Rata anuală a inflaţiei a coborât, în luna septembrie 2024, la 4,62%, de la 5,1% în august, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,72%, cele nealimentare cu 3,3%, iar serviciile cu 7,88%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Indicele preţurilor de consum în luna septembrie 2024 comparativ cu luna august 2024 a fost 100,33%. Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 3,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2023 a fost 4,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2023 - septembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2022 - septembrie 2023) a fost 6,1%", se precizează în comunicatul INS.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2024/10/11/rata-anuala-a-inflatiei-a-coborat-la-4-62-in-septembrie-2024--1369098

În ședinţa Guvernului din 9 octombrie a fost aprobată o Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea OUG nr.4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 şi ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Modificările şi completările vizează următoarele aspecte: suspendarea de drept, începând cu data solicitării, a rambursării datoriilor curente şi restante, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, care fac obiectul contractelor de credit, respectiv leasing, încheiate cu creditorii instituţii de credit sau cu instituţii financiare nebancare, utilizate în sectorul agriculturii primare, cu scadenţa în anul 2024, pentru o perioadă de timp până la data de 1 august 2025, pentru debitorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

- transmiterea către creditori a solicitării de suspendare, însoţită de copia procesului - verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, încheiat pentru culturile agricole înfiinţate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantaţii pomicole şi plantaţii viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 - septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate

- dobânda percepută de creditor de la debitor este mai mare de 2,5% + ROBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în lei şi 2% + EURIBOR de la 1 la 12 luni pentru creditele în valută, stabilite în contracte, după caz. Nivelul ROBOR-ului se stabileşte în ziua înregistrării cererii debitorului

Măsura suspendării executărilor silite se va aplica pe întregul lanţ valoric, fermieri - distribuitori - producători/furnizori, la cerere, prin raportare la preţul de achiziţie, pe baza proceselor verbale emise de autorităţile competente privind constatarea şi evaluarea pagubelor la culturi agricole vegetale şi a avizelor de expediţie sau a altor documente în vederea certificării cantităţilor livrate.

În cazul în care debitorii îşi achită până la data de 31.12.2024, obligaţiile de plată aferente contractelor aflate în derulare nu se vor percepe dobânzi, penalităţi, majorări de întârziere sau alte costuri similare şi se vor menţine toate discount-urile şi beneficiile stabilite în contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare de resurse materiale destinate producţiei agricole vegetale pentru anul 2024. Măsura se aplică pe întregul lanţ valoric, respectiv fermieri - distribuitori - producători/furnizori.

Pe toată perioada aplicabilităţii măsurilor menţionate sunt interzise orice acte sau operaţiuni având ca obiect transferuri patrimoniale de către fermieri, altele decât cele făcute în cursul firesc al desfăşurării activităţii curente, acestea fiind prezumate ca realizate în frauda creditorilor şi lovite de nulitate absolută.

Termenul de aplicare a măsurilor descrise mai sus se prelungeşte până la data de 01 august 2025.

De prevederile actului normativ vor beneficia producătorii agricoli din contractele de credit, respectiv leasing, încheiate cu instituţii de credit sau instituţii financiare nebancare, care deţin copii ale proceselor - verbale de constatare şi evaluare a pagubelor, încheiate pentru culturile agricole înfiinţate în toamna anului 2023 si primăvara anului 2024, pentru plante perene, plantaţii pomicole şi plantaţii viticole, care au fost afectate de seceta pedologică din anul agricol octombrie 2023 - septembrie 2024, într-un procent de 50%, reprezentând media gradului de calamitate a culturilor agricole înscrise în procesele verbale de constatare a stării de calamitate.

Angajatorii încep să devină tot mai preocupați de adaptarea oamenilor din companie la transformările de pe piața muncii, în contextul în care dezvoltarea permanentă a tehnologiei pare să se transforme într-un real obstacol pentru tot mai mulți angajați și candidați. Astfel, potrivit celui mai recent sondaj derulat de eJobs.ro, 67,6% dintre angajatori au răspuns că principala provocare cu care se confruntă în adaptarea angajaților la noile cerințe din piață este legată de faptul că nu sunt suficient de flexibili și nu vor să înțeleagă că piața muncii se schimbă într-un ritm foarte rapid. 58,8% sunt nemulțumiți pentru că angajații și candidații nu sunt dispuși să învețe lucruri noi, iar 45,6% spun că nu au suficiente cunoștințe digitale.

33,8% evaluează că nu sunt creativi, iar 22,1% adaugă pe aceeași listă faptul că angajații și candidații nu sunt familiarizați cu instrumentele de inteligență artificială, dar și că întâmpină dificultăți în a lucra într-un mediu cu expunere internațională. „Pe acest fond, trei sferturi dintre angajatorii participanți la sondaj au răspuns că dezvoltarea continuă a angajaților este foarte importantă în compania din care fac parte. 9,9% cred că este importantă, dar nu reprezintă o prioritate și la fel de mulți că, deși este foarte importantă, nu au un buget alocat în acest scop. În cazul celor care au buget dedicat, programele de training și formare profesională sunt incluse în pachetele de beneficii extrasalariale”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing, în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Întrebați care sunt cunoștințele care consideră că vor fi cele mai căutate în următorii 5 ani, 62,7% le-au pus pe primul loc pe cele din sfera digitală. 54,7% au menționat aspectele tehnice care țin de fișa postului, iar 49,% au inclus în top 3 tot ce ține de comportament, atitudine, adaptabilitate și compatibilitate cu jobul și compania. 29,3% cred că foarte importantă va fi înțelegerea și utilizarea la un nivel avansat a instrumentelor de inteligență artificială, iar 24% spun că angajații vor avea nevoie să cunoască perfect cel puțin o limbă străină.

Angajatorii sunt conștienți de faptul că programele de dezvoltare profesională continuă a angajaților sunt, însă, necesare în primul rând pentru a crește productivitatea echipelor, pentru a ajuta angajații să se adapteze la tehnologie și la inovațiile din domeniu, dar și pentru că reprezintă un instrument foarte util în retenția talentelor. În acest context, 47% dintre respondenți au declarat că majoritatea angajaților companiei urmează anual diferite cursuri sau programe de dezvoltare profesională, în funcție de nevoile și specializarea fiecăruia. Sunt însă și cazuri (15,2%) în care aceste investiții merg în special pentru dezvoltarea oamenilor din departamentele care au legătură cu core business-ul companiei sau care investesc doar în supraspecializarea talentelor cheie (7,6%).

„Foarte interesant este faptul că, deși părea să existe o pasare a responsabilității între angajați și angajatori asupra ideii de susținere financiară a programelor de dezvoltare profesională, companiile își asumă rolul de „investitor”. Astfel, 66% dintre respondenți sunt de acord că angajatorul ar trebui să fie cel care să suporte costurile programelor de dezvoltare profesională a angajaților, respectiv participarea acestora la training-uri interne, cursuri externe, programe de mentorat și coaching sau participări la conferințe de profil”, dezvoltă Raluca Dumitra.

Sondajul a fost realizat în luna septembrie pe un eșantion de 400 de respondenți din categoria angajatorilor – specialiști în resurse umane, manageri de HR, manageri de echipă sau antreprenori.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Călărași a realizat în primele   9 (nouă) luni ale anului 2024, venituri bugetare nete la Bugetul general consolidat al statului în sumă totală de 1211,17 milioane lei, înregistrându-se o creștere cu 244,49 milioane lei, față de aceeași perioadă a anului 2023.

Pe bugete,situația veniturilor încasate se prezintă astfel:

I.La bugetul de stat s-au încasat 477,39 milioane lei,cu 92,21 milioane lei mai mult decât în primele 9 luni ale anului 2023, principalele impozite și taxe încasate fiind următoarele:

- impozit pe profit: 65,36 milioane lei;

- impozit pe venit: 181,07 milioane lei;

- TVA: 102,23 milioane lei;

- accize: 1,73 milioane lei;

- alte venituri: 127,00 milioane lei. 

II. La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au încasat 733,78 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere a încasărilor cu 152,28 milioane lei, față de aceeași perioada a anului 2023.

Pe bugetele de asigurări sociale de stat,sumele încasate în perioada ianuarie-august 2024 sunt următoarele:

- bugetul asigurărilor sociale de stat: 478,21 milioane lei;

- bugetul asigurărilor de șomaj: 8,62 milioane lei;

- bugetul asigurărilor sociale de sănătate: 246,95 milioane lei.

În perioada ianuarie - septembriE 2024,TVA efectiv restituită către contribuabili a fost în suma de 50,49 milioane lei.

Chiar dacă România a evitat la limită intrarea în recesiune în trimestrul al doilea, creșterea Produsului Intern Brut fiind mai mare cu doar 0,3% comparativ cu primele trei luni din 2024, respectiv 0,9% față de perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate de INS, leul a avut o evoluție ușor apreciativă față de euro.

Cursul monedei unice a scăzut de la 4,9763 la 4,9759 lei, minimul ultimelor șapte ședințe, iar cotațiile din piață au coborât la 4,975 – 4,976 lei.

Încercările de depreciere ale leului peste pragul de 4,98 lei, continuă să se manifeste, în general, pe piețele asiatice.

Presiuni există și pe plan local, atât din partea bugetului de stat dar și a celui comercial, care s-a majorat cu 14,6% în primele opt luni ale acestui an comparativ cu perioada similară din 2023 și a ajuns la 20,919 miliarde euro.

Numărul tranzacțiilor din piața monetară este unul redus, în condițiile în care lichiditatea este excesivă, iar băncile preferă să apeleze la facilitatea de depozit oferită de BNR, pentru care primesc o dobândă de 5,5%/an, astfel că indicii ROBOR nu au cunoscut modificări și se mențin la valori comparabile cu cele din mai 2022.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,59% iar cel la 12 luni la 5,64%.

Joi, urmau să fie anunțate datele referitoare la evoluția din septembrie a prețurilor de consum în Statele Unite. Aceasta a influențat evoluția euro, care după o scădere la 1,0927 dolari, minim al ultimelor două luni, a urcat spre 1,0970 dolari. Această mișcare nu a fost prinsă de BNR care a stabilit un curs al dolarului de 4,5521 lei, față de 4,5377 lei, în ședința precedentă.

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,2944 lei iar cel al lirei sterline a crescut la maximul ultimei săptămâni de 5,9517 lei.

Metalul galben s-a retras la 2.604,70 – 2.618,40 dolari/uncie, însă aprecierea monedei americane a ridicat prețul gramului de aur la 382,9182 lei.

Monedele din regiune se depreciau marginal față de euro, la 400,23 forinți, respectiv 4,3029 zloți.

Bitcoin s-a retras către pragul de 60.000 dolari iar ethereum a coborât aproape de 2.350 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

În ședinţa Guvernului din 9 octombrie a fost aprobată o Ordonanţă de urgenţă pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru culturi agricole afectate de seceta pedologică din perioada septembrie 2023 - august 2024.

Actul normativ aprobat instituie o schemă de ajutor de stat sub formă de grant, având ca obiectiv acordarea de compensaţii producătorilor agricoli care au cultivat suprafeţe cu culturi agricole şi au fost calamitate de seceta pedologică din agricultură.

Seceta pedologică din perioada septembrie 2023 - august 2024, ca fenomen meteorologic nefavorabil asimilat unei calamităţi naturale, a fost semnalată prin analize şi informări lunare realizate de Administraţia Naţională de Meteorologie, precum şi de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti".

Pierderile provocate de seceta pedologică reprezintă cheltuielile eligibile efectuate de fermieri, prevăzute în Tehnologiile - cadru la culturi din recolta 2023-2024, realizate de către Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală.

Au fost luate în considerare datele şi informaţiile înscrise în procesele-verbale de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole, întocmite conform prevederilor Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase, având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020, cu modificările şi completările ulterioare.

Grantul care acordă este de 1.000 lei/ha pentru fiecare hectar calamitat, conform procesului - verbal de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole.

Beneficiarii schemei sunt :

a) producători agricoli persoane fizice;

b) producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările şi completările ulterioare;

c) producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, societăţile agricole organizate în conformitate cu Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare, societăţile comerciale organizate în conformitate cu Legea societăţilor nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, grupurile şi organizaţiile de producători recunoscute potrivit Ordonanţei Guvernului nr.37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.338/2005, cu modificările şi completările ulterioare cooperativele agricole organizate în conformitate cu Legea cooperaţiei agricole nr.566/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Schema se acordă cu îndeplinirea de către beneficiari a următoarelor condiţii de eligibilitate :

a) deţinerea unui proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, pentru culturile agricole anuale, culturile agricole perene, plantaţii pomicole, vii, şi suprafeţele aferente calamitate de seceta pedologică din perioada septembrie 2023 - august 2024;

b) suprafaţa culturii calamitate reprezintă un procent de calamitare de peste 30% din suprafaţa aferentă culturii declarate în cererea eligibilă 2024;

c) sunt înregistraţi în evidenţele APIA, cu cererea de plată 2024, din care se identifică culturile agricole, precum şi suprafeţele de teren declarate, aferente acestor culturi;

d) nu sunt în dificultate, cu excepţia beneficiarilor a căror dificultate este cauzată de seceta pedologică manifestată în perioada septembrie 2023 - august 2024 şi este dovedită prin procesele verbale cu procente de calamitare de peste 30% şi până la 100% inclusiv.

De asemenea, prin actul normativ se reglementează:

- procedura de acordare a ajutorului de stat;

- procedura de recuperare a ajutorului de stat;

- formularistica utilizată în aplicarea prevederilor proiectului de ordonanţă de urgenţă

Resursele financiare necesare aplicării schemei prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă sunt în sumă totală de 2 miliarde lei şi se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2024.