Săptămâna de lucru de patru zile revine în atenția jucătorilor de pe piața muncii, întrucât cel mai mare experiment internațional în acest sens s-a încheiat de curând și a avut rezultate pozitive. În Marea Britanie, 92% dintre companiile care au testat formatul cu 4 zile lucrate în loc de 5, fără a crește numărul de ore din programul zilnic, au de gând să continue, în timp ce 30% vor îl adopta definitiv. Deși ar revoluționa complet dinamica pe piața muncii din România, în prezent doar 4 din 10 companii ar accepta această formulă de lucru, arată un sondaj recent realizat de platforma de recrutare BestJobs.

După anii dificili în care pe piața muncii au predominat tendințele legate de demisionare sau reducerea efortului la job, această nouă măsură ar fi binevenită pentru a spori retenția angajaților. Mai mult, prevederile din Codul Muncii permit redistribuirea activității pe durata a 4 zile lucrătoare, în loc de 5, cum este în prezent, deci decizia rămâne la angajatori dacă sunt dispuși să reducă numărul de zile lucrate.

Deși 80% dintre angajați își doresc să lucreze doar patru zile pe săptămână, chiar și în formula cu 10 ore pe zi, potrivit sondajului BestJobs, 40% dintre angajatori se tem că acest program ar influența negativ capacitatea oamenilor de a se concentra și implicit productivitatea. Aproape 35% sunt preocupați de faptul că, pe termen lung, angajații ar ajunge la extenuare din cauza volumului zilnic de muncă crescut, deși rezultatele experimentului internațional arată contrariul.

În ziua liberă, respondenții spun că ar face mai multe activități în familie (59%), s-ar ocupa de sarcinile administrative de care nu se pot ocupa în timpului programului de lucru (44%), ar dedica mai mult timp pasiunilor și hobby-urilor (40%) sau ar alege să se odihnească (39%). Cu alte cuvinte, ziua liberă ar contribui la un stil de viață mai echilibrat.

„Așa cum munca remote era privită ca excepție înainte de pandemie, așa pare să fie și săptămâna scurtă de lucru acum. Nu e de mirare că o astfel de tendință este atât de bine primită în rândul angajaților, mai ales după impactul asupra bunăstării psihice al ultimilor ani. Angajații vor mai mult timp liber, pentru a se deconecta de presiunea de la job, pentru a dedica familiei și celor dragi, pentru a investi în activități cu impact în sănătatea fizică și psihică, după cum ei declară în cadrul sondajului. Angajatorii ar trebui să fie deschiși la o astfel de măsură, pentru că va ajunge să fie cel puțin la fel de apreciată cum este în prezent flexibilitatea și va contribui la atragerea și retenția angajaților valoroși. În plus, se pot găsi formule de distribuire a activității care să asigure prezența unei părți dintre angajați la birou în fiecare zi lucrătoare, astfel încât să se plieze pe programul clienților”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

Reducerea săptămânii de lucru ar avea un efect pozitiv și asupra modului de lucru. În prezent, rezultatele sondajului BestJobs arată că 4 din 10 angajați lucrează în sistem hibrid, în timp ce 29% își desfășoară activitatea în totalitate remote și 28% doar de la birou. Sistemul hibrid este implementat diferit de la o companie la alta, astfel că cei mai mulți (37%) lucrează o singură zi de la birou și 4 de acasă. Alți 28% merg la sediu 2 zile pe săptămână, 20% fac această navetă pentru 3 zile pe săptămână și 14% lucrează o singură zi de acasă.

Sondajul a fost realizat în luna februarie, cu 2.223 de utilizatori de internet respondenți din rândul angajaților și 254 respondenți reprezentând companiile.

Din bugetul total de 4,34 miliarde de euro de care dispune Programul Educație și Ocupare, peste un miliard este destinat valorificării potențialului tinerilor pe piața muncii. În anul 2023 vor fi lansate 18 apeluri, din care 11 în domeniul educație și 7 în domeniul capital uman.

Din al doilea trimestru al acestui an vor putea fi accesate finanțările destinate domeniilor educației și accesului pe piața muncii, prin Programul Educație și Ocupare 2021 – 2027. Cele 18 apeluri programate a fi lansate în cursul acestui an au un buget total de 1,15 miliarde de euro și vor finanța intervenții care vizează activarea potențialului antreprenorial al tinerilor, servicii integrate pentru ocupare, corelarea studiilor terțiare cu cerințele de pe piața muncii, dezvoltarea și implementarea unor programe universitare, stagii pentru studenți, orientare în carieră și formare profesională pentru persoanele cu nivel redus de educație, stagii de practică pentru elevii din învățământul profesional și tehnic.

„Separat de investițiile în proiecte de infrastructură sau în serviciile publice esențiale precum sănătatea, Programul Educație și Ocupare ne oferă oportunitatea de a investi în cea mai importantă resursă pe care o avem: oameni. Știm cu toții care sunt efectele migrației forței de muncă din România ultimilor ani. Suntem totodată conștienți de faptul că deficitul actual de forță de muncă nu poate fi recuperat decât prin investiția în educație și prin corelarea acesteia cu cerințele angajatorilor. Programul Educație și Ocupare ne deschide accesul la educație, formare și calificare, dar și acces pe piața muncii pentru tineri, sprijină persoanele inactive, șomerii de lungă durată și persoanele din categoriile vulnerabile să se integreze pe piața muncii, oferă finanțare pentru învățământul profesional și tehnic, dar și pentru formarea continuă a adulților. La finalul perioadei, vom avea 280.000 de tineri sprijiniți să intre pe piața muncii. De asemenea, prin PEO vom oferi sprijin persoanelor vulnerabile să își continue educația și să obțină calificare și un loc de muncă. Programul Educație și Ocupare va sprijini, în total, circa un milion de români să dobândească o educație și să devină activi pe piața muncii, fiind pregătiți pentru meseriile pe care avansul tehnologic le aduse”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Primele 8 apeluri de proiecte finanțate prin Programul Educație și Ocupare vor fi lansate în cel de-al doilea trimestru al acestui an, alte 6 fiind programate pentru perioada iunie – septembrie 2023, în timp ce în ultimul trimestru al anului 2023 vor fi deschise 4 apeluri.

Programul Educație și Ocupare (PEO) stabilește prioritățile de investiții finanțate din Fondul Social European+, în sprijinul implementării Strategiei naționale pentru ocuparea forței de muncă 2021-2027 și a Strategiei România Educată. Obiectivul major în domeniul ocupării este ca piața muncii din România să devină sustenabilă, rezilientă, pro-activă și bazată pe inovare socială, urmărind valorificarea potențialului uman, în condiții de echitate, prin creșterea relevanței sistemelor de educație și formare pentru piața muncii, în contextul utilizării și dezvoltării competențelor digitale și antreprenoriale și promovării unui mediu stimulativ pentru învățarea pe tot parcursul vieții.

Prioritizarea intervențiilor a pornit de la nevoia de investiții pentru creșterea accesului la ocupare, pentru anticiparea nevoilor de competențe și furnizarea de măsuri pentru tranziții și mobilitate pe piața muncii, precum si din nevoia de a crea un sistem de educație accesibil pentru toate categoriile de elevi și studenți, relevant pentru piața muncii și stimulativ pentru învățarea pe tot parcursul.

Programul Educație și Ocupare va finanța zece priorități de investiții:

Modernizarea instituțiilor pieței muncii;

Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii;

Creșterea accesului pe piața muncii pentru toți;

Antreprenoriat și economie socială;

Îmbunătățirea participării copiilor la educația antepreșcolară și preșcolară;

Prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație;

Creșterea calității ofertei de educație si formare profesională pentru asigurarea echității sistemului si o mai bună adaptare la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic;

Creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic;

Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe tot parcursul vieții pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității;

Asistență Tehnică.

Un milion de români sprijiniți

Printre rezultatele așteptate la finalul perioadei 2021-2027 se numără:

Eficientizarea serviciului public de ocupare (SPO): 87.000 de angajatori care apelează și beneficiază de serviciile SPO; 000 persoane care intră în serviciile SPO; 600 noi angajați SPO; 1840 angajați SPO care participă la programe de pregătire profesională; 407 entități ale partenerilor sociali și societății civile cu capacitatea consolidată în dialog social și activități specifice pieței muncii;

263 de tineri sub 30 ani sprijiniți să intre pe piața muncii și 5.990 locuri de muncă nou create pentru tineri;

667 de persoane inactive, șomeri, șomeri de lungă durată, persoane cu dizabilități, persoane din comunități marginalizate și alte categorii dezavantajate pe piața muncii sprijiniți în vederea ocupării;

877 locuri de muncă nou create prin schemele de antreprenoriat;

158 participanți la cursuri de formare/ mentorat/ masterat didactic care obțin o calificare în domeniul educației timpurii;

1.400 unități de educație timpurie care beneficiază de sprijin pentru asigurarea materialelor educaționale pe parcursul a 3 ani și 42 servicii de îngrijire și educație timpurie standard/ complementare la nivel județean, înființate și funcționale;

3.000 unități de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar sprijinite;

534 copii și tineri proveniți din medii și grupuri dezavantajate sprijiniți pentru prevenirea abandonului școlar sau menținerea în educație;

964 persoane din afara sistemului de învățământ sprijinite prin programe A doua șansă;

60 unități de învățământ superior sprijinite pentru internaționalizare;

3.176 entități (furnizori de formare) cu sistem de asigurare a calității implementat;

380 standarde ocupaționale/ calificări profesionale realizate / 360 validate/aprobate pentru utilizare;

889 participanți implicați în programe de formare continuă a adulților (certificare /calificare/schimb de bune practici/ instruiri);

966 elevi din învățământul profesional și tehnic sprijiniți pentru prevenirea abandonului școlar.

590 programe de mobilitate a adulților sprijinite /finanțate.

Categoriile de beneficiari eligibili pentru proiectele finanțate prin Programul Educație și Ocupare

În cadrul acestui program este încurajată implementarea acțiunilor în parteneriat, prin implicarea categoriilor de parteneri relevanți în funcție de specificul intervențiilor.

Astfel, sunt prevăzute parteneriate atât pe piața muncii, cât și la nivelul sistemului de învățământ:

între Serviciul Public de Ocupare și furnizori de servicii de tineret publici sau privați;

SPO în parteneriat cu alte structuri relevante publice/private/parteneri sociali/furnizori de servicii pe piața muncii;

MMSS /ANOFM /INCSMPS/ ME / ISE;

MMSS / comisii județene pentru autorizarea furnizorilor de formare profesională;

ME în parteneriat cu structuri locale / autorități publice locale;

CNDIPT în parteneriat cu agenți economici implicați în programele de formare profesională;

unități de învățământ (inclusiv instituții de învățământ superior) în parteneriat cu ONG-uri / mediul economic (angajatori), asociații culturale, unități de cult, cluburi sportive, asociații sportive, federații sportive, autorități publice locale.

Mai multe detalii despre PEO găsiți aici: https://bit.ly/4071CL1.

Calendarul apelurilor din fonduri europene pentru anul 2023 poate fi consultat aici: https://bit.ly/3Z9sqtG

Rata anuală a inflaţiei a crescut la 15,5% în februarie 2023, de la 15,1% în ianuarie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 22,35%, cele nealimentare cu 12,73%, iar serviciile cu 10,38%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, date luni publicităţii.

Preţurile de consum în luna februarie 2023, comparativ cu luna ianuarie 2023, au crescut cu 0,98%, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 1,85%, al celor nealimentare cu 0,45% şi serviciilor cu 0,70%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2022 - februarie 2023) faţă de precedentele 12 luni (martie 2021 - februarie 2022) este 14,9%.

În februarie faţă de ianuarie, cel mai mult s-au scumpit legumele şi conservele de legume, cu 6,35%, fructele proaspete, cu 4,88%, cartofii, cu 4,61%, peştele proaspăt, cu 2,78%, brânza, cu 2,26%. Creşteri de preţuri au mai înregistrat ouăle, cu 1,33%, zahărul - 1,23%, laptele - 1,01%, carnea de pasăre - 1,2%, produsele de morărit şi panificaţie - 1,13%, dar şi berea, cu 1,63%.

Ieftiniri în grupa produselor alimentare s-au înregistrat la ulei comestibil, în februarie faţă de ianuarie, cu 1,83%.

La categoria servicii, cea mai mare scumpire, cu 3,55%, în februarie raportat la luna precedentă, s-a consemnat la confecţionat şi reparat îmbrăcăminte şi încălţăminte. Chiriile au crescut cu 1,1%, îngrijirile medicale cu 1,58%, restaurante, cafenele, cantine, cu 1,57%, iar igienă şi cosmetică +1,46%.

Ieftiniri au avut loc la biletele de avion, cu 12,28%, la energia electrică - 1,33%, dar şi termică - 1,06%.

Banca Naţională a României se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să scadă mai repede decât s-a anticipat anterior, în special începând din trimestrul III al anului în curs, pe fondul prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025 şi al redefinirii caracteristicilor acestora din 1 ianuarie 2023.

Sursa www.agerpres.ro

Săptămâna trecută, leul a avut o evoluție apreciativă, influențată de creșterea ofertei de valută dar și de nivelul apetitului pentru risc existentă pe piețele internaționale.

Lunea aceasta, piețele europene nu au fost afectate încă de prăbușirea Silicon Valley Bank, cea de a 16-a bancă ca mărime din SUA, care are o mare expunere pe piața criptomonedelor și în domeniul biotehnologiei, ceea ce a asigurat stabilitate leului.

Euro a început perioada cu o medie de 4,9209 și a încheiat-o la 4,9155 lei, când transferurile s-au efectuat într-un culoar îngust cuprins între 4,912 și 4,918 lei.

Piața nu a fost influențată de anunțul făcut de INS, referitor la creșterea inflației anuale (februarie/februarie) la 15,5%, față de 15,1% în ianuarie.

În ciuda creșterii prețurilor din februarie, dobânzile interbancare și-au continuat evoluția descendentă.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, care este cel mai utilizat indicator al sistemului bancar, în funcţie de acesta fiind calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,91 la 6,90%, minim care nu a mai fost atins din iulie trecut.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,26 la 7,23%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat, la rândul său, de la 7,62 la 7,61%.

De la începutul anului, Finanțele au acoperit prin împrumuturi 90% din deficitul bugetar de 4,4% din PIB planificat pentru 2023 și 38% din necesarul brut de finanțare.

Situația gravă în care se află banca americană Silicon Valley Bank, care se confruntă cu mari pierderi provocate de creșterea dobânzilor, evoluție ce a început să afecteze și alte instituții financiare din Statele Unite, a pus presiune pe dolar.

Euro a scăzut la jumătatea săptămânii trecute la 1,0525 dolari, minimul acestui an, după ce președintele Fed, Jerome Powell, a declarat că instituția este pregătită să accelereze, dacă este cazul, creșterea dobânzii de politică monetară. Luni, cererea de monedă americană s-a redus semnificativ iar cea unică s-a apreciat la 1,062 – 1,0737 dolari. În piața locală, media dolarului a urcat de la 4,6149 la 4,6627 lei și a încheiat intervalul la 4,6053 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 4,9476 la 5,0341 lei, maxim care nu mai fost atins din octombrie trecut, iar media lirei sterline a fluctuat între 5,5180 și 5,5594 lei.

Investitorii și-au majorat expunerea pe metalul galben, considerat drept un refugiu în perioadele de criză, astfel că acesta a urcat la 1.873 – 1.908 dolari/uncie, după ce a scăzut săptămâna trecută aproape de 1.800 dolari. În piața locală, prețul gramului de aur a crescut la începutul acestei săptămâni la 278,7021 lei.

Vinerea trecută, bitcoin a atins un minim de 19.609 dolari iar ether a alunecat la 1.375 dolari, în timp ce piața monedelor digitale a pierdut 70 de miliarde de dolari din capitalizarea sa, urmare a lanțului de falimente care zguduie companiile din domeniul. O altă cauză a acestei evoluții este proiectul de buget al administrației Biden, care intenționează să elimine scutirile de taxe pentru investitorii în criptomonede și majorarea taxei impusă „minerilor” de bitcoin.

Căderea monedei americane a mărit expunerile pe criptomonede la începutul acestei săptămâni. Bitcoin a urcat la 21.925 – 22.664 dolari iar ether la 1.572 – 1.628 dolari.

Analiza cuprinde perioada 6 – 13 martie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Comisia Europeană a transferat oficial României suma 264.043.355 de euro la începutul lunii martie 2023, reprezentând cheltuieli efectuate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și solicitate pentru decontare de către țara noastră pentru perioada 16 octombrie – 31 decembrie 2022.

Astfel, conform informării primite de la Banca Națională a României, acești bani au intrat efectiv în conturile statului român în data de 2 martie 2023 și reprezintă rambursări din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – 248.417.217,60 de euro și din Instrumentul de Relansare al Uniunii Europene (EURI) – 15.626.138,79 de euro.

„Rambursarea cheltuielilor efectuate de către un stat membru certifică corectitudinea acestor cheltuieli și mai ales faptul că AFIR are toate sistemele de implementare și plată în deplină concordanță cu cerințele regulamentelor europene. Până în prezent, Comisia Europeană a rambursat României aproximativ 7,8 miliarde de euro pentru investițiile în agricultură și dezvoltarea durabilă a mediului rural finanțate prin Agenție.”, a precizat George CHIRIȚĂ, directorul general al AFIR.

Sumele solicitate și rambursate reprezintă plățile efectuate de către AFIR pentru proiectele de investiții finanțate prin PNDR 2020, dar și plățile compensatorii aferente măsurilor delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură (APIA).

Un număr de 3.374 firme au fost dizolvate în prima lună a acestui an, cu 41,17% mai multe comparativ cu ianuarie 2022, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 681 de firme (număr în creştere cu 64,1%), şi în judeţele Timiş (174, +53,98%), Constanţa (167, +19,29%), Cluj (144, +38,46%) şi Ilfov (138, plus 33,98%).

În județul Călărași au fost dizolvate 48 de firme, în creștere cu 152,63% (19 firme) față de perioada 1 – 31 ianuarie 2022.

La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 12 (+20%%), Mehedinţi (14, -6,67%) şi Covasna (17, -10,53%).

Domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme, în ianuarie 2023, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au consemnat 948 de dizolvări la nivel naţional. Faţă de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 25,56%.