Leul s-a decuplat de celelalte monede din regiune și s-a apreciat față de principalele valute.

Euro a fost cotat înainte de deschiderea pieței valutare la un minim de 4,951 lei, pentru ca tranzacțiile locale să se efectueze în culoarul 4,957 – 4,961 lei, astfel că media a scăzut de la 4,9630 la 4,9583 lei.

Majoritatea membrilor CFA România anticipează o evoluție descendentă a leului în următoarele 12 luni, conform sondajului realizat luna trecută. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de șase luni (noiembrie 2023) este de 5,0146 lei/euro, față de anticipația de 4,9953 lei/euro pentru octombrie. Pentru orizontul de 12 luni (mai 2024) valoarea medie a cursului anticipat este 5,0719 lei/euro, în creștere de la 5,0528 lei cât se estima la precedentul sondaj pentru aprilie 2024.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,54%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,63%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a menținut la 6,83%.

De la începutul anului, Finanțele au acoperit circa 62% din necesarul brut de finanţare programat pentru 2023, semn că găurile din buget sunt mult mai mari.

Trezoreria a făcut luni un mic pas înapoi. Ea a atras 392,6 milioane lei la un randament mediu de 6,45%, pentru scadența 28 octombrie 2026, față de o valoare inițială a emisiunii de 700 milioane lei. O valoare identică a avut și licitația de obligațiuni cu maturitatea 28 aprilie 2031, dar Finanțele au atras doar 549,9 milioane lei la un randament mediu de 6,63%.

Piețele financiare se aflau încă sub efectul declarațiilor făcute de oficialii BCE la Sintra (Portugalia) unde se desfășoară reuniune băncii europene. Aici, președintele instituției, Christine Lagarde, a declarat că este necesară continuarea ciclului de întărire a politicii monetare, pentru a contracara presiunile inflaționiste.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,0936 – 1,0963 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să coboare de la 4,5361 la 4,5277 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,0561 lei iar cel al lirei sterline la 5,7514 lei.

Metalul galben a continuat să scadă, la 1.905 – 1.917 dolari/uncie. Acumulând și deprecierea monedei americane, prețul gramului de aur a coborât la 277,6855 lei.

Cea mai mare depreciere din regiune a avut-o media monedei poloneze, 4,46 zloți/euro, iar cea maghiară a scăzut la 370,72 forinți/euro.

Piața cripto a continuat să fie stimulată de anunțul făcut de BlackRock că a înaintat o cerere pentru crearea unui fond tranzacționat la bursă (ETF) având bitcoin drept activ, iar capitalizarea totală a celor circa 10.000 de monede digitale se situa în jurul pragului de 1.100 miliarde dolari.

Bitcoin fluctua în culoarul 30.171 – 30.698 dolari iar ether se mișca între 1.851 și 1.891 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a afișat pe site-ul propriu, în secțiunea „Transparență Decizională”, un proiect de Hotărâre de Guvern prin care se propune prelungirea valorificării tomatelor și în perioada 1-15 iulie 2023, inclusiv.

Facem precizarea că în prezent, valorificarea producției de tomate pentru cei înscriși în Program în acest an trebuie realizată până la data de 30 iunie 2023.

Măsura a fost luată având în vedere solicitările reprezentanților cultivatorilor de legume, care au invocat întârzierea perioadei de fructificare a tomatelor din cauza temperaturilor fluctuante din primăvara anului 2023. Totodată, se propune și modificarea termenului-limită până la care se pot depune documentele justificative la direcțiile agricole județene, respectiv până la data de 18 iulie 2023 inclusiv.

Din informațiile comunicate de direcțiile pentru agricultură județene, reiese că, până la această dată, valorifică producția obținută numai circa 65% din numărul cultivatorilor înscriși în Program.

Astfel, pentru ca toți cei înscriși în program să aibă posibilitatea valorificării producției realizate a fost elaborat prezentul proiect de HG, care poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8315-proiect-prelungire-hg-tomate.html

Sursa www.madr.ro

Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost postat în secțiunea „Transparență Decizională” un proiect de Ordonanță de urgență privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor.

Schema de ajutor de stat are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.

Cuatnumul maxim al schemei de ajutor de stat pentru perioada 2023-2027 este de 561.571.180 lei, din care 173.901.190 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 387.669.990 lei pentru speciile ovine şi caprine.

Valoarea ajutorului de stat, acordat pe cap de animal/an, pentru întocmirea şi menţinerea registrelor genealogice este de maximum:

a) 60 lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;

b) 35 lei pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine;

c) 100 lei pentru porcine.

Pentru testele efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului, suma acordată pe cap de animal/an este de maximum:

a) 140 lei, în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, şi 60 lei, în cazul testării performanțelor producţiei de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;

b) 35 lei, în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, 35 lei, în cazul testării performanțelor producţiei de carne, 30 lei, în cazul testării performanțelor producţiei de lână, pentru rasele cu lână fină, şi 36 lei, în cazul testării performanțelor producţiei de pielicele, pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine.

Suma alocată ajutorului de stat pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2023 este de maximum 39.000.000 lei credite de angajament, din care 16.926.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine şi 22.074.000 lei pentru speciile ovine şi caprine, respectiv 24.000.000 lei credite bugetate, din care 10.416.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine și 13.584.000 lei pentru speciile ovine şi caprine.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor menționate anterior este:

a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice;

b) de până la 70 % din costurile aferente testelor efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic a efectivelor de animale.

Ajutoarele de stat sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, respectiv, întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei de produse agricole.

Cererile inițiale anuale de solicitare a ajutoarelor de stat completate de către solicitanţi, avizate de către ANZ, se depun în perioada 1-15 decembrie a anului precedent celui pentru care se solicită ajutorul de stat la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului.

Prin excepţie, pentru anul 2023, cererile iniţiale de solicitare a ajutoarelor de stat, aferente serviciilor realizate în perioada iulie-decembrie 2023, completate de către solicitanți și avizate de către ANZ, se depun în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și 31 iulie 2023, inclusiv.

Proiectul poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8311-proiect-oug-ajutor-de-stat-crestere-animale.html      

Sursa www.madr.ro

Volatilitatea cursului euro a fost săptămâna trecută de 0,15%, fără a fi observate eventuale reglaje din partea BNR.

Cursul a atins joia trecută un vârf de 4,9636 lei pentru ca lunea aceasta media să scadă la 4,9556 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,951 – 4,957 lei, cu închiderea la 4,955 lei.

În ultimele două luni piața monetară a fost și este deosebit de stabilă, indicii ROBOR aflându-se sub pragul de 7%, echivalent cu dobânda de politică monetară a BNR.

La sfârșitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut, după mai mult de o lună, de la 6,55 la 6,54%, cea mai mică valoare începând cu data de 1 iulie 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,63%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a menținut la 6,83%.

La sfârșitul lui iunie 2022, când rata de referință a BNR era de 3,75%, indicele la trei luni se situa la 6,44%, cel la 6 luni la 6,58% iar cel la 12 luni se afla la 6,72%.

Finanțele au continuat să se împrumute cu asiduitate, profitând de tendința de scădere a inflației, ceea ce reduce costurile. Apetitul pentru împrumut este stimulat de rostogolirea datoriei în lei, prin plata dobânzilor, dar și de necesitatea de a petici sacul rupt al bugetului de stat. În perioada analizată, Trezoreria a atras 249,9 milioane lei prin certificate scadente în mai 2024, 1,06 miliarde lei printr-o emisiune de titluri cu scadența aprilie 2030 și cu 1,11 miliarde lei prin obligațiuni scadente în octombrie 2033 la randamente medii de 6,27%, 6,71%, respectiv 6,64%.

Euro a crescut joia trecută la 1,1011 dolari dar marcările de profit au coborât cotațiile la finalul săptămânii la 1,0844 – 1,0895 dolari, când media a scăzut la 4,5120 lei.

Lunea aceasta, estimarea făcută de Bundesbank, banca centrală a Germaniei, conform căreia economia țării va ieși din recesiune la sfârșitul lui iunie și că va exista chiar o ușoară creștere în trimestrul al doilea, a avut un efect pozitiv asupra monedei unice, care s-a apreciat la 1,0887 – 1,0920 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,5645 la 4,5473 lei.

Creșterea cererii de monedă elvețiană, considerată drept un activ sigur în perioadele tulburi, a apreciat-o față de euro, iar cursul ei a urcat lunea aceasta la 5,0840 lei. În schimb, media lirei sterline a scăzut la 5,7889 lei, dar se anticipează o apreciere a acesteia în următoarele zile.

La începutul săptămânii, prețul gramului de aur a crescut la 282,1301 lei, urmare a aprecierii metalului galben, considerat drept un „refugiu sigur”, la 1.922 – 1.935 dolari/uncie, evoluție determinată preocupările geopolitice care au în centrul atenției evenimentele recente din Rusia.

Anunțul făcut de BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, la finalul săptămânii trecute, că a depus o cerere pentru aprobarea unui ETF pe bitcoin (iShares Bitcoin Trust) a dinamizat piața criptomonedelor.

La sfârșitul săptămânii trecute, bitcoin a atins un maxim al ultimei luni de 31.039 dolari iar ether a urcat până la 1.929 dolari. Luni, bitcoin fluctua între 30.028 și 30.560 dolari iar ether se mișca în culoarul 1.869 – 1.905 dolari.

Analiza cuprinde perioada 19 – 26 iunie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Cursul euro a crescut marți de la 4,9556 la 4,9630 lei, într-o ședință în care cotațiile au crescut de la 4,954 lei, la deschidere, la 4,964 lei, evoluție care semnalizează o majorare a cererii de valută.

Leul rămâne cea mai stabilă monedă din regiune, deprecierea față de începutul anului fiind de circa 0,2%. Celelalte valute au cunoscut creșteri, pornind de la 2% în cazul coroanei cehe, în timp ce forintul s-a apreciat cu aproape 8% iar zlotul polonez cu circa 5,5%.

Evoluție se datorează politicii BNR de flotare controlată a cursului de schimb, care asigură stabilitate şi o volatilitate scăzută a cursului, în condițiile în care rezerva valutară a crescut în ultimii doi ani de la 32,6 miliarde euro la 59,2 miliarde euro. Alți factori care vin în sprijinul leului sunt intrările de fonduri europene prin PNRR, stabilitatea politică, banii trimiși în țară de românii care trăiesc în străinătate sau listarea la bursă a Hidroelectrica.

Aceste motive fac atractive depozitele în lei dar și titlurile de stat românești, ele asigurând o rentabilitate mult mai mare decât cele în euro sau dolari.

Piața monetară a continuat să fie stabilă. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 6,54%, cea mai mică valoare începând cu data de 1 iulie 2022. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,63%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, s-a menținut la 6,83%.

Declarația făcută de Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene, referitoare la necesitatea înăspririi politicii monetare pentru a stopa creșterea preţurilor de consum, în ciuda riscului de recesiune a celor mai importante economii din regiune, Germania și Franța, a apreciat moneda unică la 1,0903 – 1,0953 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,5473 la 4,5361 lei.

Luna trecută, inflația din zona euro a fost de 6,1%, față de ținta BCE de 2%, iar dobânda la depozite, principala rată de referință, a trecut într-un an de la o valoare sub 0% la 3,5%.

Francul elvețian s-a depreciat, la rândul său, față de euro iar cursul a coborât de la 5,0840 la 5,0687 lei. O evoluție asemănătoare a avut și lira sterlină al cărei curs a alunecat de la 5,7889 la 5,7686 lei.

Prețul gramului de aur a coborât la 280,6725 lei, evoluție datorată atât deprecierii monedei americane dar și unciei la 1.919 – 1.931 dolari.

Monedele din regiune au avut o evoluție apreciativă. Media celei maghiare s-a întărit la 368,93 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,4286 zloți/euro.

Anunțul făcut de BlackRock, cel mai mare administrator de active din lume, că a înaintat către SEC o cerere pentru crearea unui fond tranzacționat la bursă (ETF) având bitcoin drept activ, a menținut principala criptomonedă la maxime ale ultimelor două luni, cotațiile fluctuând în culoarul 30.234 – 30.762 dolari. Ether se tranzacționa între 1.857 – 1.890 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Începând de miercuri, 21 iunie 2023, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1 și 3 ani cu dobânzi anuale de 6,50% și, respectiv, 7,30%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

„Titlurile de stat pot fi o alternativă foarte bună la depozitele bancare, pentru că sunt fără risc și veniturile nu se impozitează. Tocmai de aceea, din 2018 și până acum, peste 650.000 de români au ales ca economiile lor să le aducă venituri suplimentare și au subscris peste 28 miliarde de lei. Cu dobânzi de la 6,50% la 7,30%, investițiile în titluri de stat oferă confortul de a ști exact cât va câștiga cel care investește și în cât timp. Deci sunt o ocazie foarte bună pentru cei care vor să conserve puterea de cumpărare a banilor, fiind o sursă garantată de venit pasiv”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 21 iunie – 13 iulie 2023 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

Între 21 iunie – 14 iulie 2023 de la sediul unităților Trezoreriei Statului;

Între 21 iunie – 13 iulie 2023 în mediul urban și 21 iunie – 12 iulie 2023 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro.

Sursa www.mfinante.gov.ro