Topul pozițiilor pentru care angajatorii găsesc cel mai greu candidați

Topul pozițiilor pentru care angajatorii găsesc cel mai greu candidați

Specialiștii continuă să fie categoria de candidați cel mai greu de recrutat, în special în domenii precum construcții, financiar – contabil sau producție, acolo unde, în general, angajatorii se confruntă cu un deficit de talente. Cu cât nivelul de specializare este mai nișat, cu atât timpul necesar găsirii candidaților potriviți crește, astfel încât, pentru anumite poziții, închiderea unui proces de recrutare poate dura și până la 5 luni.

“Începând cu anul trecut, am observat o cerere în creștere pentru specialiști din domeniul construcțiilor, ingineri cu experiență în proiecte de infrastructură, instalații ori construcții civile. Totodată, specialiștii cu profil de vânzări (sales representative, area sales representative / manager, account manager, regional sales manager, key account manager), cei din financiar - contabil (contabil / economist, financial analyst, financial controller), dar și specialiștii din zona de producție (inginer de proces, inginer automatist, inginer mecanic, inginer electronist etc.) rămân în topul celor mai căutați candidați. Pe anumite segmente, chiar și anul acesta, cererea companiilor este mai mare decât ce oferă piața, de aici și dificultatea în a identifica și a atrage candidații vizați pentru pozițiile deschise în companie”, spune Olivia David, Recruitment Manager în cadrul Skilld, agenția de recrutare a eJobs România, specializată pe proiecte de recrutare pentru poziții white collar (roluri ce au ca cerință studii superioare) și gold collar (profesioniști cu înaltă calificare în domenii la mare căutare).

De la începutul anului și până acum, peste 40.000 de joburi pentru absolvenți cu studii superioare au fost postate pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România. Aproape 30% dintre acestea s-au adresat specialiștilor din retail. Următoarele domenii cu cele mai multe joburi pentru candidații din segmentul white collar sunt servicii, call center / BPO, financiar – bancar, construcții și IT / telecom. Celor 40.000 de joburi pentru cei care au studii superioare li se mai adaugă alte 20.000 care se adresează studenților în curs de finalizare a studiilor superioare.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net la nivel național pentru angajații care ocupă poziții de specialiști este de 5.000 de lei. Acest nivel reflectă media netă lunară, pentru toate domeniile de activitate și toate județele din România.

Cu 500.000 de aplicări înregistrate de la începutul anului și până acum, specialiștii cu un nivel de senioritate mai mare de 5 ani sunt penultimii în clasamentul celor mai activi candidați, înaintea celor din segmentul de vârstă 45+. “Vorbim, în mare parte a cazurilor, despre candidați pasivi. Cu alte cuvinte, au deja un job care le întrunește multe dintre criteriile importante pentru ei și nu sunt în mod necesar dornici de schimbare. Cu alte cuvinte, nu aplică, nu sunt mereu la curent cu oportunitățile din piață și sunt destul de greu de convins să facă o mutare în carieră. Pentru astfel de poziții, angajatorii sunt nevoiți să apeleze la o strategie de recrutare mai complexă decât în cazul joburilor entry level. De aceea, în portofoliul nostru, pe lângă recrutarea tradițională, am adăugat servicii de executive search, career transition și outplacement (serviciu oferit angajaților afectați de concedieri și reduceri de personal) sau centre de evaluare a candidaților”, explică Olivia David.

Skilld a fost lansat în anul 2021 și, până în prezent, a derulat proiecte de recrutare specializată pentru clienți din industrii precum outsourcing / BPO, farma, construcții, inginerie, FMCG și IT&C.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile peste 25.000 de locuri de muncă.

Rata anuală a inflaţiei a coborât în luna februarie 2024 la 7,23%

Rata anuală a inflaţiei a coborât în luna februarie 2024 la 7,23%

Rata anuală a inflaţiei a coborât în luna februarie 2024 la 7,23%, de la 7,41% în ianuarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,48%, cele nealimentare cu 7,82%, iar serviciile cu 11%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate miercuri.

"Indicele preţurilor de consum în luna februarie 2024 comparativ cu luna ianuarie 2024 a fost 100,81%. Rata inflaţiei de la începutul anului (februarie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 1,9%. Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2024 comparativ cu luna februarie 2023 a fost 7,2%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2023 - februarie 2024) faţă de precedentele 12 luni (martie 2022 - februarie 2023) a fost 9,1%", se precizează în comunicatul INS.

Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna februarie 2024 comparativ cu luna ianuarie 2024 a fost 100,78%. Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2024 comparativ cu luna februarie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 7,1%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2023 - februarie 2024) faţă de precedentele 12 luni (martie 2022 - februarie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 8,7%.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/03/13/rata-anuala-a-inflatiei-a-coborat-la-7-23-in-februarie-2024--1263691

Inflația a scăzut, euro a crescut

Inflația a scăzut, euro a crescut

Principalul eveniment al zilei de miercuri a fost cel reprezentat de anunțarea ratei inflației din februarie.

După ce anul trecut a fost încheiat cu o creștere a prețurilor de 6,61%, începutul lui 2024 a adus un salt consistent la 7,41%, indus de noile taxe și impozite introduse de guvern. În februarie, prețurile și-au încetinit creșterea la 7,23%, tendință care a fost previzionată în ultimul Raport al BNR asupra inflației. Conform băncii centrale, anul acesta ar urma să se încheie cu o inflație de 4,7% iar cel viitor la 3,5%, care reprezintă marginea superioară a țintei oficiale de inflației (2,5%±1 pp).

Aceste date nu au influențat evoluția euro față de leu. Mai importantă a fost ușoara revenire a aversiunii față de risc care a depreciat monedele de la marginea zonei euro.

Cursul monedei unice a crescut, după șase ședințe consecutive de scădere, de la 4,9665 lei, minim al ultimelor patru luni și jumătate, la 4,9675 lei, iar transferurile se efectuau în culoarul 4,965 – 4,969 lei.

În condițiile în care inflația din România rămâne una dintre cele mai ridicate din Uniunea europeană, piața monetară a fost lipsită din nou de tranzacții, iar indicii ROBOR se mențin la valori comparabile cu cele de la jumătatea lui 2022.

La jumătatea săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,08%, nivel stabilit la jumătatea lunii februarie, față de 6,21% la începutul anului, după ce 2023 debutase la 7,56%. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,11%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,12%, valoare apropiată de cea din 22 mai 2022.

Scăderea producției industriale din zona euro în ianuarie, față de perioada similară din 2023, a depreciat ușor euro, la 1,0920 – 1,0946 dolari, astfel că media monedei americane a crescut de la 4,5427 la 4,5440 lei.

Deprecierea francului elvețian față de euro a coborât media acestuia la 5,1739 lei. Lira sterlină a scăzut marginal la 5,8116 lei.

Marcările de profit au coborât cotațiile metalului galben la 2.157 – 2.164 dolari/uncie, ceea ce a depreciat prețul gramului de aur la 316,0494 lei. La începutul acestei săptămâni, gramul a atins un maxim istoric de 317,9323 lei.

Bitcoin a atins un nou record de 73.657 dolari. Ethereum nu a profitat de această evoluție și se tranzacționa în culoarul 3.970 – 4.082 dolari, după ce a atins luni un vârf de 4.093 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

AJFP Călărași a colectat, în primele 2 luni ale anului, venituri bugetare de 244,36 milioane lei

AJFP Călărași a colectat, în primele 2 luni ale anului, venituri bugetare de 244,36 milioane lei

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în perioada ianuarie-februarie 2024, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 244,36 milioane lei, înregistrându-se o creștere cu 45,13 milioane lei, față de aceeași perioadă a anului 2023.

Pe bugete,situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

I. La bugetul de stat s-au încasat 90,39 milioane lei,cu 10,97 milioane lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2023, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

– impozit pe profit: 1,83 milioane lei;

– impozit pe venit: 39,53 milioane lei;

– TVA: 23,74 milioane lei;

– accize: 0,37 milioane lei;

– alte venituri: 24,92 milioane lei.                 .

II. La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 153,97 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 34,16 milioane lei, față de perioada   ianuarie-februarie a anului 2023.

Pe bugetele de asigurări sociale de stat,sumele încasate în perioada ianuarie-februarie 2024 sunt următoarele:

– bugetul asigurărilor sociale de stat: 101,20 milioane lei ;

– bugetul asigurărilor de șomaj: 1,79 milioane lei ;

– bugetul asigurărilor sociale de sănătate: 50,98 milioane lei.

În perioada ianuarie-februarie a anului 2024, TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 8,24 milioane lei.

Din 13 martie, Ministerul Finanțelor lansează a patra ediție TEZAUR: Titluri de stat cu dobânzi neimpozabile de până la 6,85% pe an

Din 13 martie, Ministerul Finanțelor lansează a patra ediție TEZAUR: Titluri de stat cu dobânzi neimpozabile de până la 6,85% pe an

Românii pot investi, începând de astăzi, 13 martie, în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1 și 3 ani, cu dobânzi anuale de 6,10% și, respectiv, 6,85%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată. De la începutul acestui an, prin cele 3 emisiuni precedente, investitorii au cumpărat titluri de stat Tezaur de peste 3,2 miliarde lei.

Cum economisești

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 13 martie 2024 – 11 aprilie 2024 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;

Între 13 martie 2024 – 12 aprilie 2024 de la sediul unităților Trezoreriei Statului;

Între 13 martie 2024 – 11 aprilie 2024 în mediul urban și 13 martie 2024 – 10 aprilie 2024 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Un ghid pentru cei care vor să economisească prin intermediul Tezaur este disponibil AICI. https://mfinante.gov.ro/ro/web/trezor/ghid-tezaur-online

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro.

A șasea ședință consecutivă de depreciere a cursului euro

A șasea ședință consecutivă de depreciere a cursului euro

Moneda națională a rămas cea mai stabilă din regiune față de euro, în timp ce dolarul și francul elvețian au cunoscut creșteri ale cursului. Marți, cursul euro a scăzut de la 4,9671 la 4,9665 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,965 – 4,967 lei, fiind a șasea ședință consecutivă de apreciere pentru leu. O medie mai mică a fost înregistrată în data de 30 octombrie.

În ultimele săptămâni, BNR a anunțat aproape zilnic faptul că nu au fost realizate tranzacții în piața monetară. Această evoluție se datorează nivelului ridicat de lichiditate dar și de parcursul influenței, a dobânzii de referință sau a politicii fiscale a guvernului.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,08%, nivel stabilit la jumătatea lunii februarie, față de 6,21% la începutul anului. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,11%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,12%, valoare apropiată de cea din 22 mai 2022.

Până la sfârșitul lunii martie, indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) a fost calculat la 5,97%/an.

Euro s-a depreciat la 1,0903 – 1,0943 dolari, după ce Departamentul Muncii din Statele Unite a anunțat o creștere cu 0,4% a indicelui prețurilor de consum (IPC) din februarie, iar inflația anuală din SUA s-a majorat în ultimele 12 luni cu 3,2%.

Aceste date ar putea influența Rezerva Federală să amâne momentul în care va proceda la o primă tăiere a ratei de referință, care se situează în prezent la 5,25 – 5,50%. Acum investitorii așteaptă ședința de politică monetară a Fed care se va desfășura marțea și miercurea viitoare.

Lira sterlină s-a depreciat ușor față de euro, după publicarea datelor privind creșterea modestă a salariilor din Marea Britanie, iar media ei a coborât în piața locală la 5,8129 lei. Cursul francului elvețian s-a apreciat la 5,1829 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut marginal de la recordul de 317,9323 lei la 317,8931 lei, în timp ce metalul galben cobora de la 2.181 la 2.164 dolari/uncie.

Dacă media monedei poloneze s-a întărit la 4,2804 zloți/euro, cea a monedei maghiare s-a depreciat la 396,05 forinți/euro, semnalizând astfel dezacordul dintre guvernul de la Budapesta și Banca Ungariei, în privința scăderii mai pronunțate a ratei de referință, dar și Comisia Europeană, care solicită schimbări ale politicii lui Viktor Orban.

Bitcoin a atins în noaptea de luni spre marți un nou maxim de 72.470 dolari iar ethereum a urcat la 4.093 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Free Joomla templates by Ltheme