CEC Bank continuă procesul de digitalizare și lansează un nou serviciu 100% online, fără drumuri la bancă - rambursarea anticipată a unui credit 100% online, direct din Mobile Banking, Internet Banking sau din magazinul virtual CEC_IN.

”Continuăm strategia de digitalizare a CEC Bank, iar rambursarea anticipată este un nou serviciu adus 100% în zona online. Completăm astfel gama de produse deja existente: pachete de cont bancar, credite de nevoi personale și carduri de credit. Această nouă funcționalitate simplifică relația clienților cu Banca, asigurând fluxuri rapide, economie de timp și procesare rapidă. Accesarea serviciilor bancare trebuie să fie la fel de simplă ca orice comandă la un magazin online, iar pentru această funcționalitate există tot mai multă cerere în piață”, a declarat Mugur Podaru, Director Direcția Operațiuni la Distanță, CEC Bank.

Astfel, clienții CEC Bank pot efectua 100% online rambursări anticipate parțiale sau integrale pentru creditele în LEI și EUR, cu sau fără garanții reale. Totodată, în cazul rambursărilor anticipate parțiale, clienții pot alege între diminuarea valorii ratei lunare cu menținerea perioadei de creditare sau menținerea valorii ratei cu diminuarea perioadei de creditare. Noul grafic va fi disponibil clienților imediat după procesarea solicitării.

CEC Bank este prima bancă din România care a lansat, încă din 2020, un flux de accesare 100% online a conturilor și serviciilor bancare. În 2022, banca a atras peste 166 000 de noi clienți, numărul de utilizatori ai canalelor digitale s-a majorat cu 54% iar volumul de operațiuni prin canalele digitale a crescut cu aproape 93% și a depășit pentru prima oară pragul de 100 de miliarde de lei.

Din 20 iulie 2023 românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1 și 3 ani cu dobânzi anuale de 6,30% și, respectiv, 7,20%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

„Oferă siguranță pentru economiile dumneavoastră, au randament competitiv, nu se impozitează, le poți accesa ușor și contribuie la dezvoltarea națională. Mai mult, nu trebuie să ai sume mari de investit, știi exact când și cât vei câștiga. Acestea sunt argumentele care fac din titlurile de stat Tezaur un instrument financiar puternic, pentru care le recomand oricui vrea să își asigure un venit pasiv, sigur și predictibil” , a transmis ministrul Marcel Boloș.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 20 iulie – 17 august 2023 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

Între 20 iulie – 18 august 2023 de la sediul unităților Trezoreriei Statului;

Între 20 iulie – 17 august 2023 în mediul urban și 20 iulie – 16 august 2023 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune.

De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro.

Două instrumente prin care românii pot investi, disponibile simultan

Tot în această perioadă se desfășoară o nouă ediție a Programului de titluri de stat Fidelis, în care donatorii de sânge beneficiază de cea mai mare dobândă.

Investitorii care se alătură campaniei "România are sânge de rocker", pe care Ministerul Finanțelor o desfășoară în parteneriat cu Rock FM, vor beneficia de dobânda de 7,3% pentru achiziția de titluri de stat emise în lei, cu scadența la un an, cea mai mare oferită în cadrul acestei ediții.

De asemenea, un alt beneficiu oferit investitorilor donatori este scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la 500 lei. Pot beneficia de condițiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care fac dovada donării de sânge începând cu 1 ianuarie 2023. Mai multe detalii, aici - https://shorturl.at/dwRST.

Instituțiile de stat au scos la bătaie aproape 14.000 de locuri de muncă în primele șase luni ale anului, potrivit datelor jobradar24.ro, cel mai mare agregator de joburi din mediul privat și de stat din România, dezvoltat de eJobs.ro. 9 din 10 sunt funcții de execuție și puțin peste 800 sunt funcții de conducere. Comparativ, sectorul privat a avut aproximativ 200.000 de poziții noi, deschise în același interval de timp pe eJobs.ro.

„Chiar dacă anul acesta a avut loc o blocare neașteptată a angajărilor din sectorul de stat, anunțată de autorități în luna mai, în continuare, suntem peste nivelul lui 2022, când au fost postate, la nivelul întregului an, circa 12.000 de poziții în aparatul de stat. Sigur că aici există mențiunea că, de la această măsură, au fost excluse sistemul sanitar și de învățământ, unde încă se pot face angajări”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Cele mai multe locuri de muncă vacante, respectiv 8.500, au aparținut instituțiilor locale, fiind urmate de primării, care primesc o categorie separată și care au cumulat aproape 2.000 de poziții deschise în prima jumătate de an. Urmează instituțiile județene, cu 1.500 de posturi și instituțiile naționale cu 827 de posturi care au fost vacante din ianuarie și până la 1 iulie. Unitățile militare au căutat să angajeze 628 de oameni, în timp ce Guvernul și ministerele au scos doar 125 de posturi în piață.

Cea mai mare nevoie de personal a fost în București și Ilfov (peste 2.900 de poziții deschise), urmate de Cluj (cu 894 de poziții), Iași (593), Constanța (545), Brașov (475) și Prahova (cu 447 de poziții). Au fost însă și județe în care numărul de oferte postate, de la începutul anului și până acum, a fost sub 100. În această categorie intră Brăilă, Bistrița Năsăud, Botoșani, Bacău, Buzău ori Călărași.

Instituțiile care vin cu cele mai multe oferte pentru candidați, la nivel național, sunt primăriile, școlile, spitalele, liceele / școlile profesionale / colegiile tehnice / colegiile naționale și universitățile. Mai mult de jumătate dintre posturi sunt full time, iar aproximativ 1.600 sunt sezoniere sau pe bază de proiect. „Înghețarea angajărilor la stat a întors atenția unui număr mai mare de candidați către sectorul privat, care atrage, lunar, peste 850.000 de aplicări. Acest lucru se întâmplă atât în orașele mari, dar și în orașele mici, unde statul continuă să fie un angajator cu oportunități limitate pentru candidați”, completează Bogdan Badea.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile aproape 34.000 de locuri de muncă, în timp de jobradar24.ro are agregate 1.800 de locuri de muncă la stat.

Joi, leul s-a decuplat de celelalte monede din regiune și s-a apreciat față de euro, chiar dacă volatilitatea din piață a fost redusă. Cursul monedei unice a scăzut de la 4,9465 la 4,9403 lei, în timp ce transferurile s-au realizat în culoarul 4,938 – 4,941 lei.

O analiză a Băncii Transilvania indică drept factori de risc pentru evoluția economiei naționale pe termen scurt și mediu, care pot afecta implicit și evoluția leului: „fluctuația percepției de risc pe piețele financiare internaționale, dinamica indicatorilor macroeconomici din SUA, China și Zona Euro, tensiunile geo-politice, deciziile de politică economică pe plan intern în context pre-electoral și electoral și modificările climatice”.

După scăderile de săptămâna trecută, dobânzile interbancare s-au stabilizat în ultimele zile la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022. Pe de altă parte, în opinia analiștilor BCR, „BNR va menține dobânda cheie la 7% pe tot parcursul anului 2023” iar ei anticipează „primele tăieri de dobândă în a doua jumătate a anului 2024”.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,45%, valoare stabilită luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,54% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a revenit de la 6,72 la 6,71%.

Euro s-a instalat în jurul valorii de 1,12 dolari (1,1197 – 1,1229 dolari), în așteptarea ședinței de politică monetară a Rezervei Federale, care se va desfășura săptămâna viitoare. Cursul monedei americane a crescut marginal de la 4,4033 la 4,4061 lei.

Piața anticipează din partea Fed o majorare 25 de puncte de bază a ratei de referință la 5,25 – 5,50%, dar se așteaptă la o încetinire a ritmului de creștere în perioada următoare după ce inflația an/an din iunie a coborât la 3%.

Scăderea indicelui anual al preţurilor de consum din Marea Britanie de la 8,7% în mai la 7,9% în iunie a continuat să depreciere lira sterlină față de euro, investitorii anticipând o temporizare a procesului de majorare a dobânzii de politică monetară de către Banca Angliei. Aceasta a făcut ca media să scadă la 5,69 lei, iar cea a francului elvețian a urcat marginal la 5,1330 lei.

Monedele din regiune aveau o evoluție descendentă. Cea mai mare pierdere o suferea cea maghiară a cărei medie a urcat de la 374,55 la 379,87 forinți/euro. Cursul celei poloneze s-a depreciat la 4,4511 zloți/euro.

Prețul gramului de aur a crescut la 280,7095 lei, urmare a aprecierii monedei americane și a metalului galben la 1.977 – 1.985 dolari/uncie.

Bitcoin creștea ușor la 29.903 – 30.411 dolari iar ether urca la 1.885 – 1.928 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează fermierii că începând cu anul de cerere 2023 se pun în aplicare normele privind condiţionalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și a unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală.

Fermierii și alți beneficiari care primesc sprijin prin intervențiile din Planul Strategic 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere.

Astfel, standardul GAEC 3 este aplicabil pentru toate exploatațiile agricole, pentru toți fermierii care au la dispoziție terenuri arabile, având ca cerință obligatorie interzicerea arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile.

Fermierii care utilizează terenuri arabile, inclusiv pajişti temporare, nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiţă ş.a.), inclusiv iarba/vegetația rămasă după cosirea/recoltarea pajiştilor temporare.  

Pentru a întări măsurile de verificare în vederea respectării standardului GAEC 3, de către fermieri, APIA a încheiat Protocolul de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control.

APIA, GNM și IGSU, elaborează materiale informative (afișe, pliante, postere, comunicate de presă etc.) cu privire la interdicția arderii miriștilor și vegetației uscate pe terenurile arabile, precum și transmiterea lor către structurile județene ale APIA, GNM și IGSU, în vederea diseminării către populație, în cadrul campaniilor de informare publică.

Standardul GAEC 3 are ca obiectiv principal menținerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicția arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile. Fermierii care respectă standardul GAEC 3, contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură.

În cazul în care se constată că o anumită suprafaţă a exploataţiei a fost arsă, dar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancționati, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la Centrul APIA la care a depus cererea, copia Procesului verbal de intervenție întocmit de către Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă sau copia după sesizarea (plângerea) depusă de acesta la secția de Poliție pe raza căreia s-a produs incidentul, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte și copia documentului de soluționare a sesizării făcute.

Pentru mai multe informații privind normele de conditionalitate, vă rugăm să consultați:

• Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 54/570/32/2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023.
• Ghidul fermierului privind condiţionalitatea, postat pe site-ul APIA: www.apia.org.ro .

Evoluția leului de miercuri a fost influențată de reducerea apetitului pentru risc, ceea ce a provocat deprecierea ei față de principalele valute.

Cursul monedei unice s-a întors de la minimul ultimelor două luni de 4,9385 lei la 4,9465 lei. Piața s-a deschis la 4,941 lei. A urmat o creștere până la 4,947 lei, pentru ca în doua parte a zilei cotația să alunece la 4,94 lei.

Dobânzile interbancare se află la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,45%, valoare stabilită luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,54% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 6,71 la 6,72%.

Chiar dacă inflația din zona euro a crescut conform Eurostat, moneda unică a pierdut teren față de cea americană. Preţurile de bază din consum, indicator care elimină elementele volatile precum energia şi alimentele, a crescut cu 5,5% faţă de acceaşi perioadă a anului trecut.

Euro a scăzut miercuri la 1,1196 – 1,1241 dolari iar cursul monedei americane a urcat de la 4,3915 la 4,4033 lei.

Scăderea indicelui anual al preţurilor de consum din Marea Britanie de la 8,7% în mai la 7,9% în iunie, a depreciat lira sterlină iar media ei a scăzut de la 5,7515 la 5,7007 lei. Cursul francului elvețian a crescut de la 5,1147 la 5,1315 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 279,9771 lei, evoluție susținută de creșterea metalului galben la 1.970 – 1.981 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,4492 lei iar a celei maghiare la 374,44 forinți/euro. Zlotul ar putea fi afectat de eventualitatea semnalată de un membru al conducerii băncii Poloniei conform căruia acesta nu a exclus operarea primei reduceri de dobânzi din ultimii ani chiar la începutul toamnei

Bitcoin fluctua între 29.849 și 30.188 dolari iar ether se mișca în culoarul 1.896 – 1.918 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu