Tendința de depreciere a monedelor de la marginea zonei euro a continuat și miercurea aceasta.

Surpriza a venit din partea leului, care a reușit să se aprecieze consistent în partea a doua a zilei. Piața s-a deschis la 5,248 lei, iar media a crescut marginal de la 5,2460 la 5,2461 lei, comparativ cu 5,2328 lei în urmă cu o săptămână. Așa cum precizam, după anunțarea cursului de către BNR, cotațiile au intrat pe o pantă descendentă, iar euro a atins un minim de 5,23 lei.

Piața monetară a fost stabilă în ultima săptămână, cu modificări modeste ale dobânzilor interbancare, în condițiile în care băncile preferă să depună excedentul de lei de care dispun în depozite la BNR, pentru care sunt remunerate de aproape cu 5,50%/an.

Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92% iar cel la 12 luni a urcat de la 5,97%, nivel stabilit la începutul lui martie, la 5,98%.

Soliditatea arătată de economia SUA, care ar putea permite Rezervei Federale să mențină un nivel ridicat al dobânzilor, ce ar permite revenirea inflației la ținta de 2%, au fost luate în calcul de investitori iar euro a scăzut la 1,1325 – 1,1385 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a urcat de la 4,5981 la 4,6227 lei, maxim al ultimelor 15 luni, față de 4,5101 lei, miercurea trecută.

Demisia premierului Keir Starmer din fruntea guvernului laburist a avut drept efect creșterea încrederii investitorilor în lira sterlină, care s-a menținut peste pragul de 1,16 euro, astfel că media ei a urcat miercuri de la 6,0799 la 6,0934 lei, față de 6,0498 lei, miercurea trecută.

Cursul francului elvețian a crescut de la 5,6772 la 5,6936 lei, în scădere față de jumătatea săptămânii trecute, când media a fost stabilită la 5,6980 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 608,6838 lei la 604,7157 lei, față de 627,4426 lei, în urmă cu o săptămână. Prețul ar putea scădea sub pragul de 600 lei, în condițiile în care metalul galben s-a depreciat miercurea aceasta, în partea a doua a zilei, de la 4.116 dolari la 3.964 dolari/uncie.

O analiză Deutsche Bank prognozează un preț mediu al unciei în trimestrul al treilea de 4.300 dolari, respectiv 4.800 dolari în ultimele trei luni din 2026, după ce o prognoză precedentă vedea uncia depășind pragul de 6.000 dolari până la sfârșitul anului.

Media monedelor din regiune se deprecia la 355,37 forinți/euro, respectiv 4,2864 zloți/euro.

Aprecierea monedei americane a provocat scăderea principalelor criptomonede. Bitcoin se tranzacționa între 61.628 – 63.048 dolari, iar ethereum a alunecat la 1.643 – 1.685 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Leul a avut o evoluție pozitivă la începutul săptămânii față de principalele valute, în condițiile menținerii unui nivel scăzut al aversiunii față de risc, pe fondul continuării negocierilor dintre Washington și Teheran, după semnarea acordului de armistițiu.

Tranzacțiile din piața valutară se realizau în culoarul 5,236 – 5,24 lei, iar cursul euro a scăzut marginal de la 5,2391 la 5,2386 lei, față de minimul ultimei luni de 5,2310 lei, atins marțea trecută.

La nivel regional, de la începutul anului, leul s-a depreciat  față de euro cu 2,9%. Moneda maghiară s-a întărit cu 8,5%, odată cu renunțarea de către Banca Ungariei la politica de depreciere a forintului, în timp zlotul a pierdut 1%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit, după scădere modestă de la sfârșitul săptămânii trecute, de la 5,83 la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92% iar cel la 12 luni la 5,97%, nivel stabilit la începutul lui martie

Statul s-a împrumutat la începutul acestei săptămâni cu 719,7 milioane lei, printr-o emisiune cu scadența în iulie 2031, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 6,65%. La această sumă s-au adăugat alte 586,5 milioane lei, scadente în octombrie 2036, la o dobândă medie anuală de 6,90%. Valoarea programată a emisiunilor a fost de 700 milioane lei, respectiv 500 milioane lei.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1436 – 1,1474 dolari, față de un vârf de 1,1622 dolari, atins lunea trecută. Creșterea monedei americane, al cărei curs a fost stabilit lunea aceasta la 4,5706 lei, față de 4,5124 lei, în urmă cu o săptămână, se datorează faptului că Rezerva Federală americană a menținut miercurea trecută dobânda sa de politică monetară la 3,50 – 3,75% și a semnalizat posibilitatea de a opera o majorare la toamnă, în condițiile în care indicele preţurilor de consum din SUA a urcat în mai la 4,2%, față de ținta de inflație care este de 2%, consecință a politicilor administrației Trump.

Lira sterlină se deprecia marginal față de euro, în ciuda faptului Keir Starmer și-a anunțat demisia din fruntea guvernului britanic, iar cursul a scăzut de la 6,0505 la 6,0478 lei, față de 6,06 lei în urmă cu o săptămână. Media francului elvețian a coborât de la 5,6731 la 5,6624 lei, comparativ cu 5,6891 lei, lunea trecută.

Prețul gramului de aur a crescut de la 612,0168 lei la 618,2179 lei, față de 629,7073 lei la începutul săptămânii trecute. Metalul galben se tranzacționa în piețele specializate în culoarul 4.136 – 4.220 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a întărit marginal 351,99 forinți/euro iar a celei poloneze s-a depreciat modest la 4,2693 zloți/euro.

Reducerea aversiunii față de risc, a stimulat cererea de monede digitale. Bitcoin a crescut la 63.243 – 65.136 dolari, față de un vârf de peste 67.000 dolari în urmă cu o săptămână. Ethereum se tranzacționa în culoarul 1.705 – 1.771 dolari, comparativ cu 1.850 dolari, lunea trecută. 

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Tonul „hawkish” al lui Kevin Warsh, noul președinte al Rezervei Federale americane, ce pare să fie favorabil unei înăspriri a dobânzilor în partea a doua a anului, în cazul în care inflația se va menține peste 4% (4,2% în mai), a majorat substanțial cererea de dolari, care a atins un maxim al ultimului an față de un coș de valute majore.

Euro a scăzut marțea aceasta la 1,1383 – 1,1439 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,5706 la 4,5981 lei, maxim al ultimelor 15 luni. Reamintim că dolarul a atins un record de 5,1794 lei în septembrie 2022.

Monedele de la marginea zonei euro, inclusiv leul au fost afectate de această evoluție și s-au depreciat atât față de euro cât și de dolar.

Cotațiile euro au crescut constant de la 5,236 lei, în cursul dimineții, la 5,248 lei, astfel că media monedei unice a urcat de la 5,2386 la 5,2460 lei, maxim al ultimelor două săptămâni.

La evoluția negativă a leului a contribuit și criza politică locală, după ce s-a Vestea că nu a trecut guvernul propus de președintele ND. Aceasta a permis speculatorilor să coboare randamentul obligațiunilor românești denominate în dolari, ceea ce echivalează cu scumpirea credtelor ce pot fi luate de România din piețele externe.

În schimb, piața monetară locală a fost stabilă, evoluție datorată nivelului ridicat al lichidității.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92% iar cel la 12 luni la 5,97%, nivel stabilit la începutul lui martie.

Demisia premierului Keir Starmer a fost primită pozitiv de către piața iar lira sterlină a depășit pragul de 1,16 euro, iar media ei a urcat în piața locală de la 6,0487 la 6,0799 lei. moneda elvețiană și-a limitat pierderile în fața euro din ultimele iar cursul ei a crescut de la 5,6624 la 5,6772 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 618,2179 lei la 608,6838 lei, după ce metalul galben a coborât până la un minim de 4.090 dolari/uncie.

Scăderea inflației a permis băncii Ungariei să reducă dobânda sa de politică monetară de la 6,25 la 6%, în ton cu așteptările pieței, iar media monedei maghiare s-a depreciat la 354,26 forinți/euro. Cursul monedei poloneze a pierdut teren la 4,2842 zloți/euro.

Criptomonedele au pierdut câștigurile din ultimele zile. Bitcoin a coborât sub pragul de 62.000 dolari iar ethereum se tranzacționa între 1.640 și 1.734 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, a semnat, în data de 8 iunie 2026, contractul de finanțare pentru proiectul „Reabilitarea, conservarea și punerea în valoare a Castrului Roman Jidava (Jidova)”, investiție strategică dedicată protejării și valorificării unuia dintre cele mai importante obiective de patrimoniu din România.

Beneficiarul proiectului este Consiliul Județean Argeș, iar semnarea contractului a avut loc în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul instituției.

Contractul de finanțare a fost semnat de Liviu-Gabriel Mușat, directorul general al ADR Sud-Muntenia și de Ion Mînzînă, președintele Consiliului Județean Argeș. La eveniment au mai participat Andreea-Mirela Tache, director al Direcției Coordonare și Management Instituțional din cadrul ADR Sud-Muntenia, Marius Florinel Nicolaescu şi Adrian Dumitru Bughiu – vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Argeş, precum și membrii echipei de implementare a proiectului.

Proiectul este finanțat prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, Prioritatea P6 – „O regiune atractivă”, obiectivul specific dedicat dezvoltării patrimoniului cultural, regenerării urbane și turismului. Valoarea totală a investiției depășește 7,9 milioane de euro, din care peste 4,3 milioane de euro reprezintă finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Perioada de implementare este de 44 de luni.

Investiția urmărește promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul cultural prin restaurarea, conservarea și punerea în valoare a Castrului Roman Jidava (Jidova), singurul monument UNESCO finanțat prin Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027.

În cadrul proiectului vor fi realizate lucrări de conservare, restaurare și protejare a vestigiilor arheologice, intervenții pentru conservarea materialelor istorice și remedierea dotărilor existente, precum și demolarea controlată a construcțiilor edificate în interiorul castrului înainte de anul 1989, fără afectarea ruinelor istorice. Totodată, proiectul prevede construirea unui nou Muzeu de Istorie și Arheologie Jidova, amplasat în exteriorul sitului arheologic, precum și amenajarea unei parcări și a infrastructurii necesare pentru vizitatori.

Acest proiect reprezintă o investiție esențială pentru conservarea patrimoniului cultural și pentru dezvoltarea turismului în județul Argeș și în întreaga regiune Sud-Muntenia. Castrul Roman Jidava este un reper istoric de importanță națională și internațională, iar responsabilitatea de a-l proteja și valorifica pentru generațiile viitoare ne revine tuturor.

Județul Argeș se numără printre cei mai performanți beneficiari ai fondurilor europene din regiunea Sud-Muntenia, atrăgând aproximativ 30% din valoarea totală a Programului Regional Sud-Muntenia prin proiecte implementate atât de autoritățile publice locale, cât și de mediul privat.

În calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021-2027, instituția gestionează peste 1,57 miliarde de euro destinați dezvoltării județelor Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au identificat o locație din Satu Mare în care se desfășura, în mod sistematic și nedeclarat, activitate de minare a criptomonedelor, utilizând sute de echipamente specializate care funcționau permanent și generau un consum semnificativ de energie electrică.

Controlul a fost declanșat în urma unor analize complexe de risc și a unor verificări operative care au evidențiat neconcordanțe majore între activitatea reală desfășurată și datele declarate autorităților fiscale.

La momentul verificărilor, inspectorii ANAF Antifraudă au constatat existența unei infrastructuri dedicate producerii de active digitale, operată în afara circuitului fiscal și contabil.

Un element deosebit de relevant constatat de inspectori îl reprezintă faptul că, în perioada august 2025 - aprilie 2026, locația verificată a înregistrat un consum de energie electrică estimat la aproximativ 7 milioane de lei, specific unei activități economice de amploare. Cu toate acestea, nu au fost raportate activități economice și nu au fost declarate niciun fel de venituri, rezultând elemente privind desfășurarea unor operațiuni semnificative în afara evidențelor fiscale.

Activitatea identificată era organizată astfel încât să funcționeze continuu, utilizând echipamente performante de procesare, sisteme de răcire și instalații electrice dimensionate pentru consumuri ridicate, specifice operațiunilor industriale de minare a criptomonedelor.

În condițiile în care activitățile economice erau realizate de către persoane care nu erau organizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, inspectorii ANAF Antifraudă au confiscat întreaga infrastructură utilizată pentru producerea activelor digilale, respectiv 407 echipamente de minare, în valoare estimată de peste 2 milioane de lei.

Inspectorii ANAF Antifraudă desfășoară în prezent verificări pentru stabilirea valorii veniturilor nedeclarate și a obligațiilor fiscale sustrase de la plată. În funcție de concluziile controlului, vor fi dispuse măsurile legale necesare, inclusiv sesizarea organelor de urmărire penală, dacă vor fi constatate elemente care întrunesc condițiile unei infracțiuni.

Economia digitală nu reprezintă o zonă fără reguli fiscale. Veniturile generate din exploatarea activelor virtuale sunt supuse obligațiilor de declarare și fiscalizare ca orice altă activitate economică.

Acțiunile ANAF privind combaterea evaziunii fiscale în domeniul activelor digitale vor continua, având în vedere dezvoltarea accelerată a acestui sector și riscurile asociate utilizării unor structuri economice opace pentru ascunderea veniturilor și eludarea obligațiilor fiscale.

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, a semnat nouă contracte de finanțare destinate implementării unor investiții importante în județul Dâmbovița, cu o valoare totală de peste 221 milioane de lei, din care peste 186 milioane de lei reprezintă valoare eligibilă.

Contractele au fost semnate în cadrul a trei evenimente distincte. Proiectul privind protejarea, conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural reprezentat de monumentul istoric de importanță națională Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din comuna Doicești a fost semnat de directorul general al ADR Sud-Muntenia, Liviu-Gabriel Mușat, și parohul Parohiei Doicești, în prezenţa Înaltpreasfințitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei.

Celelalte opt contracte de finanțare, având ca beneficiari unități administrativ-teritoriale din județul Dâmbovița, au fost semnate de directorul general al ADR Sud-Muntenia, Liviu-Gabriel Mușat, alături de reprezentanții autorităților publice locale beneficiare. Semnarea a avut loc în cadrul unor conferințe de presă organizate la sediul Primăriei Municipiului Moreni și la sediul Consiliului Județean Dâmbovița, în prezența președintelui Consiliului Județean Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a cărui implicare în susținerea proiectelor de dezvoltare locală și în promovarea oportunităților de finanțare europeană contribuie la consolidarea investițiilor în județ. Din partea ADR Sud-Muntenia au mai participat Gabriela Călin, director al Direcției Autoritatea de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia, și Andreea-Mirela Tache, director al Direcției Coordonare și Management Instituțional.

Investițiile contractate contribuie la dezvoltarea durabilă a comunităților locale, la modernizarea infrastructurii educaționale și urbane, precum și la protejarea și valorificarea patrimoniului cultural al județului Dâmbovița.

Cele nouă proiecte finanțate sunt:

- „Protecția, conservarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural a monumentului istoric de importanță națională Biserica «Nașterea Maicii Domnului» din comuna Doicești, județul Dâmbovița” – beneficiar: Parohia Doicești;

- „Promovarea mobilității urbane sustenabile în municipiul Moreni” – beneficiar: Primăria Municipiului Moreni;

- „Lucrări de modernizare, reabilitare, extindere, dotare, autorizare funcționare pentru Grădiniță cu program prelungit, împrejmuire, amenajări exterioare incintă și desființare corpul C2 la Grădinița Drăgăești-Ungureni, comuna Mănești, județul Dâmbovița” – beneficiar: Primăria Comunei Mănești;

- „Reabilitare și extindere grădiniță cu program prelungit situată în satul Ungureni, comuna Corbii Mari, județul Dâmbovița” – beneficiar: Primăria Comunei Corbii Mari;

- „Construire creșă în comuna Corbii Mari, județul Dâmbovița” – beneficiar: Primăria Comunei Corbii Mari;

- „Extindere, modernizare și dotare Școala nr. 2 Parc Bucșani, comuna Bucșani, județul Dâmbovița” – beneficiar: Primăria Comunei Bucșani;

- „Construire creșă în satul Răzvad, comuna Răzvad” – beneficiar: Primăria Comunei Răzvad;

- „Reabilitare, extindere și dotare Grădinița Săteni, comuna Aninoasa, județul Dâmbovița” – beneficiar: Primăria Comunei Aninoasa;

- „Desființare școală existentă și construire școală gimnazială, seră didactică, împrejmuire și amenajare curte în comuna Potlogi” – beneficiar: Primăria Comunei Potlogi.

Prin aceste investiții, Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027 continuă să sprijine dezvoltarea echilibrată a regiunii, prin finanțarea unor proiecte care răspund nevoilor comunităților locale și contribuie la creșterea calității vieții cetățenilor.

ADR Sud-Muntenia rămâne un partener activ al autorităților publice locale și al beneficiarilor din regiune, susținând implementarea proiectelor cu impact direct asupra dezvoltării economice și sociale a Sud-Munteniei.