Vineri, se va desfășura ședința de politică monetară a noului Consiliu de Administrație al BNR. În urmă două luni, Mugur Isărescu afirma că sunt posibile noi tăieri ale ratei de referință, în cazul în care menținerii tendinței de scădere a inflației și a lipsei ieșirilor masive de valută (cursul euro/leu este principalul instrument utilizat de BNR împotriva creșterii prețurilor).

Majoritatea analiștilor anticipează o reducere de un sfert de punct procentual la ședința de vineri și o a doua de o aceeași dimensiune la ultima ședință de politică monetară din 2024, care se va desfășura în 8 noiembrie, ceea ce ar aduce dobânda de referință la 6% iar pe cea pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare a pieței, la 5%.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,60% iar cel la 12 luni la 5,64%.

Finanțele și-au propus să se împrumute în octombrie cu peste 6,4 miliarde lei. Primele împrumuturi au fost efectuate joi, când Trezoreria a atras 514 milioane lei, cu scadența în februarie 2032, la un randament mediu anual de 6,63%, la care au adăugat alte 906 milioane lei cu scadența ianuarie 2026, pentru care va plăti o dobândă anuală de 6,02%.

Miercuri și joi noaptea cotația euro a crescut pe piețele asiatice la 4,986 lei, însă tranzacțiile din cea locală s-au realizat între 4,976 și 4,977 lei. Joi, cursul monedei unice a scăzut marginal de la 4,9764 la 4,9763 lei.

Tensiunile dintre Israel și Iran, împreună cu forțele pe care le sponsorizează din apropierea statului evreu, au ținut aversiunea față de risc la valori ridicate. Pe acest fond cererea de monedă americană s-a majorat iar euro a scăzut la 1,1025 – 1,1050 dolari. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,4952 la 4,5085 lei.

Media francului elvețian a scăzut la 5,2942 lei iar cel al lirei sterline a coborât de la 5,9751 la 5,9133 lei, după ce guvernatorul Băncii Angliei a declarat că instituția este pregătită să reducă agresiv dobânzile, în cazul în care inflația va continua să scadă.

Prețul gramului de aur a crescut de la 383,4311 lei, maximul atins miercuri, la un nou record istoric de 383,6722 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 2.640,40 și 2.663,60 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,2990 zloți/euro iar a celei maghiare la 400,07 forinți/euro, departe totuși de minimul istoric de 432,94 forinți/euro, atins în urmă cu doi ani.

Bitcoin a atins joi un minim de 59.898 dolari iar ethereum unul de 2.322 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziíe de dl. Radu Georgescu

Apropierea datei la care vor avea loc alegerile electorale și parlamentare a impus din partea BNR, în septembrie, monitorizarea cu atenție a pieței valutare, astfel că media euro a avut o evoluție stabilă.

Comparativ cu sfârșitul lui august, cursul monedei unice a scăzut în septembrie cu 0,13 bani, a celei americane a coborât cu 4,55 bani iar francul elvețian a pierdut 2,55 bani. Programul economic al laburiștilor, care au venit la putere după 14 ani de opoziție, au asigurat un parcurs pozitiv lirei sterline a cărei medie s-a majorat cu 3,6 bani.

Până la alegerile electorale și prezidențiale nu se anticipează schimbări importante ale mediei euro, ceea ce a făcut ca ultima anticipație a Comisiei Naționale de Prognoză, din raportul său de vară, publicat la jumătatea lui septembrie, indică un curs mediu anual al euro de 4,98 lei, față de 5 lei, când era anticipat în prognoza de primăvară.

Banca centrală este nevoită să lupte cu deficitul bugetar care a urcat în primele opt luni, potrivit Finanţelor, la 4,57% din PIB, adică 81 miliarde lei, față de 42,19 miliarde lei, respectiv 2,63% din PIB, în perioada similară a anului trecut. Conform celor mai recente estimări ale Consiliului Fiscal, deficitul va ajunge la 8% din PIB în 2024.

În ciuda afirmațiilor făcute de premierul României, conform căruia deficitul se datorează investițiilor în economie, Banca Europeană de Reconstrucție şi Dezvoltare a redus prognozele privind creşterea economică din 2024 de la 3,2%, cât estima în luna mai, la 1,4%.

Situația se explică prin efortul guvernanților de a satisface pecuniar uriașul aparat birocratic al administrației publice. Motiv pentru a se împrumuta în piața japoneză, prin emisiuni de obligațiuni de tip Samurai, cu scadențe eșalonate pe 3 ani, 5 ani, 7 ani, 10 ani, 15 ani şi 20 de ani. De menționat, că dobânda de politică monetară a Băncii Japoniei fluctuează în jurul valorii de 0,25%.

Luni, cursul euro a scăzut de la 4,9760 la 4,9756 lei, iar tranzacțiile s-au realizat în culoarul 9,975 – 4,976 lei, identic cu cel de săptămâna trecută.

La sfârșitul acestei săptămâni, se va desfășura ședința de politică monetară a CA al BNR. Analiștii anticipează o scădere a dobânzii de referință, sub influența măsurilor luate de marile bănci centrale.

Până vineri nu se anticipează modificări ale indicilor ROBOR. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,60% iar cel la 12 luni la 5,65%.

Banca centrală a anunțat nivelul IRCC valabil în ultimul trimestru a acestui an, care va crește de la 5,86% la 5,99%, cea mai ridicată valoare înregistrată de la introducerea acestui indice în 2019.

Statul s-a împrumutat cu 500 milioane lei, mai mult cu 100 lei față de valoarea programată, după ce a redeschis o emisiune de titluri de stat cu scadența în februarie 2038, pentru care va plăti o dobândă medie anuală de 6,48%.

Măsurile monetare luate de autoritățile de la Beijing pentru a stimula economia Chinei, au coborât moneda americană la un minim al ultimelor 14 luni față de un coș de valute majore. Astfel, euro a urcat lunea aceasta la 1,1208 dolari, față de un minim de 1,1083 dolari, la începutul săptămânii trecute. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,4783 la 4,4451 lei.

Stabilizarea inflației din Țara Cantoanelor în ultimele 15 luni în culoarul 0 – 2%, a permis Băncii Naționale a Elveţiei să reducă dobânda sa de politică monetară cu un sfert de punct procentual, la 1%, a treia astfel de măsură din acest an. În piața locală, cursul francului a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 5,2832 la 5,2677 lei.

Prețul gramului de aur a atins joia trecută maximul istoric de 382,8727 lei, în condițiile în care metalul galben a urcat până la 2.679,20 dolari. Luni, prețul gramului a coborât la 378,70 lei, efect al deprecierii monedei americane și a metalului galben la 2.633,60 – 2.666,30 dolari/uncie

În ceea ce privește evoluția argintului, acesta a urcat spre 33 dolari/uncie, mai sus cu 37% comparativ cu începutul anului, dar cu mult sub maximul istoric de aproape 50 de dolari, stabilit în 2011.

Criptomonedele aveau la începutul acestei săptămâni o evoluție descendentă, după creșterile de la sfârșitul celei precedente. Bitcoin a atins un minim de 63.273 dolari iar ethereum a alunecat până la 2.594 dolari.

Analiza cuprinde perioada 23 – 30 septembrie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Atacarea de către Israel a Hezbollah pe teritoriul Libanului a ridicat nivelul aversiunii față de risc, care a majorat cererea de monedă americană, considerată drept un refugiu în astfel de perioade, în condițiile în care se așteaptă un răspuns din partea Iranului, sponsorul organizațiilor șiite din jurul statului sionist.

Această situație nu a influențat evoluția cursului euro, în ziua în care Parlamentul aproba noua componență a Consiliului de Administrație al BNR, care va continua să fie condus de Mugur Isărescu. Media a crescut marginal de la 4,9756 la 4,9758 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,975 – 4,976 lei, care s-a conturat la începutul săptămânii trecute.

Împrumuturile făcute în septembrie de Ministerul Finanțelor pe piețele internaționale, prin emisiuni de euroobligaţiuni, în valoare de 3 miliarde euro şi în dolari americani în valoare de aproximativ 1,890 miliarde de euro, au alimentat conturile BNR.

Aceasta a făcut ca rezerva valutară a României să urce la sfârșitul lunii trecute la 65,778 miliarde euro, astfel că rezervele internaţionale (valute plus aur) au urcat la 73,663 miliarde euro.

Piața monetară anticipează o nouă reducere a dobânzii de referință, după cele de câte un sfert de punct procentual efectuate în iulie și august, după un an și jumătate în care rata s-a situat la un maxim de 7%.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,60% iar cel la 12 luni a scăzut de la 5,65 la 5,64%.

Evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și declarația făcută luni de către Jerome Powell, președintele Rezervei Federale, conform căruia instituția va opera anul acesta două tăieri ale ratei de referință de câte 0,25%, față de un total de 0,75% pe care îl anticipa piața. Euro a scăzut până la 1,1075 dolari, iar media monedei americane a urcat de la 4,4451 la 4,4857 lei.

Media monedei elvețiene, considerată drept un „activ sigur”, a urcat de la 5,2677 la 5,2959 lei. Cursul lirei sterline s-a apreciat de la 5,9563 la 5,9766 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la 381,9299 lei, impulsionat de aprecierea monedei americane în timp ce metalul galben fluctua între 2.631 și 2.657 dolari/uncie. Creșterea unciei din ultimele 30 de zile depășește 150 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit marginal la 397,29 forinți/euro. În schimb, a celei poloneze s-a depreciat la 4,2846 zloți/euro.

După ce a scăzut luni până la 62.990 dolari, bitcoin a atins marți un vârf de 64.100 dolari. Ethereum fluctua între 2.591 și 2.656 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Fermierii, procesatorii și antreprenorii din mediul rural, care solicită finanțare prin intermediul AFIR, pot achiziționa direct prin Baza de date a AFIR – fără parcurgerea procedurilor specifice achizițiilor – mașini, utilaje, echipamente specializate, silozuri, sere, hale, grajduri și mobilier pentru proiectele de investiții finanțate cu fonduri europene nerambursabile.

Baza de date cu prețuri de referință, realizată și gestionată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), este disponibilă beneficiarilor fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală pe durata implementării Planului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) și a Planului Strategic 2023 – 2027 (PS 2027).

În prezent, în Baza de date online există o categorie de peste 5.000 de echipamente destinate agriculturii de tip low, strip sau no tillage, prin care se urmărește protejarea mediului și conservarea solului prin aplicare unor lucrări minime ale solului, în benzi sau chiar însămânțarea directă, fără lucrarea prealabilă a solului. De asemenea, sunt afișate tot mai multe tractoare și combine care au în dotare pachetul pentru agricultura de precizie (sisteme de ghidare prin satelit), semănători de precizie, dar și alte echipamente pentru agricultura de precizie, de tipul mașinilor de erbicidat, dronelor agricole, stațiilor meteo, distribuitoarelor de îngrășăminte, combinatoarelor, prăsitoarelor etc.

Pentru susținerea digitalizării activităților zootehnice, amintim faptul că în Baza de date a AFIR se regăsesc roboți de alăptat, roboți pentru muls, roboți pentru furajare, roboți pentru curățarea dejecțiilor etc., precum și peste 100 de echipamente destinate abatoarelor (inclusiv linii de abatorizare complete) aflate la dispoziția beneficiarilor noștri.

Baza de date este actualizată în mod constant și completată cu noi elemente, astfel că în acest moment cuprinde prețuri de referință pentru mai mult de 45.000 de elemente, multe dintre acestea fiind îndreptate către practicarea unei agriculturi sustenabile și minim invazive asupra mediului.

Baza de date cu prețuri de referință este un instrument de lucru unic la nivel național, prin care AFIR facilitează și simplifică în mod concret accesul fermierilor și antreprenorilor la fondurile europene acordate pentru investiții în agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural.

Simplificarea realizată de AFIR constă în faptul că prin această Baza de date se permite beneficiarilor să achiziționeze produsul pe care îl doresc, în mod direct fără a mai trece prin procedura de achiziții, conform prevederilor procedurale în vigoare. Această modalitate de lucru reduce considerabil timpul de achiziționare și îi dă posibilitatea fermierului să își aleagă exact echipamentul de care are nevoie pentru eficientizarea investiției.

Modalitatea de actualizare și de completare a Bazei de date a AFIR se realizează conform Ghidului Bazei de date cu prețuri de referință disponibil pe site-ul AFIR, accesând următorul link Prețuri de referință AFIR - Portalul AFIR - informații PS 2027 și depunere proiecte Online.

Atacul cu rachete al Iranului asupra Israelului a ridicat nivelul aversiunii față de risc și a înmulțit plasamentele în actice considerate drept sigure precum aurul, dolarul american, francul elvețian sau yenul japonez.

Gramul de aur a crescut în 26 septembrie la 382,8727 lei, însă miercurea aceasta a fost atins un nou maxim istoric de 383,4311 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea monedei americane în timp ce metalul galben se tranzacționa pe piețele specializate între 2.644,40 și 2.663,90 dolari, sub recordul de 2.679,20 dolari, atins în urmă cu o săptămână.

Piața valutară locală nu a resimțit în mod semnificativ evoluțiile externe, astfel că aprecierea cursului euro s-a limitat de la 4,9758 la 4,9764 lei, iar transferurile se efectuau în culoarul 4,975 – 4,977 lei.

La nivelul caselor de schimb valutar bancare cele mai ridicate de cotații de vânzare erau practicate de ING (5,0753 lei/euro) și BCR (5,0590 lei/euro).

Piața monetară a fost calmă la o zi după confirmarea noii conduceri a BNR și cu două zile înainte de ședința de politică monetară, de la care se așteaptă o nouă reducere a ratei de referință.

Ultimul sondaj realizat în august în rândul membrilor CFA România anticipa pentru sfârșitul acestui an un nivel dobânzii de politică monetară de 6%, echivalentul a două scăderi succesive de câte un sfert de punct procentual, care ar urma să continue în 2025 și va aduce rata până la 5%.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,60% iar cel la 12 luni la 5,64%.

Finanțele și-au propus să se împrumute în octombrie cu peste 6,4 miliarde lei, mai mult cu 730 milioane lei, față de luna trecută.

Euro a scăzut la 1,1054 – 1,1083 dolari, iar media monedei americane a urcat de la 4,4857 la 4,4952 lei, mai mult cu 5 bani față de începutul săptămânii.

Media francului elvețian s-a apreciat la 5,3087 lei iar cea a lirei sterline a scăzut marginal la 5,9751 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat 4,2952 zloți/euro iar a celei maghiare la 398,86 forinți/euro.

Criptomonedele continuă să fie vulnerabile atunci când crește apetitul pentru risc. Bitcoin se deprecia la 60.717 – 61.927 dolari iar ethereum la 2.441 – 2.498 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

IT-ul este unul dintre domeniile care, în ultimul an, au înregistrat o temperare a activităților de recrutare atât în rândul angajatorilor de la nivel local, cât și la nivel internațional. Astfel, de la începutul anului și până acum, aproape 20.000 de joburi noi au fost scoase în piață pentru acest sector, în scădere cu aproximativ 15% față de aceeași perioadă a anului trecut. Aplicările, în schimb, au rămas foarte aproape de nivelul aferent perioadei ianuarie – septembrie 2024. Au fost înregistrat 820.000 de aplicări anul acesta, comparativ cu 850.000, în 2023.

Cu toate acestea, IT-iștii sunt specialiștii care și-au crescut cel mai mult așteptările salariale în perspectiva unei noi angajări. Astfel, potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, media salarială netă în IT este de 7.000 de lei pe lună, la nivel național, în timp ce așteptările candidaților urcă până la 10.000 de lei, net. „Anul trecut, în aceeași perioadă, media reală a salariilor încasate era de 6.300 de lei, iar așteptările erau de 9.000 de lei. Anul acesta vedem o diferență de 43% între mediile nete reale și așteptările candidaților. Comparativ, în domenii precum inginerie, retail, auto, servicii financiare sau producție, diferența dintre cât câștigă și cât ar cere de la un alt angajator, pentru aceeași poziție, variază între 15% și maximum 40%”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Cele mai mari salarii pentru specialiștii care nu ocupă și funcții manageriale sunt pentru arhitect IT – 15.000 de lei, dar cu așteptări medii de 20.000 de lei, software developer – 8.300 de lei (cu așteptări care urcă până la 11.000 de lei), data engineer – 8.500 de lei (și așteptări de 11.000 de lei) sau full stack developer – 8.000 de lei vs. așteptări de 10.000 de lei pe lună. Chiar și pentru juniorii cu maximum doi ani de experiență media salarială este de 4.500 de lei. Crește până la 6.700 de lei pentru cei care au între doi și cinci ani de experiență, în timp ce seniorii cu mai mult de cinci ani de experiență se încadrează într-o medie salarială de 10.000 de lei, net.

În ceea ce-i privește pe manageri, salariile cresc exponențial, astfel că media salarială netă, la nivel național, pentru un CTO este de 12.000 de lei, în timp ce așteptările candidaților pentru această poziție pleacă de la 16.000 de lei. „Chiar dacă piața nu mai este la fel de fierbinte pentru cei care lucrează în IT, în continuare rămâne cel mai bine plătit domeniu. Mai mult decât atât candidații au fost obișnuiți în ultimii ani cu o anumită evaluare a muncii lor și, chiar și într-un context mai delicat al pieței, continuă să se poziționeze destul de sus din punct de vedere salarial. Tocmai de aceea, anul acesta IT-iștii au fost specialiștii ale căror așteptări salariale au crescut cel mai mult”, explică Roxana Drăghici. Din cele 820.000 de aplicări înregistrate pentru sectorul IT de la începutul anului, 350.000 au venit din partea candidaților care deja au experiență și care fac parte din segmentul de vârstă 25-35 de ani.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 24.000 de locuri de muncă. Dintre acestea, 2.000 sunt pentru domeniul IT / telecom.