Creșterea plasamentelor în dolari și efectele scăderii de miercuri a monedei turcești, care a atins un nou minim istoric față de dolar de 8,8008 lire, după ce președinte Erdogan a solicitat imperativ scăderea dobânzii-cheie, au provocat deprecieri ale celor din regiune.

Pe acest fond, cursul euro a crescut joi de la 4,9197 la 4,9227 lei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau între 4,92 și 4,926 lei.

Investitorii din piețele internaționale așteptau publicarea anchetei lunară privind crearea de noi locuri de muncă în sectorul privat din Statele Unite. Acest indicator este urmărit cu atenție de Rezerva Federală americană, împreună cu inflația, atunci când se stabilește politica monetară a instituției.

În așteptarea indicatorului, euro a fluctuat între 1,2179 și 1,2216 dolari iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,04 la 4,0381 lei

Media monedei elvețiene a crescut de la 4,4808 la 4,4842 lei iar a celei britanice de la 5,7129 la 5,7264 lei.

Scăderea unciei până la un minim de 1.892 dolari a făcut ca prețul gramului de aur să coboare de la 246,3062 la 245,7149 lei.

Chiar dacă mai multe bănci centrale din regiune sunt așteptate să majoreze dobânda lor cheie, BNR nu a lăsat de înțeles după ultima sa ședință de politică monetară că ar fi pregătită să recurgă la o astfel de măsură, în ciuda creșterii inflației. Următoarea ședință a Consiliului de Administrație al BNR se va desfășura în data de 7 iulie.

Joi, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut de la 1,53 la 1,52%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,65% iar cel la 12 luni a stagnat la 1,74%.

Piața poloneză era închisă, cu prilejul unei sărbători religioase. Media monedei maghiare se deprecia ușor, de la 346,38 la 346,43 forinți/euro.

Bitcoin a crescut joi pe platforma integratoare WorldCoinIndex la 37.200 – 39.500 dolari, iar ether a urcat la 2.650 – 2.850 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Creșterea apetitului pentru activele considerate riscante a impulsionat evoluția leului, care a cunoscut patru ședinte consecutive de apreciere față de euro.

Cursul euro a atins joi minimul ultimelor două luni de 4,9160 lei, dar a urcat la sfârșitul săptămânii la 4,9190 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,917 – 4,923 lei, cu închiderea la 4,919 lei.

În ciuda semnalelor pozitive date de banca centrală și a faptului că FMI a estimat pentru acest an o creştere economică de 7%, ceea ce l-a făcut pe premierul Cîțu să exclame că „România are cea mai mare creştere economică din UE”, participanții la sondajul CFA România, realizat în aprilie, prognozează deprecierea monedei naționale.

Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de șase luni al cursului euro a scăzut de la 4,9517 lei, în martie, la 4,9470 lei, în aprilie. În schimb, pentru orizontul la 12 luni valoarea medie a cursului este prognozat la 5,0062 lei, în creștere de la 4,9903 lei nivel estimat în martie.

Miercuri, euro a atins maximul ultimelor cinci luni de 1,2264 dolari, dar a scăzut vineri până la 1,2133 dolari, după publicarea datelor privind indicele prețurilor PCE din Statele Unite, care a crescut în aprilie cu 3,6%, cea mai mare majorare începând cu 2007. Evoluția s-a datorat speranțelor puse de investitori într-o decizie mai rapidă a Rezervei Federale de majorare a dobânzii sale cheie.

În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,0189 la 4,0373 lei, la sfârșitul săptămânii. Media ar putea scade luni, zi în care americanii sărbătoresc Memorial Day iar piața este închisă.

Fluctuațiile monedei elvețiene s-au limitat la 1,093 – 1,098 franci/euro, astfel că media ei s-a mișcat între 4,4856 și 4,4953 lei, cea de vineri fiind stabilită la 4,4896 lei.

Cursul lirei sterline a fluctuat între 5,6934 și 5,7248 lei, care a fost calculat la sfârșitul săptămânii.

Prețul gramului de aur a crescut la jumătatea săptămânii la 246,5081 lei, când uncia a urcat la 1.910 dolari, dar a scăzut vineri la 245,6046 lei, după ce metalul galben a coborât până la 1.885 dolari.

Piața monetară a fost calmă, iar indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, stagna vineri la 1,54%, nivel stabilit acum circa trei săptămâni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,65% iar cel la 12 luni la a scăzut de la 1,75 la 1,74%.

Miercuri, bitcoin a crescut la aproape 41.000 dolari, dar în următoarele zile a revenit pe o pantă descendentă. Duminică dimineață, moneda digitală fluctua pe platforma integratoare WorldCoinIndex între 33.400 și 36.300 dolari.

Reamintim că la jumătatea lunii trecute entuziasmul pieței, după o serie de declarații din partea lui Elon Musk, a ridicat prețul bitcoin spre 65.000 dolari.

Părerile specialiștilor sunt împărțite. Dacă o parte văd bitcoin coborând sub 30.000 dolari, alții prognozează atingerea pragului de 100.000 dolari.

Un parcurs asemănător a avut și ether, a doua cea mai tranzacționată criptomonedă. Prețul a testat pragul de 3.000 dolari, însă a scăzut duminică dimineață la 2.100 – 2.500 dolari.

Analiza cuprinde perioada 24 – 28 mai

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Dobânzile interbancare au cunoscut o evoluție descendentă în mai, lună în care BNR a decis să mențină dobânda sa cheie la minimul istoric de 1,25%.

Aceasta a permis celor care au contractat credite în lei, înainte de introducerea Indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), să scoată mai puțini bani din portofele atunci când și-au achitat ratele.

Dacă la sfârșitul lui aprilie indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, se situa la 1,59%, finalul lui mai l-a găsit la 1,53%, în timp ce pentru IRCC se practică, până la sfârșitul lui iunie, o valoare de 1,67%, față de 1,88%, în primele trei luni.

La rândul său indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 1,68%, la sfârșitul lui aprilie, la 1,65%. Indicele la 12 luni a stagnat în mai în jurul valorii de 1,75%.

Cursul euro a avut o evoluție stabilă în mai, în jurul valorii de 4,92 lei, aproape de maximul istoric de 4,9279 lei, atins în 20 aprilie.

În ultima parte a lunii, creșterea apetitului pentru activele considerate riscante a impulsionat evoluția leului. Cursul euro a atins joia trecută minimul ultimelor două luni de 4,9160 lei, dar a urcat la sfârșitul lunii mai la 4,9198 lei, valoare mai mică decât cea stabilită înainte minivacanței de Paște, care a fost de 4,9247 lei.

În ciuda semnalelor pozitive date de banca centrală și a faptului că FMI a estimat pentru acest an o creştere economică de 7%, ceea ce l-a făcut pe premierul Cîțu să exclame că „România are cea mai mare creştere economică din UE”, participanții la sondajul CFA România, realizat în aprilie, prognozează deprecierea monedei naționale.

Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de șase luni al cursului euro a scăzut de la 4,9517 lei, în martie, la 4,9470 lei, în aprilie. În schimb, pentru orizontul la 12 luni valoarea medie a cursului este prognozat la 5,0062 lei, în creștere de la 4,9903 lei nivel estimat în martie.

Miercurea trecută, moneda unică a atins maximul ultimelor cinci luni de 1,2264 dolari, dar a scăzut vineri până la 1,2133 dolari. La sfârșitul perioadei, ea fluctua între 1,2184 și 1,2205 dolari.

În piața locală, cursul monedei americane a încheiat luna la 4,0361 lei, față de 4,0621 lei la sfârșitul lui aprilie.

Fluctuațiile monedei elvețiene s-au limitat în perioada analizată la culoarul 1,093 – 1,099 franci/euro, astfel că media ei s-a mișcat între 4,4856 și 4,4953 lei, cea de la sfârșitul lui mai fiind stabilită la 4,4854 lei, comparativ cu 4,4687 lei la finalul lui aprilie

Cursul lirei sterline a urcat lunea aceasta la 5,7227 lei, după ce aprilie s-a încheiat la 5,670 lei.

Luna mai s-a încheiat cu o creștere a prețului gramului de aur la 247,3362 lei față de 231,9385 lei la finalul lui aprilie. Evoluția se datorează revenirii unciei peste pragul de 1.900 dolari, după la finalul lui aprilie aceasta se situa la circa 1.780 dolari.

Bitcoin a avut o evoluție agitată în mai, luna pe care a încheiat-o la valori de 34.100 – 37.200 dolari, după ce la jumătatea lui aprilie s-a apropiat de 65.000 dolari.

Un parcurs asemănător a avut și ether, a doua cea mai tranzacționată criptomonedă, care la finalul lui mai se tranzacționa în culoarul 2.200 – 2.600 dolari.

Analiza cuprinde perioada 24 – 31 mai

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna iunie 2021, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,6 miliarde de lei, din care 1,1 miliarde de lei prin două emisiuni de certificate de trezorerie cu discont şi 3,5 miliarde de lei prin şapte emisiuni de obligaţiuni de stat.

La acestea se poate adăuga suma de 525 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

"În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna iunie 2021 se aprobă prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 4.600 milioane lei, la care se poate adăuga suma de 525 milioane lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin. Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin", prevede documentul publicat în Monitorul Oficial.

Suma totală, de 5,125 miliarde lei, este cu 415 milioane de lei peste cea programată în mai 2021 (4,71 miliarde lei) şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Conform prospectului, MF a programat în data de 7 iunie prima emisiune de certificate cu discount, în valoare de de 300 milioane de lei, cu scadenţa în 10 ianuarie 2022, iar cea de-a doua în data de 24 iunie, în valoare de 800 de milioane de lei, data scadenţei fiind 27 iunie 2022.

De asemenea, pe parcursul lunii vor fi lansate şapte emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,5 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (525 milioane de lei în total).

Emisiunile vor fi de 600 de milioane de lei (cinci emisiuni), 300 milioane de lei (o emisiune) şi 200 de milioane lei (o emisiune).

Sursa www.agerpres.ro

Prima ședință din iunie a pieței valutare a fost calmă, leul apreciindu-se față de principalele valute, excepție făcând dolarul american, iar indicii ROBOR au rămas la valorile de la sfârșitul lunii trecute.

Cursul euro a fost stabilit la 4,9197 lei, ușor mai jos față de luni, când acesta a fost calculat la 4,9198 lei. Tranzacțiile se realizau în culoarul 4,917 – 4,923 lei, valori apropiate de cele marți, zi în care Banca Centrală Europeană a calculat o cotație de 4,9191 lei/euro.

Leul și celelalte monede din regiune nu au fost afectate de deprecierea monedei turcești la minimul istoric față de dolar de 8,8008 lire, ca efect a declarației președintelui Erdogan care a solicitat imperativ scăderea dobânzii-cheie.

Menținerea tendinței de scădere a lirei turcești ar putea provoca ieșiri din piețele de la marginea zonei euro, implicit evoluții negative ale monedelor, inclusiv a leului, așa cum s-a întâmplat în situații asemănătoare.

Moneda unică a urcat marți la 1,2254 dolari, după publicarea inflației din Germania, care a crescut în mai cu 2,4% iar pentru zona euro se anticipează un nivel de 1,9%, tendință care ar putea obliga BCE să majoreze dobânda sa de politică monetară, care se află în prezent în teritoriu negativ.

Miercuri, cotațiile coborau la 1,2165 – 1,2227 dolari/euro, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,0361 la 4,0400 lei.

Media monedei elvețiene a scăzut de la 4,4854 la 4,4808 lei.

Marți, lira sterlină a crescut la maximul ultimilor trei față de dolar, însă a avut o evoluție ușor descendentă față de euro. Cursul ei a coborât miercuri de la 5,7227 la 5,7129 lei.

Prețul gramului de aur a coborât marți de la 247,3362 la 246,3062 lei, evoluție provocată de scăderea unciei pe piețele specializate la 1.895 – 1.900 dolari.

Piața monetară era calmă în prima ședință din iunie, iar indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,53%, valoare stabilită la finalul lui mai. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,65% iar cel la 12 luni a alunecat de la 1,75 la 1,74%.

Bitcoin a avut în primele două zile din iunie o evoluție stabilă. Moneda digitală fluctua miercuri pe platforma integratoare WorldCoinIndex în culoarul 35.900 – 37.500 dolari.

Ether creștea de la 2.200 – 2.600 dolari, cotații înregistrate la începutul săptămânii, la 2.500 – 2.750 dolari..

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

În şedinţa din 27 mai 2021 Guvernul a adoptat proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru prelungirea unor termene privind depunerea unor documente prevăzute în sarcina persoanelor juridice înregistrate la Registrul Comerţului.

Ordonanţa stabileşte termenul pentru depunerea declaraţiei anuale de beneficiar real în anul 2021 la data de 1 octombrie, indiferent de data aprobării situaţiilor financiare anuale. Menţionăm că declaraţia anuală de beneficiar real a fost reintrodusă prin Legea nr. 101/2021 cu un termen de depunere de 15 zile de la data aprobării situaţiilor financiare anuale. Acest termen scurt a fost introdus chiar în perioada în care persoanele juridice obligate să depună declaraţia anuală de beneficiar real aprobă situaţiile financiare anuale.

Acest lucru a generat incertitudine cu privire la obligaţiile de declarare ale persoanelor juridice prin raportare la momentul aprobării situaţiilor financiare şi cel al intrării în vigoare a Legii nr. 101/2021.

Ordonanţa de Guvern adoptată răspunde atât nevoii ca la sfârşitul perioadei de raportare Registrul beneficiarilor reali să colecteze datele tuturor persoanelor juridice supuse raportării, cât şi ca această colectare să aibă loc într-o fereastră de timp previzibilă şi rezonabilă, indiferent de momentul aprobării situaţiilor financiare anuale.