Registrul Auto Român emite, începând din 1 decembrie, certificatul RAR Auto-Pass, un document digital care poate fi solicitat exclusiv online, accesând butonul de pe prima pagină a site-ului www.rarom.ro.

*Nu este nevoie de prezentarea autovehiculului la reprezentanța RAR!

Certificatul RAR Auto-Pass este cea mai transparentă formă de informare a cumpărătorului care dorește să fie vigilent. Documentul vă spune detalii esențiale despre istoria vehiculului pe care urmează să-l achiziționați.

Documentul poate fi eliberat atât vânzătorului cât și cumpărătorului, după ce vor fi introduse în aplicația digitală numărul de identificare al autovehiculului (VIN) și câteva date despre solicitant, necesare pentru emiterea facturii și a certificatului.

În cazul în care despre un anumit VIN nu există nicio mențiune în bazele de date ale RAR, utilizatorul va primi gratuit un certificat de negație.

În momentul în care sunt găsite date despre vehiculul în cauză, solicitantul va fi redirecționat către pagina de plată și, după confirmarea acesteia, va primi pe email certificatul. Totodată, documentul poate fi descărcat și direct din platforma digitală RAR Auto-Pass, imediat după efectuarea plății, dar și la orice moment ulterior, numai în perioada de valabilitate a certificatului (60 zile).

Tariful pentru emiterea certificatului este de 42 de lei.

„Vânzătorul care nu are nimic de ascuns și vrea să dea dovadă de bună credință are tot interesul să solicite acest document de la RAR pentru a vinde autovehiculul în condiții de transparență totală.

Conceptul RAR Auto-Pass, document legiferat ulterior, a pornit de la cazurile de modificare a odometrului (valorii kilometrajului) care au luat amploare în ultimii ani, RAR încercând astfel să protejeze persoanele de bună credință care doresc să achiziționeze o mașină și să-i cunoască din start istoricul. În acest fel, manipularea odometrului va fi mult mai ușor de depistat. RAR Auto-Pass este un instrument prin care putem diminua sau limita acest fenomen de manipulare a unor date esențiale care pot face diferența la comercializarea unui autovehicul”, a transmis ing. Cristian Bucur, directorul tehnic al Registrului Auto Român.

Documentul care reprezintă garanția RAR, organism tehnic al statului, conține date autorizate importante despre istoricul vehiculului. Conform legii, responsabilitatea încărcării datelor despre intervențiile și reparațiile efectuate asupra unui vehicul aparține atelierelor autorizate în care s-au desfășurat respectivele operațiuni.

RAR Auto-Pass conține:

• succesiunea citirilor odometrului furnizate de stațiile ITP sau de reprezentanțele RAR la care s-a prezentat mașina;
• date privind intervențiile minore asupra vehiculului în atelierele autorizate (reparațiile ușoare);
• date referitoare la reparațiile efectuate în atelierele autorizate, ca urmare a unor accidente grave care au afectat sistemele de direcție, frânare, structura de rezistență a vehiculului sau elementele de siguranță pasivă;
• date legate de inspecțiile tehnice periodice și de campaniile de rechemare lansate de producătorul vehiculului.

Baza de date interogată pentru obținerea certificatului RAR Auto-Pass este într-o continuă dinamică și se populează cu informații, asta înseamnă că în timp vor fi disponibile din ce în ce mai multe detalii despre un vehicul, pe măsură ce acesta se prezintă la atelierele autorizate de reparații, la stațiile ITP sau la reprezentanțele RAR.

Într-o fază ulterioară de dezvoltare, RAR Auto-Pass va putea oferi informații și despre kilometrajul vehiculului înainte ca acesta să fi fost adus în România.

Informații suplimentare cu privire la emiterea certificatului RAR Auto-Pass pot fi regăsite în Legea nr. 142/2003 și în OMTI nr. 210/2024.

Evoluţia principalilor indicatori socio-economici la nivelul judeţului Călăraşi, în luna septembrie 2024 s-a caracterizat prin:

- creşterea producţiei industriale realizată în luna septembrie 2024 cu 10,0% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 25,5% faţă de producţia industrială realizată în luna septembrie 2023;

- creşterea câştigului salarial mediu nominal net cu 3,0% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 21,2% comparativ cu luna septembrie 2023;

- creşterea ratei şomajului înregistrat la sfârşitul lunii septembrie 2024 faţă de luna precedentă cu 0,2 puncte procentuale şi respectiv cu 1,0 puncte procentuale faţă de luna septembrie 2023;

- scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare, din structurile de primire turistică, cu 0,9 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi respectiv cu 7,1 puncte procentuale faţă de luna septembrie 2023;

- creşterea numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale cu 7 comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 17 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;

- creşterea numǎrului născuţilor-vii, al divorţurilor, scăderea numărului deceselor generale, al căsătoriilor şi al deceselor sub 1 an, faţǎ de luna precedentǎ. Comparativ cu luna septembrie 2023, a crescut numărul născuţilor-vii, al divorţurilor, a scăzut numărul deceselor generale, al căsătoriilor şi s-a menţinut la nivel constant numărul deceselor sub 1 an.

Producţia industrială realizată în luna septembrie 2024 a înregistrat o creştere de 10,0% comparativ cu luna precedentă.

În luna septembrie 2024, aportul industriei prelucrătoare a fost de 99,1% din volumul total al producţiei industriale realizată.

Producţia industrială realizată în luna septembrie 2024 a crescut cu 25,5% faţă de producţia industrială realizată în luna septembrie 2023.

În perioada 1.I.-30.IX.2024, comparativ cu perioada corespunzǎtoare a anului precedent s-a înregistrat o creştere a producţiei industriale cu 9,4%. Creşteri ale producţiei industriale s-au înregistrat în: industria alimentară; fabricarea hârtiei şi a produselor de hârtie; fabricarea substanţelor şi a produselor chimice; fabricarea altor produse din minerale nemetalice; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, fabricarea de mobilă şi energie electrică şi termică, gaze şi apă.

Câştigul salarial mediu nominal brut pe total judeţ, în luna septembrie 2024, a fost de 7356 lei, mai mare cu 3,3% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 28,8% comparativ cu luna septembrie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 6568 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 6370 lei în industrie şi construcţii şi de 8301 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal net în luna septembrie 2024, a fost de 4530 lei, mai mare cu 3,0% comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 21,2% comparativ cu luna septembrie 2023. Pe ramuri de activitate, acesta a fost de 4268 lei în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 4077 lei în industrie şi construcţii şi de 4939 lei în servicii.

Câştigul salarial mediu nominal brut la nivelul economiei naţionale, în luna septembrie 2024 a fost de 8553 lei, iar cel net de 5228 lei. Comparativ cu luna precedentă, câştigul salarial mediu net a fost în creştere cu 1,4%. Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele general al preţurilor de consum al populatiei, a fost de 101,1% pentru luna septembrie 2024 faţă de luna precedentă, de 251,2% faţă de octombrie 1990 şi de 108,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Efectivul salariaţilor, la sfârşitul lunii septembrie 2024, a fost de 49390 persoane, mai mare cu 100 persoane faţă de luna precedentă şi respectiv cu 552 persoane faţă de luna septembrie 2023.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 5,0 mii persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16,8 mii persoane în industrie şi construcţii şi de 27,6 mii persoane în servicii.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi, numărul şomerilor înregistraţi, la sfârşitul lunii septembrie 2024, era de 4393 persoane, în creştere cu 116 persoane faţă de luna precedentă (+2,7%).  

Comparativ cu luna septembrie 2023, numărul şomerilor înregistraţi a fost mai mare cu 716 persoane (+19,5%).

La sfârşitul lunii septembrie 2024, femeile reprezentau 49,6% din numărul total al şomerilor înregistraţi.

Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 412 persoane (9,4% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de şomaj 75% şi 99 persoane (2,2% din total şomeri) beneficiau de indemnizaţie de 50%.

Numărul şomerilor neindemnizaţi la sfârşitul lunii septembrie 2024 era de 3882 persoane, reprezentând 88,4% din totalul şomerilor înregistraţi – majoritatea (65,3%) având studii primare, gimnaziale sau profesionale.

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii septembrie 2024, în judeţul Călăraşi, a fost de 5,8%, calculată în raport cu populaţia activă civilă totală (5,6% în luna august 2024 şi 4,8% în luna septembrie 2023).

Pentru femei, rata şomajului în luna septembrie 2024 a fost de 6,2% (5,5% în luna august 2024 şi 5,1% în luna septembrie 2023).

Pentru bărbaţi, rata şomajului în luna septembrie 2024 a fost de 5,4% (5,7% în luna august 2024 şi 4,6% în luna septembrie 2023).

Din evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi reiese că, la sfârşitul lunii septembrie 2024 existau 500 de locuri de muncǎ vacante, din care 421 regăsindu-se în sectorul privat. Din totalul locurilor de muncă vacante, 185 erau pentru muncitori (37,0%).

Evoluţia principalelor fenomene demografice în luna septembrie 2024, a fost caracterizată de creşterea numărului născuţilor-vii, al divorţurilor, de scăderea numărului deceselor generale, al căsătoriilor, al deceselor sub 1 an faţă de luna precedentă.

Comparativ cu luna septembrie 2023, a crescut numărul născuţilor-vii, al divorţurilor, a scăzut numărul deceselor generale, al căsătoriilor şi s-a menţinut la acelaşi nivel numărul deceselor sub 1.

Natalitatea. În luna septembrie 2024, numărul născuţilor-vii a fost de 200, mai mare cu 3 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 4 comparativ cu luna septembrie 2023.

Mortalitatea generală. În luna septembrie 2024, numărul deceselor înregistrate a fost de 302, mai mic cu 38 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 16 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mortalitatea infantilă. În luna septembrie 2024 s-a înregistrat 1 deces sub 1 an, mai puţin cu 1 faţă de luna precedentă şi s-a menţinut constant faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

Sporul natural. Ca urmare a faptului că numărul născuţilor-vii a fost mai mic decât cel al deceselor, s-a înregistrat un spor natural negativ -102 persoane în luna septembrie 2024 (-143 persoane în luna august 2024 şi -122 persoane în luna septembrie 2023).

Nupţialitatea. La oficiile de stare civilă, în luna septembrie 2024, s-au înregistrat 118 căsătorii, mai puţine cu 125 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 96 faţă de luna septembrie 2023.

Divorţialitatea. În luna septembrie 2024 s-au înregistrat 45 de divorţuri, mai multe cu 13 faţǎ de luna precedentǎ şi respectiv cu 5 faţă de luna septembrie 2023.

În luna iulie 2024, comerţul internaţional cu bunuri s-a concretizat într-un volum al exporturilor FOB de 43,1 milioane euro şi al importurilor CIF de 41,4 milioane euro, înregistrând un sold pozitiv de +1,7 milioane euro. Exporturile FOB au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+35,0%) şi respectiv de (+11,5%) faţă de luna iulie 2023, importurile CIF au înregistrat o creştere faţă de luna precedentă de (+19,1%) şi respectiv de (+13,7%) faţă de aceeaşi perioadǎ a anului precedent.

În perioada 1.I-31.VII.2024, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (14,8%), metale comune şi articole din acestea (44,2%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (25,3%), materii textile şi articole din acestea (3,9%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (4,7%), mijloace de transport (1,8%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (1,5%).

În perioada 1.I-31.VII.2024, în structura importurilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni: produse vegetale (3,0%), metale comune şi articole din acestea (39,9%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (11,5%), materii textile şi articole din      acestea (2,6%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (4,6%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (4,2%), mijloace de transport (5,5%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (16,5%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (5,2%).

În luna septembrie 2024 activitatea de turism s-a caracterizat prin scăderea numǎrului de sosiri în structurile de primire turistică, a numărului de înnoptǎri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică şi a indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune faţă de luna precedentă. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, s-a caracterizat prin creşterea numărului de sosiri, a numărului de înnoptări şi prin scăderea indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare.

Numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna septembrie 2024, a fost de 2005, mai mic cu 9,6% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 10,6% comparativ cu luna septembrie 2023.

Sosirile înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 94,1% din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în luna septembrie 2024, a fost de 3142, mai mic cu 6,6% comparativ cu luna precedentă şi mai mare cu 0,7% comparativ cu luna septembrie 2023.

Înnoptările înregistrate în structurile de tip hotel au reprezentat 93,7% din numărul total de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune, în luna septembrie 2024, a fost de 24,2% la total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, mai mic cu 0,9 puncte procentuale comparativ cu luna precedentă şi respectiv cu 7,1 puncte procentuale comparativ cu luna septembrie 2023.

În luna septembrie 2024, s-au eliberat 43 autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale, mai multe cu 7 faţă de luna precedentă şi respectiv cu 17 comparativ cu luna septembrie 2023.

Rata inflaţiei, a fost în luna septembrie 2024 de 0,33% faţă de luna precedentă şi de 4,62% faţă de luna septembrie 2023.

Rata medie lunară a inflaţiei, în perioada 1.01-30.09.2024 a fost de 0,4%, în scădere faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (0,6%).

În luna septembrie 2024 faţă de luna precedentă, au crescut preţurile mărfurilor alimentare (+0,79%), tarifele serviciilor (+0,39%) şi au scăzut preţurile mărfurilor nealimentare (-0,02%).

Indicii ROBOR și-au temperat creșterile din ultimele zile, a căror amplitudine s-a majorat după publicarea rezultatelor din primul tur al prezidențialelor.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,91 la 5,92%, față de 5,55%, la începutul lui septembrie. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,95 la 5,96%, comparativ cu 5,59% în urmă cu aproape trei luni, iar cel la 12 luni de la 5,98 la 5,99%, față de 5,64% în prima parte a lunii septembrie.

Pentru a acoperi găurile din buget, în condițiile în care la emisiunile denominate în lei ofertele de cumpărare solicitau o dobândă considerată prea ridicată, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat miercuri cu 348 milioane euro prin două licitații de titluri de stat, la un randament de 3,5%/an cu scadența în decembrie 2026, respectiv 3,19%/an pentru scadența noiembrie 2025. În acest moment, principala rată de politică monetară a Băncii Centrale Europene, cea pentru facilitatea de depozit, se află la 3,25%, însă majoritatea analiștilor anticipează o tăiere de un sfert de punct procentual la ultima ședință a BCE care se va desfășura în decembrie.

BNR a continuat să monitorizeze piața valutară, unde tranzacțiile se realizau în culoarul 4,976 – 4,977 lei iar cursul euro a crescut marginal de la 4,9765 la 4,9769 lei.

Cu piața americană închisă, cu prilejul sărbătorii de Thanksgiving (ziua Recunoștinței), euro s-a apreciat până la 1,0588 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,7307 la 4,7199 lei.

Euro s-a apreciat față de francul elvețian a cărui medie a scăzut de la 5.3612 la 5,3386 lei. În schimb, cursul lirei sterline a crescut de la 5,9642 la 5,9783 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 402,7818 lei la 401,7229 lei, iar metalul galben fluctua între 2.618,70 – 2.649,80 dolari/uncie.

În regiune, media monedei poloneze se aprecia marginal la 4,3085 zloți/euro, iar cursul celei maghiare s-a depreciat la 414,55 forinți/euro.

Bitcoin fluctua joi între 94.680 și 96.656 dolari iar ethereum în culoarul 3.572 – 3.665 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri la 5,93% pe an, de la 5,92% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni era 6,21%.

Indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,97% pe an, de la 5,96% pe an, iar ROBOR la 12 luni a stagnat la 5,99% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,99% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2024, în creştere faţă de cel din trimestrul anterior, de 5,86%.

Din cele aproape 9,7 milioane de aplicări înregistrate de la începutul anului și până acum, 2,8 milioane au venit din partea candidaților cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, aceasta fiind a doua cea mai activă categorie de vârstă în ceea ce privește aplicările. Și din punctul de vedere al joburilor postate în piață există o deschidere importantă pentru acest segment de candidați, în condițiile în care mai mult de 50% din joburile postate de la începutul anului se adresează candidaților entry-level (care au între 0 și 2 ani de experiență). Cu toate acestea, potrivit celui mai recent sondaj derulat de eJobs, doar 22,1% dintre angajatori se declară pe deplin mulțumiți de felul în care lucrează cu angajații din Gen Z. Lor li se alătură alți 32% care nu pot da un verdict ferm, dar sunt mai degrabă mulțumiți. 18% nu sunt mulțumiți, 21,3% nu se pot pronunța, dar sunt mai degrabă nemulțumiți și 6,6% nu văd nicio diferență între acești angajați și cei din alte categorii de vârstă.

„Și cei mulțumiți, și cei mai puțin mulțumiți cad, însă, de acord asupra faptului că există o serie de abilități pe care acești candidați foarte tineri le au și care se manifestă mai pregnant decât în alte categorii de vârstă. Spre exemplu, aproape 7 din 10 respondenți au menționat că Gen Z stă foarte bine la capitolul abilităților digitale. 50,9% au adăugat lejeritatea cu care lucrează cu tool-urile de social media și 35,7% sunt impresionați de ușurința cu care vorbesc o limbă străină. Nu au primit, în schimb, un scor la fel de bun pentru abilitățile de comunicare pe care le au, pentru gândirea critică, pentru multitasking sau pentru capacitatea de a se adapta la situații noi”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

La nivel de abilități soft, respectiv cele care țin mai degrabă de atitudine și comportament, candidații și angajații din această generație impresionează cel mai mult angajatorii prin încrederea pe care o au în ei înșiși (trăsătură menționată de 45,9% dintre respondenți). Curajul, ritmul rapid în care acumulează informații noi, dorința de a învăța lucruri noi și spiritul antreprenorial sunt alte aspecte punctate de angajatori. Totuși, 30% dintre angajatori spun că nu apreciază nimic în mod deosebit.

În acest context, peste 60% dintre angajatori evaluează performanța lor generală, comparativ cu alte generații de vârstă, ca fiind sub medie sau chiar mult sub medie. 24,3% cred că nu este o diferență între generații și doar 15,6% îi văd peste medie sau mult peste medie.

„De-a lungul timpului, au existat o serie de mituri cu privire la felul în care se raportează tinerii la piața muncii, în special cei care se află la prima angajare. Cel mai important mit a fost legat de salariile pe care le cereau în ciuda faptului că nu aveau deloc experiență. Deși, în ultimii ani lucrurile au început să se mai regleze și tinerii au devenit mai informați și mai adaptați la piață, în continuare 78,5% dintre angajatori spun că principala provocare în lucrul cu Gen Z este legată de așteptările salariale nerealiste. Lipsa răbdării, rezistența scăzută la stres, nivelul scăzut de concentrare și dificultățile în acceptarea feedback-ului sunt alte aspecte la care tinerii ar trebui să lucreze, potrivit angajatorilor”, spune Ana Călugăru.

Pentru a-i motiva, angajatorii cred că salariul și beneficiile sunt argumentele care reușesc să-i stimuleze cel mai mult pe tineri. Urmează flexibilitatea programului, munca remote și oportunitățile de dezvoltare în carieră. Observațiile pe care ei le fac asupra candidaților și angajaților din Gen Z arată că par destul de puțin motivați de cultura organizațională a companiei pentru care lucrează sau de scopul muncii lor și impactul pe care aceasta îl are la nivel extins.

Cele mai apreciate beneficii de aceștia sunt programul flexibil, zilele libere suplimentare și munca remote. La distanță mare de acestea se află tichetele de masă – beneficiu care, pentru toate celelalte segmente de vârstă, este pe primul loc, dar și abonamentele la sălile de sport sau asigurările medicale private.

Un sfert dintre angajatorii participanți la sondaj spun că mai puțin de 10% dintre angajații din compania pe care o reprezintă fac parte din Gen Z. 30% au între 10% și 25% din totalul angajaților reprezentanți ai Gen Z. Doar 5,4% au între 50% și 75%. 3,8% au peste 75% angajați Gen Z, iar 13,8% nu au deloc.

Sondajul a fost realizat în luna noiembrie, pe un eșantion de 190 de respondenți.

Chiar dacă indicii ROBOR au continuat să crească, piața valutară a rămas în expectativă, fiind monitorizată cu atenție de BNR.

Reducerea aversiunii față de risc a apreciat monedele din regiune. Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9768 la 4,9765 lei, iar tranzacțiile se realizau între 4,976 și 4,977 lei, culoar constant al ultimilor trei săptămâni.

Dobânzile interbancare au continuat să crească, ca efect al deciziei BNR de a menține rata de referință la 6,50%, pentru a contracara inflația care se va menține în jurul a 5%, dar și a unui răspuns emoțional generat de voturile primite de extremiști.

„Potrivit noilor date şi evaluări la nivelul Băncii Centrale, rata anuală a inflaţiei se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, apoi se va reduce la 3,5% la finele anului 2025, la 3,3% la finele trimestrului trei 2026”, se arată într-un mesaj al guvernatorului BNR, cu ocazia unei conferințe.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 5,87 la 5,91%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,92 la 5,95% iar cel la 12 luni de la 5,96 la 5,98%.

Piața americană va fi închisă joi cu ocazia sărbătorii de Thanksgiving (ziua Recunoștinței), motiv pentru investitori să ia poziții de protecție, prin reducerea expunerilor pe dolar, înainte de publicarea datelor privind evoluția prețurilor din Statele Unite în octombrie. Euro s-a apreciat la 1,0474 – 1,0539 dolari, ceea ce a depreciat marginal cursul monedei americane de la 4,7319 la 4,7307 lei.

Cursul francului elvețian a crescut de la 5,3448 la 5,3612 lei, iar cel al lirei sterline de la 5,9563 la 5,9642 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 400,2435 lei la 402,7818 lei, evoluție datorată aprecierii metalului galben la 2.626,50 – 2.654,30 dolari/uncie.

Monedele din regiune au profitat de reducerea aversiunii față de risc. Mediile lor s-au apreciat marginal la 4,3090 zloți/euro, respectiv la 410,75 forinți/euro.

Alegerea lui Donald Trump drept președinte al Statelor Unite pentru un al doilea mandat, care a beneficiat în timpul campaniei de un suport financiar din partea investitorilor din piața cripto, a generat o apreciere rapidă a bitcoin, care a atins vinerea trecută un record de 99.514 dolari. A urmat un val de retrageri ale profiturilor din partea investitorilor în fondurile ETF pe bitcoin, ceea ce a coborât prețul la circa 91.000 dolari. Ethereum se tranzacționa în culoarul 3.303 – 3.482 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu