În așteptarea rezolvării gâlcevii politice dâmbovițene, provocată, mai nou, de Palatul Cotroceni, care a dat de veste că își dorește un guvern „propriu”, piața valutar-monetară a fost calmă, fără schimbări importante ale poziției leului față de principalele valute.

Dealerii bancari locali sunt probabil mai interesați de deciziile de politică monetară pe care la va lua Rezerva Federală americană sub conducerea lui Kevin Warsh, noul său președinte, la finalul ședinței sale de miercurea aceasta. Analiștii se așteaptă ca Fed să adopte o poziție „hawkish”, îndreptată către stabilitatea prețurilor și o posibilă majorare a dobânzii, care fluctează, în prezent, între 3,50 și 3,75%.

Culoarul de tranzacționare al euro din piața valutară locală s-a îngustat la 5,23 – 5,236 lei, iar cursul monedei unice a urcat modest de la 5,2310 lei, minimul ultimei luni, la 5,2328 lei, față de 5,2344 lei, în urmă cu o săptămână.

Dobânzile interbancare nu au cunoscut modificări la jumătatea săptămânii, consecință a lichidității în exces din piață, băncile preferând să-și „parcheze” surplusul de lei în depozite la BNR pentru care primesc o dobândă de 5,5%/an.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92% iar cel la 12 luni la 5,97%, nivel stabilit la începutul lui martie.

Anunțul făcut de Eurostat conform căruia inflația din Uniunea Europeană a urcat în mai la 3,3%, comparativ cu 3,2% în aprilie și față de 2,2% în urmă cu un an, a confirmat decizia de săptămâna trecută a BCE de a majora principala sa rată directoare, dobânda pentru facilitatea de depozit, de la 2 la 2,25%.

În așteptarea decizii de politică monetară a Fed, în condițiile în care se anticipează că BCE va opera alte două majorări în cursul acestui an, investitorii erau prudenți iar euro se tranzacționa în culoarul 1,1598 – 1,1617 dolari, valori apropiate de cele de la începutul săptămânii. Cursul monedei americane a crescut modest de la 4,5091 la 4,5101 lei, față de 4,5422 lei, vârf atins joia trecută.

De obicei, cererea de monedă elvețiană se majorează în perioadele în care cea de dolari se diminuează. Aceasta a coborât miercurea aceasta sub pragul de 0,92 franci/euro, astfel că media ei urcat de la 5,6723 la 5,6980 lei, față de 5,6717 lei în urmă cu o săptămână. Cursul lirei sterline a stagnat la valoarea stabilită marți de 6,0498 lei, în scădere față de miercurea trecută când a fost calculată la 6,0664 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 630,1725 lei la 627,4426 lei, față de 597,8799 lei, minim atins joia trecută. În piețele specializate, metalul galben fluctua între 4.317 și 4.350 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune se aprecia la 349,61 forinți/euro, respectiv 4,2396 zloți/euro.

Bitcoin scădea miercurea aceasta la 64.509 – 66.048 dolari, în creștere totuși față de jumătatea săptămânii trecute când cotațiile au coborât aproape de 60.000 dolari. Ethereum se tranzacționa în culoarul 1.742 – 1.807 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Piața valutară locală este conectată la cea internațională, care așteaptă semnarea vineri a acordului de armistițiu dintre Statele Unite și Iran, astfel că dealerii bancari au putut să ignore criza politică adâncită de jocurile făcute de la Cotroceni.

Reducerea aversiunii față de risc în ton cu scăderea prețului la petrol aproape de 80 dolari/baril, a înmulțit ordinele de vânzare de valută iar cursul euro a coborât de 5,2380 la 5,2310, un curs mai mic de 5,2270 lei, fiind atins în urmă cu circa o lună. Tranzacțiile de marțea aceasta se realizau în culoarul 5,23 – 5,2390 lei.

Sondajul CFA România realizat în aprilie, anticipa pentru octombrie un curs mediu al euro de 5,1650 lei, respectiv 5,2252 lei pentru orizontul de 12 luni, în timp ce varianta de primăvară a Comisiei Naționale de Prognoză a estimat pentru acest an o medie a monedei unice de 5,18 lei, care ar urma să urce în 2027 la 5,24 lei, respectiv la 5,30 în 2028.

Excedentul zilnic de lichiditate din piața monetară s-a ridicat luna trecută la peste 31 miliarde lei, majoritatea banilor luând calea BNR. Aceasta oferă o dobândă pentru facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare din piață, de 5,5%/an, ceea ce s-a reflectat și în valoarea indicilor ROBOR.

Marțea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92% iar cel la 12 luni la 5,97%, nivel stabilit la începutul lui martie.

Analiștii BCR estimează că BNR va menține dobânda de politică monetară la 6,50%/an până în mai 2027, în condițiile în care inflația ar urma să se retragă în decembrie în jurul pragului de 6%.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1575 – 1,1613 dolari, cotații apropiate de cele de luni, iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,5124 la 4,5091 lei.

Moneda elvețiană se menține peste pragul de 0,92 franci/euro iar cursul ei a scăzut de la 5,6891 la 5,6723 lei, iar media celei britanice a coborât de la 6,06 la 6,0498 lei.

Prețul gramului de aur a urcat de la 629,7073 la 630,1725 lei, după ce metalul galben a crescut la 4.305 – 4.352 dolari.

Un raport Goldman Sachs estimează pentru sfârșitul anului un preț de circa 5.400 dolari, față de aproape 5.600 dolari în ianuarie, în condițiile în care se anticipează că băncile centrale vor continua să cumpere aur, unul dintre cele mai importante active strategice de care dispun statele, în actualul context economic mondial.

În regiune, moneda maghiară s-a întărit la 349,73 forinți/euro iar cea poloneză s-a depreciat modest la 4,2462 zloți/euro.

Bitcoin a crescut la 65.636 – 66.931 dolari iar ethereum la 1.758 – 1.836 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a publicat Ghidul informativ „Sprijin financiar pentru intervențiile aferente sectorului apicol din cadrul Planului Strategic 2023 – 2027” – ISA – PS 2026, Ediția 1, Revizia 3, pe site-ul instituției: www.apia.org.ro, în secțiunea dedicată sectorului apicol: https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/ps-2023-2027-apicol/.

Materialul de informare prezintă regulile pentru pregătirea, completarea corectă a documentelor și depunerea cererilor de plată pentru intervenţiile aferente sectorului apicol 2026 de către formele asociative apicole/apicultori, în scopul obținerii sprijinului financiar.

Reamintim că, până la data de 31 iulie 2026 inclusiv, solicitanții pot depune o singură cerere de plată însoţită de documente justificative, direct sau prin intermediul persoanei împuternicite notarial/reprezentantul legal, la oricare centru județean APIA sau al municipiului București, chiar dacă dețin mai multe exploatații apicole cu cod de identificare atribuit de ANZ în mai multe localități sau județe.

Documentele depuse în copie trebuie să aibă înscrisă sintagma „conform cu originalul”, să fie datate şi însuşite prin semnătură de către solicitant.

Solicitanții pot efectua cheltuielile aferente intervențiilor apicole în anul de cerere, în perioada 1 ianuarie până la data depunerii cererii de plată inclusiv.

Valoarea sprijinului alocat pentru anul 2026 este de 12.163.260 euro, din care 6.081.630 euro reprezintă 50% contribuția Uniunii Europene și 6.081.630 euro reprezintă 50% contribuția României, de la bugetul de stat.

Pentru plăţile anului 2026, cursul de schimb este stabilit la valoarea de 5,0968 lei.

Plata sprijinului financiar se va efectua de către APIA după controlul administrativ al tuturor cererilor de plată, controlul la fața locului, verificarea rezonabilității costurilor, centralizarea sumelor eligibile în vederea încadrării în cuantumul unitar planificat și în plafonul alocat pentru fiecare intervenţie accesată conform PS PAC 2023-2027 și stabilirea sumei eligibile la plată a fiecărei cereri de plată.

De asemenea, în vederea sprijinirii potențialilor solicitanți ai intervențiilor aferente sectorului apicol pentru anul de cerere 2026, APIA a publicat pe site-ul instituției, în secțiunea „PS 2023-2027: Apicol” – Anul 2026, o serie de documente utile, precum: formularele cererilor de plată, modul de calcul al cantităților de produse medicinale veterinare, lista produselor medicinale veterinare autorizate în anul 2026, lista stupinelor de elită și de multiplicare autorizate/reautorizate în anul 2026, dar și alte materiale informative necesare pentru accesarea sprijinului financiar.

Totodată, sunt disponibile informații privind afișarea emblemei Uniunii Europene, precum și cerințele referitoare la informare, publicitate și vizibilitate în legătură cu sprijinul acordat de Uniunea Europeană și cu planurile strategice PAC.

Municipiul Oltenița devine un punct de reper pe harta agriculturii moderne din România prin lansarea unui proiect agroindustrial de anvergură.

Joi, 18 iunie, la ora 11.00, va avea loc conferința de presă și lansarea oficială a investiției dezvoltate de compania Evergreen Solar Orizont S.R.L., un proiect ce vizează construirea unui complex de sere de ultimă generație și a spațiilor conexe aferente.

Proiectul masiv se va întinde pe un teren de peste 162.000 mp (peste 16 hectare) situat în extravilanul Municipiului Oltenița (zona Tarla 4/2, CF 31456). Din această suprafață, serele propriu-zise vor ocupa mai mult de 10 hectare (circa 104.000 mp) și vor fi unități high-tech specializate exclusiv în producția de roșii cherry.

Pe lângă sere, complexul va include:

- O clădire tehnico-administrativă

- Spații moderne de depozitare

- Anexe și zone tehnice

- Platforme de circulație și parcări

- Spații verzi și utilități aferente

Valoarea estimată a acestei investiții majore se ridică la aproximativ 39 de milioane de euro, sumă alocată strict pentru lucrările de construcții și montaj. Valoarea totală este de circa 53 de milioane de euro.

Obiectivul principal al investitorului este dezvoltarea unei unități horticole ultramoderne. Tomatele vor fi cultivate într-un sistem semi-închis, dotat cu sisteme avansate de control al mediului. Acest lucru va permite optimizarea consumului de resurse, creșterea randamentului producției, asigurarea unei sustenabilități ridicate și reducerea la minimum a impactului asupra mediului înconjurător.

Implementarea acestui proiect de către Evergreen Solar Orizont S.R.L. reprezintă un pas extrem de important pentru economia Municipiului Oltenița. Pe lângă atragerea unui capital privat masiv, investiția va genera noi locuri de muncă pentru locuitorii din zonă și va consolida profilul municipiului ca hub important în domeniul agriculturii tehnologizate.

Evergreen Solar Orizont S.R.L. este deținută în proporție de 100% de către Vectr Realty Holdings Limited, deținută la rândul său de Vectr Holdings, care este deținută în proporții egale (de 50%) de către Raj Kumar Gupta și Alok Gupta.

41,3% dintre angajatorii care au participat la cel mai recent sondaj realizat de eJobs România au declarat că planurile de recrutare cu care au început anul au rămas în picioare și nu au suferit modificări, chiar dacă, între timp, contextul economic local, dar și situația de la nivel extern a avut parte de o evoluție negativă. 20,2% au fost nevoiți să înghețe complet angajările, 18,3% au redus volumul de recrutare cu 10%-25%, iar 7,7% au redus recrutarea peste acest nivel. 12,5% declară că schimbarea contextului a dus la apariția de noi oportunități în piață și că, prin urmare, acum recrutează mai mult decât au prevăzut.

„Dacă ne referim la cei care declară că s-au confruntat cu un impact negativ asupra strategiei de HR din cadrul companiei, 50% pun acest impact pe seama scăderii consumului și a puterii de cumpărare. 45,8% menționează instabilitatea politică internă, 43,8% creșterea costurilor operaționale (energie, logistică) și 35,4% contextul geopolitic extern, respectiv conflictul din Orientul Mijlociu și influența asupra creșterii prețurilor. Toate acestea și-au spus cuvântul asupra rezultatelor economice ale companiilor, care, mai departe, au fost nevoite să își regândească planurile de dezvoltare, inclusiv din perspectiva angajărilor”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mare platformă de recrutare online din România.

Strict în ceea ce privește scăderea consumului, aceștia au spus că au fost influențați în sensul în care, deși nu au făcut reduceri de personal, au oprit extinderea echipelor (54,5%). 19,3% au redus personalul din departamentele de suport, iar 8% au redus personalul din departamentele de execuție / producție. Un procent important de 26,1% declară că nu au fost afectați de acest aspect, întrucât cererea pentru serviciile și produsele lor a rămas stabilă. Și din punctul de vedere al tensiunilor politice interne, cei mai mulți (55,7%) au spus că au resimțit un impact moderat – sunt mai atenți la cheltuieli, dar nu au blocat planurile. Lor li se alătură alți 25% care susțin că mai degrabă nu au fost afectați pentru că se ghidează după strategia de business pe termen lung, nu după politică. 19,3% au spus, însă, că, pe fondul acestor tensiuni, au pus pe pauză proiecte majore de expansiune.

În acest context, aproape jumătate dintre respondenți spun că mai deschid poziții noi doar în scop de înlocuire, pentru rolurile rămase libere în urma plecărilor voluntare. Un sfert dintre cei care au participat la sondaj spun că recrutarea continuă pe toate nivelurile, iar 22,6% recrutează doar pentru poziții critice de management și specialiști. 19,4% au în piață poziții noi pentru departamente care generează venituri directe, cum ar fi vânzările.

Revizuiri au avut loc și în ceea ce privește bugetele salariale stabilite la începutul anului, însă, în cea mai mare parte a cazurilor în sens pozitiv. „Creșterile prețurilor și inflația au afectat nu doar business-urile, ci și pe angajați, a căror putere de cumpărare a scăzut anul acesta. De aceea, 30,8% dintre angajatori ne-au spus că au operat creșteri salariale pentru a compensa inflația. 39,6% au rămas la cifrele stabilite în bugetul anual, în timp ce 18,7% au tăiat sau au plafonat bugetele de majorări salariale. Pentru a nu recurge la aceeași măsură, 6,6% au ales să nu se atingă de salarii, ci să umble la pachetele extrasalariale, eliminând sau reducând anumite beneficii primite de angajați”, detaliază Bogdan Badea.

Pentru 2026, majoritatea angajatorilor au ca prioritate evitarea plecărilor și retenția angajaților performanți (51,6%). Principalul soft skill pe care îl caută la candidați este capacitatea de adaptare la schimbări bruște de strategie (skill menționat de 44,3% dintre angajatori). 43,2% caută autonomie, mai exact capacitatea de a livra fără micro-management, iar 30,7% reziliența și capacitatea de a lucra sub stres ridicat. 23,9% vor abilități de utilizare a instrumentelor AI. „Aceste răspunsuri ne confirmă că piața trece printr-o perioadă fragilă și cu multe incertitudini, cu schimbări neașteptate la care trebuie să ne adaptăm pe loc, cu planuri care pot necesita recalibrări imediate, dar și cu o creștere a nivelului de automatizare. Toate aceste abilități pe care angajatorii le caută ne mai confirmă ceva – au nevoie de candidați cu experiență și cu un nivel ridicat de maturitate profesională, care să poată să se adapteze rapid și să performeze chiar și în contexte noi și nefamiliare pentru ei”, explică CEO-ul eJobs România.

De altfel, ultimele luni au produs schimbări și în comportamentul candidaților. Angajatorii spun că acum sunt mai mulți candidați disponibili în piață din cauză restructurărilor din alte companii. Cei care au job sunt mai reticenți decât în trecut să își schimbe jobul actual pentru că vor stabilitate. 13,8% spun că așteptările salariale au crescut ca efect direct al prețurilor mai mari.

Sondajul a fost realizat de eJobs România în perioada aprilie – mai 2026, pe un eșantion de 150 de companii respondente, reprezentate de specialiști în resurse umane, manageri de departament, CEOs și antreprenori.

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Muntenia, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027, a semnat nouă contracte de finanțare pentru investiții ce vor fi implementate în județul Teleorman. Proiectele, cu o valoare totală de peste 109,6 milioane de lei, vizează dezvoltarea infrastructurii educaționale, creșterea eficienței energetice a clădirilor publice și modernizarea spațiilor urbane, contribuind la îmbunătățirea calității vieții în comunitățile locale.

Contractele au fost semnate de directorul general al ADR Sud-Muntenia, Liviu-Gabriel Mușat, alături de reprezentanții unităților administrativ-teritoriale beneficiare, în prezența președintelui Consiliului Județean Teleorman, Adrian Ionuț Gâdea. La eveniment au mai participat Gabriela Călin, director al Direcției Autoritatea de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia și Andreea-Mirela Tache, director al Direcției Coordonare și Management Instituțional.

Pachetul de proiecte semnat include investiții în infrastructura educațională din municipiul Alexandria și din comunele Conțești, Măldăeni, Gălățeni, Lunca și Botoroaga, unde vor fi construite sau extinse grădinițe, creșe, săli de sport și spații destinate activităților educaționale.

Totodată, în orașul Videle au fost contractate două investiții majore, care vizează atât creșterea eficienței energetice a Școlii Gimnaziale nr. 1, cât și modernizarea Parcului Central, contribuind la dezvoltarea infrastructurii educaționale și la revitalizarea spațiilor publice urbane.

Prin aceste proiecte, autoritățile locale atrag fonduri europene pentru realizarea unor investiții cu impact direct asupra educației, incluziunii sociale, eficienței energetice și calității mediului urban, obiective aflate în centrul Programului Regional Sud-Muntenia 2021–2027.

La nivelul județului Teleorman au fost depuse 227 de proiecte, cu o valoare totală de 2,67 miliarde de lei, dintre care 67 de contracte de finanțare au fost deja semnate, însumând peste 1,4 miliarde de lei. Interesul autorităților publice din județ pentru oportunitățile de finanțare oferite prin Programul Regional Sud-Muntenia rămâne ridicat, acestea având 138 de proiecte depuse, în valoare totală de peste 2,3 miliarde de lei.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Muntenia este Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Muntenia 2021–2027 și gestionează fonduri europene destinate dezvoltării județelor Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.