Sistemul informatic MySMIS2021 acoperă toate etapele ciclului de viaţă al unui proiect - definirea apelului, elaborarea şi depunerea proiectului (cererii de finanţare), evaluarea, contractarea, achiziţiile, implementarea şi monitorizarea, prin module dedicate.

În această perioadă este în curs de finalizare dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021/SMIS2021+, sistemul unic de management al informaţiei privind fondurile externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027.

Conform calendarului operaţionalizării noului MySMIS, începând cu data de 16 mai proiecte aferente perioadei de programare 2021 - 2027 vor putea fi depuse într-o variantă optimizată a aplicaţiei.

"Dezvoltarea sistemului informatic MySMIS2021 este unul dintre elementele - cheie în absorbţia celor 46 de miliarde de euro din Politica de Coeziune 2021-2027, pentru că ea răspunde acelei cerinţe de digitalizare care facilitează accesul la finanţare pentru beneficiari. Totodată, eficientizează activităţile Autorităţilor de Management, de la definirea apelului şi până la implementarea proiectului. Anul acesta avem 534 de apeluri, aşteptate cu mare interes de către beneficiari, iar măsurile de debirocratizare şi de simplificare vor face ca rezultatele să se vadă mai curând în economie şi în viaţa comunităţilor. Mai mult, nu vom mai trenuma că vom avea probleme cu absorbţia. Încă de anul trecut, am adoptat noi reguli pentru descentralizare şi debirocratizare în absorbţia fondurilor, iar noul MySMIS, optimizat conform calendarului stabilit, este o completare firească a acestor măsuri", a declarat ministrul Marcel Boloş.

Dezvoltarea sistemului informatic pentru atragerea fondurilor

Aplicaţia MySMIS2021 acoperă toate etapele ciclului de viaţă al unui proiect - definirea apelului, elaborarea şi depunerea proiectului (cererii de finanţare), evaluarea, contractarea, achiziţiile, implementarea şi monitorizarea, prin module dedicate. Între modulele aplicaţiei există o interdependenţă, astfel încât informaţiile pot fi, pe de o parte, asociate codului unic al proiectului, şi pe de altă parte, agregate la diferite niveluri ale programului operaţional.

Modulul Apeluri este utilizat în etapa de lansare şi validare a apelurilor de proiecte şi permite autorităţilor cu atribuţii în gestionarea programelor să parametrizeze atributele necesare editării cererilor de finanţare în conformitate cu specificaţiile din ghidul solicitantului. Parametrii stabiliţi în acest modul, de exemplu tipul categorii de cheltuieli, indicatori (de realizare şi de rezultat), sunt cei din care potenţialii beneficiari vor selecta în elaborarea cererii de finanţare pentru proiectele depuse pe acel apel. Noile funcţionalităţi aferente acestui modul vor fi testate în cursul acestei luni şi vor putea fi utilizate începând din luna aprilie.

Modulul Cereri de finanţare asigură introducerea de către beneficiari a informaţiilor necesare pentru completarea cererii. Modulul este utilizat pentru introducerea de informaţii structurate şi ataşarea de documente justificative în secţiuni definite în vederea elaborării şi transmiterii cererii de finanţare. Noile funcţionalităţi aferente acestui modul vor fi testate în cursul lunii aprilie şi vor putea fi utilizate începând din a doua jumătate a lunii mai.

Operaţionalizarea MySMIS, reglementată de Guvern la finalul anului trecut

Cadrul instituţional pentru dezvoltarea şi funcţionarea sistemului unic de management al informaţiei privind fondurile externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2021-2027 a fost adoptat de Guvern prin OUG nr. 172. Actul normativ prevede că Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va asigura dezvoltarea aplicaţiilor, administrarea tehnică a acestora şi a sistemului informatic MySMIS2021/ SMIS2021+, în timp ce MIPE va asigura administrarea operaţională.

Sistemul va îndeplini toate cerinţele de securitate, integritate şi confidenţialitate cu privire la schimbul electronic de date între autorităţile responsabile de programe şi beneficiar şi pe cele de asigurare a disponibilităţii şi funcţionării în timpul şi în afara programului de lucru standard, cu excepţia perioadelor de întreţinere tehnică.

În acest moment, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are în consultare un proiect de ordonanţă de urgenţă menit să răspundă nevoii de simplificare şi de abordare unitară în procesul de implementare a Politicii de coeziune 2021-2027, care cuprinde un număr dublu de programe şi introduce în sistemul de management şi control, atât autorităţi din cadrul administraţiei publice centrale, precum şi, urmare a procesului de descentralizare, autorităţi de management instituite în cadrul agenţiilor de dezvoltare regională care gestionează programele regionale.

Sistemul informatic MySMIS va fi construit în conformitate cu regulile de transparentizare şi acces facil la fonduri.

46 de miliarde de euro pentru investiţii strategice

În 2022, România a primit aprobarea Acordului de Parteneriat şi a tuturor celor 16 programe aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, care aduc României 46 de miliarde de euro pentru investiţii strategice în spitale mai sigure, reţele strategice de transport, modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare şi sprijin pentru mediul de afaceri.

Toate investiţiile cuprinse în Politica de Coeziune sunt stabilite pe baza analizei decalajelor şi a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor şi nevoilor, inclusiv la nivel microregional, şi cuprind domenii precum ocupărea forţei de muncă, infrastructură, educaţie, locuinţe, sănătate, servicii sociale şi pentru îngrijire de lungă durată.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 6,93% pe an, de la 6,95% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 7,28%, iar ROBOR la 12 luni la 7,64%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%.

Sursa www.agerpres.ro

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut, în decembrie 2022, la 667,308 miliarde lei, faţă de 654,545 miliarde de lei în luna precedentă şi 577,522 miliarde de lei la finalul anului 2021, conform datelor publicate joi de Ministerul Finanţelor.

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a scăzut, însă, la 47,2%, de la 48,3% în noiembrie şi 48,9% în 2021.

În ultima lună a anului trecut, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 628,199 miliarde de lei, de la 623,841 miliarde de lei în noiembrie, iar cea pe termen scurt a urcat la 39,109 miliarde lei, de la 30,703 miliarde de lei în luna precedentă.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 535,736 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 116,696 miliarde de lei.

Datoria în euro se ridica la 302,899 miliarde echivalent lei, cea în monedă naţională la 306,752 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 56,359 miliarde echivalent lei.

Datoria administraţiei publice centrale era, la finele lunii decembrie 2022, de 648,371 miliarde de lei, în urcare de la 636,94 miliarde lei în noiembrie, din care 609,289 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în euro (298,285 miliarde de lei, echivalent) şi în lei (292,431 miliarde de lei).

Datoria administraţiei publice locale a crescut la 18,937 miliarde de lei, de la 17,604 miliarde de lei în noiembrie 2022, din care 18,910 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Datoria internă a administraţiei publice era, în decembrie 2022, de 335,758 miliarde de lei (23,8% din PIB), din care 322,968 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 13,69 miliarde de lei datoria administraţiei locale.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 331,55 miliarde de lei (23,5% din PIB), din care 326,303 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 5,25 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Sursa www.agerpres.ro

Joia aceasta, leul și-a protejat câștigurile recente obținute în fața euro, profitând de revenirea apetitului pentru risc.

Cursul monedei unice a scăzut marginal la 4,9156 lei, în timp ce volatilitatea cotațiilor s-a restrâns la 4,911 – 4,918 lei, față de miercuri când culoarul de tranzacționare a fost 4,906 – 4,924 lei.

Dobânzile interbancare au continuat să scadă, pe fondul temperării creșterii prețurilor, care ar urma să atingă pragul de 7% în ultima parte a acestui an.

Evoluția se datorează deciziei BNR de a nu mai steriliza excesul de lei din piața monetară. Această măsură a coincis cu controlul început de Consiliul Concurenței la cele zece bănci ale căror cotații alcătuiesc „coșul” în funcție de care BNR stabilește zilnic valoarea indicilor ROBID și ROBOR.

Joia aceasta, indicele ROBOR la trei luni, care este cel mai utilizat indicator al sistemului bancar, în funcţie de acesta fiind calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,95 la 6,93%, minim al ultimelor opt luni.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la nivelul stabilit marți de 7,28%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a stabilizat la 7,64%.

După scăderea de miercuri la 1,0525 dolari, euro a crescut joi la 1,0538 – 1,0581 dolari, iar cursul mediu al monedei americane a alunecat de la 4,6627 la 4,6523 lei.

Deprecierea dolarului a survenit după precizarea făcută de Jerome Powell, șeful Fed, în fața unei comisii a Camerei Reprezentanților, „dacă datele (șomajul și inflația din SUA înregistrate luna aceasta, n.red.) vor indica că este justificată o înăsprire mai rapidă, suntem pregătiți să creștem ritmul majorărilor ratelor”

Cursul francului elvețian s-a apreciat la 4,9610 lei, maximul ultimelor două săptămâni în timp ce media lirei sterline a urcat la 5,5275 lei.

Metalul galben fluctua în culoarul 1.813 – 1.820 dolari/uncie, cotații apropiate de cele de miercuri, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să crească marginal la 271,9255 lei.

Monedele din regiune recuperau terenul pierdut miercuri, iar mediile lor se apreciau la 379,30 forinți/euro, respectiv 4,6836 zloți/euro.

Prăbușirea bursei de criptomonede FTX a provocat un val de falimente în rândul instituțiilor financiare care activează pe acest segment. Silvergate Bank este ultima care a anunțat că intenționează să oprească tranzacționarea și să se lichideze în mod voluntar. Acum atenția investitorilor spre Signature Bank, care a decis deja să limiteze schimbul de monede digitale în numerar.

Această avalanșă de informații negative, a depreciat bitcoin la 21.589 – 21.800 dolari iar ether a coborât la 1.528 – 1.544 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Cu aproape 70.000 de joburi noi postate pe eJobs.ro de la începutul anului și până acum, piața muncii este una favorabilă candidaților, în timp ce angajatorii continuă să se confrunte cu deficit de candidați. Dacă în ceea ce privește numărul de locuri de muncă situația este comparativă cu aceeași perioadă a anului trecut, din punctul de vedere al numărului de aplicări se observă o ușoară creștere, de la 2,08 milioane de aplicări din ianuarie până în martie 2022 până la 2,1 milioane în același interval din 2023.

„Pentru foarte multe categorii de candidați rămâne relativ ușor să își schimbe locul de muncă, dar, mai important, este faptul că reușesc să facă acest lucru în condițiile pe care ei le stabilesc. Iar aici mă refer la salariu, beneficii, program și așa mai departe. Se află în poziția în care nu trebuie să facă foarte multe concesii. Vedem, de exemplu, multe județe și domenii în care media salarială a crescut cu cel puțin 10% față de anul trecut”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, județele cu cele mai mari salarii din acest început de an au fost București, cu o medie salarială netă de 5.000 de lei (comparativ cu 4.500 de lei în 2022); Cluj, cu 4.800 de lei (versus 4.100 de lei în 2022), Timiș (4.700 de lei vs. 4.000 în 2022) sau Sibiu, care, cu o medie salarială netă de 4.500 de lei, este județul care a înregistrat cele mai mari creșteri față de anul trecut, când media salarială pe județ era de 3.500 de lei. În Brașov, Iași și Ilfov vorbim despre salarii medii nete de 4.000 de lei, cu aproximativ 15% mai mult decât la finalul lui 2022.

Apar schimbări în clasamentul județelor în care se câștigă cel mai puțin și, dacă, acum câteva luni primele locuri erau ocupate de Gorj, Vaslui, Bacău, Mehedinți și Ialomița, la începutul acestui an regăsim județe precum Vrancea, Vâlcea, Galați, Suceava și, din nou, Vaslui. Pentru aceste județe, mediile salariale raportate de Salario variază între 3.000 și 3.400 de lei net, pe lună.

„Din perspectiva domeniilor, lucrurile sunt mult mai stabile, însă doar în sensul succesiunii lor în ierarhie pentru că, altfel, și aici vorbim despre creșteri salariale față de anul trecut. Cu alte cuvinte, IT-ul continuă să fie cel mai bine plătit domeniu din România, cu câștiguri medii nete de 7.020 de lei pe lună (versus 6.000 de lei în 2022)”, completează Bogdan Badea.

Cei care lucrează în project management ocupă cea de-a doua poziție, cu o medie salarială de 6.000 de lei, după cum arată datele Salario. Angajații din banking câștigă, în medie, 5.500 de lei lunar (vs 4.300 în 2022), iar cei din telecomunicații și automatizări 5.000 de lei (în creștere de la 4.200 de lei). Pragul de 4.500 de lei a mai fost depășit, la acest început de an, de angajații din auto / echipamente și petrol / gaze (4.800 de lei), e-commerce (4.700 de lei), marketing (4.500 de lei) sau asigurări (4.500 de lei).

„Vedem, de asemenea, o medie salarială de 5.000 de lei pentru joburile remote. Deși numărul lor în platformă este în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, candidații mențin un interes crescut pentru acestea și aplică în consecință, motiv pentru care ele se pot transforma într-un avantaj competitiv pentru acei angajatori care au dificultăți în a găsi suficienți candidați în piață”, explică Bogdan Badea. Pentru joburile din afara țării, media salarială netă este, potrivit datelor Salario, de 10.000 de lei, pe lună.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 28.000 de locuri de muncă. Peste 550.000 de specialiști și-au introdus veniturile până în prezent în Salario comparatorul de salarii marca eJobs. Salariile acoperă peste 800 de poziții diferite, pentru 62 de domenii de activitate, atât din sectorul privat, cât și de la stat.

Măsurile vizează creșterea oportunităților pe piața muncii pentru femei, finanțarea cursurilor de recalificare, acordarea de trusouri pentru cupluri de mame și nou-născut și sprijin material direct (acoperirea costurilor de transport, rechizite, hrană pentru îmbrăcăminte și încălțăminte).

În perioada 2021 – 2027, mamele aparținând grupurilor vulnerabile vor beneficia de măsuri de sprijin în valoare totală de peste 446 de milioane de euro, finanțate prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021 – 2027 și Programul Educație și Ocupare 2021-2027. Sunt vizate domenii precum ocupare, servicii suport pentru familiile monoparentale, pentru copiii cu părinți plecați în străinătate, sprijin material pentru mame și nou-născuți din grupuri vulnerabile.

„În perioada 2021 – 2027, România beneficiază de un program special dedicat persoanelor vulnerabile – prin Programul Incluziune și Demnitate Socială, iar 10% din bugetul total al acestui program sunt bani europeni alocați măsurilor de sprijin pentru mame și copii în dificultate. Vom finanța acțiuni integrate prin care oferim atât sprijin material concret, cât și servicii de consiliere sau măsuri specifice pentru familiile monoparentale, în care unicul părinte este, în majoritatea cazurilor, mama. De asemenea, ne vom axa pe integrarea pe piața muncii a mamelor din grupurile vulnerabile, astfel încât ele să poată asigura copiilor lor condiții decente de viață și șansa la educație. Prin apelurile pe care le pregătim, atât autoritățile publice, cât și furnizorii privați de servicii sociale vor putea accesa finanțare pentru a răspunde unor nevoi punctuale ale mamelor și copiilor aflați în situații dificile”, a declarat ministrul Marcel Boloș.  

Printre măsurile finanțate prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021 – 2027 și Programul Educație și Ocupare 2021-2027 sunt incluse următoarele:

Acțiuni pentru sprijinirea cuplurilor mamă – nou-născut, din grupurile defavorizate, cu un buget total de 120 milioane de euro

Beneficiarii acestei măsuri sunt cuplurile mamă – nou-născut din grupurile defavorizate (mame beneficiare VMG, mame care fac parte din familii beneficiare de alocație pentru susținerea familiei, mame care se află în situație de risc, inclusiv cu dizabilități, mame aflate temporar în situații critice de viață, mame care nu dețin acte de identitate, mame minore, mame – cetățeni străini sau apatrizi provenite din zone de conflict), care primesc tichete sociale pe suport electronic pentru achiziționarea produselor de îngrijire a noului-născut. Ajutorul se acordă copiilor născuți cu cel mult 3 luni înainte de acordarea sprijinului. Valoarea voucherului este de 2000 de lei și se va acorda într-o tranșă unică pentru fiecare nou-născut, pe o perioadă de 4 ani (2024-2027).

Măsura se desfășoară și în perioada de programare 2014-2020, aproximativ 15.000 de mame și copiii nou-născuți din categoriile cele mai defavorizate vor primi sprijin în valoare de 2.000 lei pentru trusouri, în primele 3 luni de la nașterea copiilor, prin tichete sociale pe suport electronic. Suma totală pentru sprijin este de 6 milioane euro, prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.

Servicii de consiliere și sprijin material adresat copiilor aflați în situații de vulnerabilitate, o finanțare totală de 160 milioane de euro

Măsurile finanțate includ sprijin psiho-social si material adresat direct copiilor (acoperirea costurilor de transport, rechizite, hrană pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, activități educative, activități de prevenire si combatere a comportamentelor negative), precum și servicii – suport dedicate părinților și aparținătorii copiilor aflați în situație de vulnerabilitate, precum consiliere psiho-socială adresată reprezentanților copiilor, persoanelor care îngrijesc copiii cu părinți în străinătate, asistență privind delegarea temporară a autorității părintești, după caz, program de educație parentală), dar și sprijin material pentru mici reparații ale locuințelor copiilor vulnerabili, necesare pentru asigurarea unor standarde de locuire de bază.

41 milioane de euro, investiți în măsuri de ocupare dedicate mamelor

Vor fi finanțate măsuri pentru susținerea angajatorilor prin amenajarea unor spații destinate supravegherii și îngrijirii copiilor cu vârstă preșcolară sau pentru crearea de parteneriate cu entități specializate care oferă servicii de îngrijire copii, precum și pentru utilizarea unor forme de muncă noi sau flexibile.

Un alt obiectiv este creșterea oportunităților pe piața muncii pentru femei prin oferirea de programe de dezvoltare personală, consiliere vocațională, continuare/reintegrare în sistemul de învățământ, asigurare de măsuri de angajare, consiliere, formare, acompaniere în vederea inserției/reinserției socio-profesionale, inclusiv prin campanii de informare privind condițiile și beneficiile accesării concediului paternal, pentru creșterea implicării taților în viața de familie în vederea reinserției pe piața muncii a femeilor.

Măsuri destinate familiilor monoparentale, cu o alocare totală de 80 milioane de euro

Sprijinul acordat familiilor monoparentale se adresează în principal, dar nu exclusiv, mamelor singure, care reprezintă procentul dominant de părinți singuri. Astfel, măsura oferă sprijin personalizat, pentru a spori capacitatea de inserție profesională și autonomia părintelui unic: finanțarea cursurilor de recalificare pentru părintele singur cu venituri mici, care dorește să-și schimbe domeniul profesional etc.

Complementar, pentru facilitarea accesului părinților singuri la piața muncii se vor acorda vouchere before și after school și vouchere pentru activități de weekend pentru copii (activități din domeniul sportului, creației, artei etc). Durata sprijinului acordat va fi de 12 luni.

Consiliere profesională, mediere și facilitare a angajării pentru minoritatea romă

44 de milioane de euro este bugetul total dedicat măsurilor de sprijin pentru comunitatea romă, printre care acțiuni de informare și consiliere profesională, mediere și facilitare a angajării pentru creșterea ocupabilității în rândul populației de etnie romă cu accent pe tineri și femei. Vor fi finanțate, de asemenea, campanii de informare și consiliere privind sănătatea reproducerii, prevenirea și combaterea violenței domestice și a traficului de persoane în rândul populației de etnie romă.