s-au amplificat după ce Rusia și-a masat trupele la frontiera cu Ucraina iar în plan intern, conflictul din coaliția de guvernământ a pus o presiune suplimentară pe curs, chiar dacă agenția Standard & Poor's a reconfirmat la sfârșitul săptămânii trecute ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută și a îmbunătățit perspectiva de la „negativ” la „stabil”.

Vinerea trecută media stabilită de BNR a fost de 4,9243 lei iar cea calculată de BCE a fost de 4,9263 lei.

Creșterea semnalizată de BCE a fost confirmată la începutul acestei săptămâni, când BNR a stabilit un curs de 4,9261 lei, care reprezintă un nou maxim istoric. Cotațiile au fluctuat luni dimineață, pe piețele asiatice între 4,909 și 4,937 lei, pentru ca tranzacțiile din cea locală să fie realizate în culoarul 4,924 – 4,928 lei, cu închiderea la 4,926 lei.

Într-un recent discurs al guvernatorului BNR, cu ocazia unei întâlniri regionale a FMI, acesta preciza că „pe plan monetar, nu vedem motive pentru reduceri suplimentare ale dobânzii de politică monetară (...) . În ceea ce privește cursul de schimb, suntem pregătiți să asigurăm mai multă flexibilitate având în vedere rolul său de menținere a încrederii sociale”.

După o creștere puternică în primul trimestru, dolarul a început să piardă din vigoare, după ce oficialii Rezervei Federale au anunțat că vor menține dobânda de politică monetară la minimele istorice de 0 – 0,25%, cel puțin până la sfârșitul acestui an.

Euro a crescut în perioada analizată de la un minim de 1,1883 la 1,1943 – 1,2048 dolari, la finalul perioadei, evoluție care a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,1367 la 4,0937 lei.

Media monedei elvețiene a fluctuat între 4,4560 și 4,4797 iar a celei britanice între 5,6647 și 5,6963 lei.

Uncia a crescut vinerea trecută la 1.762 – 1.783 dolari, încheind cea mai bună săptămână din ultimii patru ani. Evoluția ascendentă s-a menținut și luni, când uncia a urcat la 1.790 dolari. În piața locală, prețul gramului de aur a crescut de la 229,6754, la începutul perioadei, la 235,3486 lei, la sfârșitul ei.

Injecțiile de lichiditate în piața monetară la care a recurs BNR luna trecută cu scopul de a stimula creditarea, au asigurat o scădere a dobânzilor interbancare.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a încheiat intervalul la 1,59%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 1,68% iar indicele la 12 luni s-a oprit la 1,74%.

În opinia BNR, criptomonedele „continuă să reprezinte active speculative, foarte volatile și extrem de riscante, ce au un potențial ridicat de a genera pierderi financiare la nivelul investitorilor”.

Miercurea trecută, bitcoin a atins maximul de 64.870 dolari, dar a scăzut în dimineața de duminică la 51.708 dolari, evoluție la care a contribuit și o decizie a băncii centrale a Turciei de a interzice folosirea criptomonedelor pentru cumpărături. La începutul acestei săptămâni moneda digitală fluctua între 55.800 și 57.600 dolari.

Analiza cuprinde perioada 13 – 19 aprilie

Text pus la dispoziție de dl Radu GEORGESCU

În data de 7 aprilie 2021, România, prin Ministerul Finanţelor, a lansat prima emisiune de euroobligaţiuni din acest an pe pieţele internaţionale de capital, care s-a bucurat de un interes deosebit din partea investitorilor. Totodată, România a marcat o serie de performanţe care îi consolidează, încă o dată, poziţia de emitent important pe pieţele externe de capital:

- Cel mai mare volum de finanţare realizat de Romania într-o singură tranzacţie;

- Prime de emisiune egale cu 0 pentru ambele tranşe;

- Tranşa de 12 ani a fost cotată la un randament de 2,104%, valoare foarte apropiată de randamentul 2.025% al ultimei emisiuni de 12 ani realizată în perioada pre-COVID, mai exact în ianuarie 2020.

"Succesul primei emisiuni de euroobligaţiuni a României din anul 2021 reconfirmă încrederea de care se bucură ţara noastră din partea investitorilor la nivel internaţional. Deşi criza generată de pandemia Covid-19 nu a luat sfârşit, această tranzacţie dovedeşte faptul că măsurile şi obiectivele Guvernului privind consolidarea fiscal-bugetară şi relansarea economiei româneşti, apreciate deja de instituţii internaţionale, sunt recepţionate pozitiv şi de comunitatea investiţională. Prin această emisiune, România şi-a asigurat o parte importantă din necesarul de finanţare de pe pieţele externe aferent anului 2021, consolidând totodată rezerva în valută (buffer-ul). Împrumutul contractat va fi utilizat pentru acoperirea nevoilor de finanţare determinate de nivelul deficitului bugetar şi volumul refinanţării datoriei publice, în contextul pandemiei Covid-19", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.

Valoarea totală a emisiunii de euroobligatiuni este de 3,5 miliarde euro, cu o subscriere finală de 10 miliarde EUR, prin participarea unui număr de peste 380 de investitori. Emisiunea a fost realizată în două tranşe, din care 2 miliarde euro cu maturitatea de 12 ani, cu un randament de 2.104% şi o rată de dobândă de 2.000% pe an şi 1.5 miliarde euro cu maturitatea de 20 ani, cu un randament de 2,773% şi o rata de dobândă de 2,750% pe an.

În cadrul strategiei de execuţie a tranzacţiei, marjele de credit s-au redus pe măsura creşterii ordinelor de subscriere în cele două tranşe, înregistrându-se practic în câteva ore o reducere a acestor marje de dobândă cu 30 puncte de bază faţă de valorile cu care au fost lansate iniţial în piaţă cele două tranşe, obţinându-se în final pentru ambele maturităţi prime de emisiune de 0 puncte de bază.

Din punct de vedere al tipurilor de investitori, pentru ambele tranşe se distinge preponderenţa investitorilor de tipul "real money", respectiv fonduri de active administrate privat care au o pondere în cadrul maturităţilor de 12 şi 20 de ani de 63% şi respectiv 62%. Totodată, băncile comerciale şi private au o alocare de 21% şi 17%, fondurile de pensii şi companiile de asigurări au o distribuţie de 6% şi 13%, iar alte categorii de investitori printre care şi instituţii oficiale deţin 10% şi respectiv 8%.

În ceea ce priveşte distribuţia geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 12 ani, aceasta a fost următoarea: Marea Britanie şi Irlanda 37%, SUA 17%, Germania şi Austria 13%, România 6%, Franţa 6%, Europa de Sud 6%, restul Europei 6%, CEE (exclusiv România) 5%, Benelux 3% şi 1% restul statelor. Pentru maturitatea de 20 ani, distribuţia geografică a investitorilor a fost următoarea: Marea Britanie şi Irlanda 45%, SUA 13%, Germania şi Austria 12%, România 12%, restul Europei 5%, CEE (exclusiv România) 4%, Franţa 3%, Europa de Sud 3%, restul statelor 2% şi Benelux 1%.

Tranzacţia a fost intermediată de către BNP Paribas, Citigroup Global Markets Europe AG, HSBC Continental Europe, Raiffeisen Bank International AG, Societe Generale şi UniCredit Bank AG.

A nu se comunica, publica sau distribui, în mod direct sau indirect, în Statele Unite ale Americii, Australia, Canada, Japonia sau în nicio altă jurisdicţie unde acest lucru este nelegal.

Prezenta comunicare nu reprezintă o ofertă de vânzare de valori mobiliare în Statele Unite ale Americii, Australia, Canada, Japonia sau în nicio altă jurisdicţie în care acest lucru este nelegal. România nu a înregistrat, şi nu intenţionează să înregistreze, nicio parte din valorile mobiliare la care se face referire în prezenta în niciuna dintre aceste jurisdicţii şi nu intenţionează să deruleze o ofertă publică de valori mobiliare în niciuna dintre aceste jurisdicţii. În mod particular, aceste valori mobiliare nu au fost şi nu vor fi înregistrate conform Legii privind Valorile Mobiliare din 1933, astfel cum a fost modificată ("Legea privind Valorile Mobiliare"), şi nu pot fi oferite sau vândute pe teritoriul Statelor Unite, cu excepţia situaţiei în care acest lucru se realizează în baza unei excepţii de la, sau în cadrul unei tranzacţii care nu este supusă, cerinţelor de înregistrare prevăzute de Legea privind Valorile Mobiliare şi în conformitate cu orice legi statale aplicabile privind valorile mobiliare. În Statele Unite ale Americii, valorile mobiliare au fost oferite doar cumpărătorilor instituţionali calificaţi conform Regulii 144A din Legea privind Valorile Mobiliare ("Regula 144A"). În afara Statelor Unite ale Americii, valorile mobiliare au fost oferite în cadrul unor tranzacţii de tip off-shore în conformitate cu Regulamentul S din Legea privind Valorile Mobiliare.

Această comunicare nu este distribuită, şi nu trebuie să fie transmisă, publicului larg din Marea Britanie. Comunicarea acestui document sub formă de promovare financiară se face doar către persoanele care se încadrează în prevederile Articolului 12, Articolului 19(5) sau ale Articolului 49 din Legea privind Serviciile şi Pieţele Financiare din 2000 (Promovarea Financiară), Ordinul 2005, sau către alte persoane cărora această comunicare poate fi altfel distribuită fără a contraveni articolului 21 din Legea privind Serviciile şi Pieţele Financiare din 2000 sau oricărei persoane căreia este legal să i se comunice în orice alt mod. Această comunicare se adresează numai persoanelor care au experienţă profesională în chestiuni legate de investiţii şi orice investiţie sau activitate de investiţii la care se referă această comunicare va fi iniţiată numai cu astfel de persoane. Nicio altă persoană nu se poate baza pe această comunicare.

Biroul de relaţii cu mass-media

În ședința Guvernului din data de 15 aprilie 2021 a fost aprobată o Hotărâre care modifică și completează Hotărârea nr. 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi„ precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia.

Prin prezentul act normativ se reglementează următoarele:

- se stabilește valoarea ajutorului de minimis în lei care se acordă beneficiarilor în anul 2021, respectiv 3000 euro/ha la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană, la data de 30 septembrie 2020;

- se stabilesc resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis pentru anul 2021, respectiv maximum 15.000 mii lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 3.078 mii euro, care se asigură din bugetul MADR pe anul 2021;

- se stabilește perioada în care se va realiza valorificarea producției, 15 iunie - 22 noiembrie, precum și termenul de depunere a documentelor justificative, respectiv până la data de 29 noiembrie;

- se reformulează unele dispoziții pentru o mai mare claritate, în acord cu prevederile Regulamentului de minimis în sectorul agricol și cele ale legislației naționale.

Reamintim că pentru a fi considerați eligibili, producătorii agricoli trebuie să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp și să obțină o producție de minimum 3 kg usturoi/10 mp.

Sursa www.madr.ro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) reamintește beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) și solicitanților de fonduri europene nerambursabile că aplicarea ștampilei ca modalitate de autentificare a documentelor și înscrisurilor este voluntară și nu reprezintă un motiv pentru respingerea documentelor sau documentațiilor depuse la instituții și autorități publice.

Baza legală pentru eliminarea ștampilei pentru persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat și entitățile fără personalitate juridică este Ordonanța Guvernului 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative – Articolul V (OUG 17/2015), iar pentru autoritățile și instituțiile publice este ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 – privind Codul administrative – articolul 627 (OUG 57/2019).

Interdicția respingerii documentelor fără ștampilă de către autoritățile și instituțiile publice este întărită și de prevederea OUG 17/2015 conform căreia ”Fapta de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat, entităților fără personalitate juridică, precum și persoanelor juridice de drept public aplicarea ștampilei pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri, săvârșită de către persoana din cadrul unei instituții sau autorități publice, constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acesteia, conform prevederilor legale.”

AFIR este una dintre primele instituții publice care a implementat mecanisme electronice on-line de preluare și de procesare a documentațiilor de lucru, în speță a documentațiilor necesare accesării fondurilor europene și implementării proiectelor de investiții finanțate prin PDNR 2020. Acest mecanism este funcțional încă din anul 2018, astfel încât pentru beneficiarii AFIR, eliminarea obligativității ștampilării documentelor este doar una dintre măsurile de simplificare a procesului de accesare a fondurilor europene

AFIR are, de asemenea, capacitatea instituțională de a aplica prevederile Ordonanței de Urgență nr. 38 din 30 martie 2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților şi instituțiilor publice, fără ca beneficiarii PNDR 2020 să fie obligați să schimbe modalitatea de lucru și de comunicare cu instituția.

În acest sens, precizăm că pentru beneficiarii PNDR 2020, utilizarea semnăturii electronice din etapa de contractare și până la ultima tranșă de plată este obligatorie, începând din august 2018.

În urma demersurilor făcute, o serie de documente sunt obținute direct de către AFIR prin interogarea bazelor de date ale instituțiilor publice abilitate în emiterea acestora – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pentru verificarea înscrisurilor fermierilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pentru verificarea animalelor din exploatațiile zootehnice prin Registrul Național al Exploatațiilor (RNE), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru cazierul fiscal prin sistemul informatic PatrimVen, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) pentru verificarea corectitudinii datelor declarate de beneficiari, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) pentru extrasul de carte funciară, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru verificarea cazierului judiciar prin Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român (ROCRIS).

Mai mult, începând cu luna martie 2020, corespondența internă și externă a Agenției este complet digitalizată și semnată electronic la toate palierele de decizie.

Încă de la deschiderea depunerilor online, AFIR a recomandat tuturor solicitanților folosirea semnăturii electronice ca pe o modalitate de a reduce consumul hârtiei și de a elimina unele etape intermediare de procesare a documentelor. În contextul actual, utilizarea semnăturii electronice este vitală, cu atât mai mult cu cât aceasta are forța juridică a înscrisurilor autentice atât ca reprezentare instituțională, cât și sub semnătură privată.

Perioada în care contribuabilii pot beneficia de ştergerea dobânzilor şi penalităţilor a fost prelungită cu 10 luni, până la 31 ianuarie 2022, a anunţat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, pe pagina sa de Facebook.

"Am prelungit cu 10 luni, până la data de 31 ianuarie 2022, perioada în care contribuabilii pot beneficia de ştergerea accesoriilor fiscale restante la data de 31 martie 2020 (cum ar fi dobânzile şi penalităţile), cu condiţia plăţii integrale a debitelor principale şi a îndeplinirii celorlalte criterii menţionate în legislaţie", a scris vineri ministrul Nezare care a mai adăugat:

„Pentru a beneficia de această anulare, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

• toate obligațiile principale restante la 31 martie 2020 se sting prin orice metodă (plată, compensare, etc.), până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor;
• toate obligațiile principale, împreună cu accesoriile aferente, scadente între 1 aprilie 2020 și data depunerii cererii de anulare se sting prin orice modalitate;
• contribuabilul să aibă depuse toate declarațiile fiscale, conform vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare;
• cererea de anulare a accesoriilor se depune după îndeplinirea condițiilor de mai sus, dar nu mai târziu de 31 ianuarie 2022.”

Potrivit ministrului Finanţelor, „până la sfârşitul lunii martie 2021, au fost depuse 51.197 de cereri de anulare a accesoriilor, din care 42.434 (83%) au fost soluţionate, 4.962 au fost respinse şi 3.801 au fost retrase de contribuabili sau sunt în curs de soluţionare. Volumul obligaţiilor principale achitate ca urmare a accesării măsurilor prevăzute de această facilitate fiscală este de 52,77 miliarde lei.”

Creșterea puternică a bitcoin din ultimele luni a atras atenția Băncii Naționale.

Criptomoneda a atins miercuri un nou maxim de 64.895 dolari, evoluție stimulată de lansarea pe bursa americană Nasdaq a Coinbase, a cărei valoare de piață se ridică la circa 100 miliarde de euro.

În opinia BNR, criptomonedele „continuă să reprezinte active speculative, foarte volatile și extrem de riscante, ce au un potențial ridicat de a genera pierderi financiare la nivelul investitorilor”.

Joi, bitcoin a coborât la 62.000 – 63.400 dolari.

În piața locală, tensiunile din cadrul coaliției la guvernare au pus o ușoară presiune presiune pe leu, iar cotațiile euro au cunoscut o ușoară creștere, fără a se manifesta reglajele fine din parte băncii centrale.

Tranzacțiile se realizau joi în culoarul 4,923 – 4,929 lei iar cursul euro a urcat de la 4,9226 la 4,9245 lei.

Euro a crescut la 1,1968 – 1,1994 dolari, maxim al ultimei luni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,1180 la 4,1111 lei.

La aprecierea euro a contribuit afirmația președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, conform căruia este „foarte puțin probabil” ca Fed să majoreze dobânda sa cheie, care este în prezent de 0 – 0,25%, chiar dacă inflația din Statele Unite a crescut în martie la 2,6%.

Moneda elvețiană se deprecia la 1,105 – 1,107 franci/euro iar media ei a coborât de la 4,4688 la 4,4560 lei.

Cursul lirei sterline a scăzut de la 5,6719 la 5,6701 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 230,7072 la 231,0234 lei, în timp ce uncia fluctua pe piețele specializate între 1.738 și 1.748 dolari, valori apropiate de cele de miercuri.

Injecțiile de lichiditate în piața monetară, la care a recurs BNR în cursul lunii martie cu scopul de a stimula creditarea, au asigurat o scădere a dobânzilor interbancare.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, și-a continuat evoluția descendentă și a scăzut joi de la 1,60 la 1,59%, valoare care se mai înregistra la începutul lunii trecute. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 1,68%, nivel stabilit marți, o evoluție identică fiind înregistrată și de indicele la 12 luni care s-a oprit la 1,74%.

În regiune, media monedei poloneze se aprecia de la 4,5552 la 4,5546 zloți/euro iar a celei maghiare de la 358,94 la 358,91 forinți/euro.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozi’ie de dl Radu Georgescu