Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, iar față de același trimestru din anul 2024 avansul PIB a fost de 0,2%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate joi.

Conform INS, pe seria ajustată sezonier, Produsul Intern Brut nu s-a modificat în trimestrul I 2025, comparativ cu trimestrul anterior iar față de același trimestru din anul 2024, economia a crescut cu 0,5%.

Mai multe detalii aici https://agerpres.ro/economic/2025/05/15/produsul-intern-brut-a-stagnat-in-primul-trimestru-din-acest-an--1449221

Săptămâna trecută, cursul euro a depășit pragul de 5 lei și a atins în 8 mai maximul istoric de 5,1222 lei. Treptat, media a trecut pe scădere, marți fiind atins un minim de 5,0991 lei, odată cu temperarea presiunilor din piață, după ce BNR ar fi vândut circa 6 miliarde de euro, conform unei analize a Erste Bank.

Miercurea aceasta, cursul a revenit peste pragul de 5,1 lei și a urcat la 5,1036 lei, în timp ce tranzacțiile din piață se realizau în culoarul 5,103 – 5,105 lei.

Economia României se găsește într-un moment critic, așa cum au arătat-o și cele mai puternice camere de comerț străine, care au atras atenția asupra necesității menținerii țării în clubul euro-atlantic și și-au exprimat îngrijorarea cu privire deteriorarea rapidă a climatului investițional și a credibilității, după primul tur al alegerilor prezidențiale.

Situația finanțelor României se înrăutățește, având în vedere că datoria externă totală

a crescut în perioada ianuarie - martie cu 514 milioane euro, până la 205,407 miliarde euro, iar deficitul de cont curent s-a majorat în aceeași perioadă la 7,6 miliarde euro, față de 4,2 miliarde euro în primul trimestru din 2024, conform BNR.

Pentru a stopa deprecierea monedei naționale, BNR a intervenit săptămâna trecută în piața monetară pentru a steriliza excesul de lichiditate și a scumpi leul. Totuși indicii ROBOR nu au depășit pragul de 7,50%, facilitatea de împrumut (rata Lombardă) prin care băncile comerciale pot atrage lei de la BNR.

Vinerea trecută, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a atins un vârf de 7,31%, nivel care nu a mai fost atins din ianuarie 2023. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat până la 7,45%, cel mai ridicat nivel din 13 februarie 2023, iar cel la 12 luni la 7,46%. Intervențiile BNR s-au diminuat treptat, astfel că miercurea aceasta indicii au scăzut la 7,20%, la 7,36%, respectiv 7,41%.

Calmarea pieței a permis ministerului de Finanţe să atragă marți 1,6 miliarde euro din piaţa locală, prin două emisiuni de titluri de stat care au avut o valoare programată totală de 500 milioane lei. Trezoreria a vândut certificate de trezorerie scadente în mai 2026 la un nivel mediu anual al randamentului de 3,52% și obligațiuni de stat scadente în decembrie 2026, la o dobândă medie anuală de 3,82%.

Scăderea limitată din aprilie a inflației (indicele IPC) din Statele Unite la 2,3% a permis euro să urce la 1,1180 – 1,1266 dolari, astfel că media monedei americane a coborât de la 4,5894 la 4,5335 lei.

Cursul lirei sterline a scăzut de la maximul istoric de 6,0646 lei la 6,0523 lei. După ce a atins joia trecută un record de 5,4930 lei, cursul francului elvețian a avut o evoluție descendentă, la care a contribuit începerea negocierilor comerciale dintre Statele Unite și China. El a coborât la jumătatea acestei săptămâni de 5,4568 la 5,4412 lei.

Gramul de aur a scăzut miercurea aceasta de la 480,3618 lei la 471,3738 lei, evoluție la care contribuit deprecierea monedei americane și a metalului galben la 3.220,50 – 3.257,80 dolari/uncie. Prețul a atins în 8 mai un maxim istoric de 487,0692 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,2455 zloți/euro, în condițiile în care Polonia se pregătește să vândă obligațiuni în valoare de 9 miliarde de zloți (peste 2,1 miliarde euro). La rândul ei, cea maghiară s-a întărit la 404,22 forinți/euro.

În ultimele ședințe bitcoin s-a menținut peste pragul de 100.000 dolari iar ethereum s-a cantonat în jurul pragului de 2.600 dolari.

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

63,6% dintre participanții la cel mai recent sondaj eJobs spun că în acest moment trec printr-o perioadă dificilă din punct de vedere emoțional, iar motivul principal pe care îl asociază acestei stări este legat de faptul că nu câștigă suficient pentru cheltuielile pe care le au – 22,2% dintre respondenți au indicat acest motiv. 14,5% dau vina pe diversele probleme personale pe care le au, iar 11% cred că se află în burnout. 10,8% nu se simt apreciați la locul de muncă, 9,9% sunt afectați de faptul că lucrează într-o companie care trece printr-o perioadă dificilă, iar starea de incertitudinea le creează un dezechilibru emoțional, în timp ce 8,9% și-au pierdut recent jobul.

„Cea mai mare parte a problemelor cu care se confruntă românii în această perioadă are legătură cu viața lor profesională. Fie nu câștigă suficient pentru nevoile pe care le au, fie au un job care nu le oferă stabilitate, fie au rămas fără locul de muncă pe care îl aveau sau, dimpotrivă, muncesc prea mult și au ajuns într-un punct în care se simt copleșiți și epuizați. De altfel, 50% dintre respondenți spun că anul 2025 a început prost și că nu au speranțe că lucrurile se vor redresa până la final”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

În ceea ce privește temerile cele mai mari pe care le au pentru acest an, aproape 6 din 10 respondenți se tem că veniturile lor nu vor ține pasul cu creșterile de prețuri și că nu se vor descurca din punct de vedere financiar. A doua cea mai mare temere este legată de instabilitatea socio-politică, menționată în 42,2% dintre răspunsuri. 37,3% se tem că nu își pot găsi un job nou, iar 18,5% se tem că își vor pierde echilibrul emoțional. Alte aspecte care generează anxietate în această perioadă în rândul românilor sunt perspectiva pierderii job-ului, imposibilitatea de a ieși din starea deprimantă în care se regăsesc sau faptul că nu își vor rezolva problemele personale.

„Cuvinte precum „incertitudine”, „îngrijorare” sau „singurătate” apar frecvent în răspunsurile participanților la sondaj atunci când sunt întrebați care este starea lor emoțională în prezent. Concret, 45% simt o puternică stare de incertitudine, 46,5% sunt îngrijorați cu privire la viitor, 17,8% și-au pierdut echilibrul emoțional, 17% sunt deprimați, iar 15% se simt singuri. Doar 15,1% sunt optimiști și 2,3% simt că și-au găsit, în sfârșit, echilibrul”, explică Raluca Dumitra.

Chiar și în acest context, doar 26,4% spun că, în ultimul an, au simțit nevoia de a apela la ajutor psihologic specializat, respectiv terapie. Dintre cei care au simțit această nevoie, numai 40% au făcut pasul următor și au mers la consiliere psihologică. 36,8% au plătit din resurse proprii acest serviciu, în timp ce 3,4% au avut terapia ca beneficiu oferit de compania pentru care lucrează. Cei 60% care nu au apelat, deși au simțit nevoia, motivează decizia prin faptul că este un serviciu prea scump pe care nu și-l permit, că nu s-au simțit confortabil să discute despre problemele lor cu cineva străin sau că se temeau că ar putea fi judecați de necunoscuți.

12,4% dintre cei care au luat parte la sondaj au, în lista de beneficii, consilierea psihologică. 51% nu au, dar și-ar dori, în timp ce 36,6% spun că nici nu au, dar nici nu ar folosi acest beneficiu dacă angajatorul l-ar implementa. De asemenea, mai puțin de un sfert dintre respondenți consideră că, în compania pentru care lucrează, managerii sunt cu adevărat interesați de sănătatea emoțională a angajaților.

Legat de factorii de stres pe care îi resimt la job, după salariul prea mic pentru nevoile lor actuale, cei mai mulți se plâng de faptul că muncesc prea mult și sunt epuizați, că angajatorul lor nu acceptă munca remote, că au o relație tensionată sau chiar conflictuală cu managerul și că au temerea că și-ar putea pierde locul de muncă.

Sondajul a fost realizat în luna aprilie 2025 pe un eșantion de 1.974 de respondenți.

În luna martie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9.495 lei, cu 563 lei (+6,3%) mai mare decât cel înregistrat în luna februarie 2025, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică.

Câştigul salarial mediu net a fost 5.691 lei, în creştere cu 340 lei (+6,4%) față de luna februarie 2025.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (14.768 lei) și în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (13.697 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3279 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.410 lei).

Martie 2025 comparativ cu martie 2024

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 9,8%.

Martie 2025 comparativ cu Februarie 2025

În luna martie 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

sursa www.insse.ro

La începutul săptămânii viitoare vom afla care va fi drumul României pentru următorii ani. În Uniunea Europeană și NATO. Sau întoarcerea spre anii ´80 și Rusia.

Noul președinte, oricare va fi el, se va confrunta cu mari probleme sociale dar și economice, în condițiile în care PIB-ul României a crescut anul trecut cu doar 0,8%, iar avansul în primul trimestru din acest an a fost de numai 0,2% față de perioada similară din 2024, conform datelor prezentate de INS. Situație datorată în mare parte modului în care a fost condusă țara de către guvernul Ciolacu.

Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențialelor a determinat ieșirea PSD de la guvernarea. Investitorii străini sau locali au decis ieșiri din piața valutară, iar euro a atins joia trecută maximul istoric de 5,1222 lei. Pentru a stinge „incendiul” banca centrală a fost nevoită să vândă circa 6 miliarde euro, conform analiștilor Erste Bank, și să sterilizeze lichiditatea din piața monetară, ceea ce a ridicat nivelul dobânzilor interbancare, a indicilor ROBOR.

Joia aceasta, cursul euro a scăzut marginal de la 5,1036 la 5,1032 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,102 – 5,107 lei.

Cu câteva zile înainte de turul al doilea, indicii ROBOR au revenit pe creștere, urmare a creșterii temerilor față de o schimbare a drumului european al României.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,20 la 7,29%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,36 la 7,33%, iar cel la 12 luni de la 7,41 la 7,44%.

După ce au atras marți 1,6 miliarde euro din piaţa locală, prin două emisiuni de titluri de stat, Finanțele s-au împrumutat joi cu 867 milioane de lei printr-o emisiune cu scadența în aprilie 2026. Valoarea programată a fost de 500 milioane lei, iar Trezoreria a acceptat un nivel mediu ponderat al randamentului de 8,34%/an.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1172 – 1,1228 dolari, investitorii urmărind cu atenție modul în care se desfășoară negocierile comerciale dintre Statele Unite și China. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,5335 la 4,5554 lei.

Media francului elvețian a coborât de la 5,4412 la 5,4394 lei iar a lirei sterline de la 6,0523 la 6,0511 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 471,3738 lei la 463,9693 lei, efect al deprecierii metalului galben la 3.120 – 3.194 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune s-a apreciat la 4,2378 zloți/euro, respectiv 403,25 forinți/euro.

Bitcoin scădea joi la 101.563 – 103.891 dolari iar ethereum la 2.518 – 2.644 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Angajatorii din Spațiul Economic European oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 266 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

Norvegia - 85 locuri de muncă pentru: montator pardoseli; electrician; betonist; designer grafică; montator folie autovehicule; îngrijitor câini; dulgher de interior (producție artizanală); zugrav; șofer camion colectare deșeurilor; personal bucătărie; muncitor în producție - industria piscicolă.

Italia - 71 locuri de muncă pentru: lucrător în gospodărie; lucrător în domeniul sportului și al pregătirii fizice - animator/animatoare centru de vacanță; șofer autobuz; specialist în vânzări, marketing și relații publice.

Germania - 51 locuri de muncă pentru: lucrător în producție-procesare produse din carne (f/b); lucrător în fermă; sudor MAG; electrician; lucrător ajutor la prelucrarea metalelor; operator stivuitor.

Danemarca - 30 locuri de muncă pentru: instalator țevi (tubulator naval); tehnician de automatizări (ucenic).

Finlanda - 14 locuri de muncă pentru: culegător de fructe de pădure; tăietor de lemne; muncitor la demolări; sudor TIG.

Polonia - 8 locuri de muncă pentru reprezentant de vânzări în Romania (la angajare 2 săptămâni de pregătire în Grudziadz).

Slovenia - 3 locuri de muncă pentru muncitor forestier.

Irlanda - 3 locuri de muncă pentru: îngrijitor persoane; specialist clinian în domeniul științelor medicale de laborator; specialist în domeniul științelor medicale de laborator.

Austria - 1 loc de muncă pentru mecanic auto.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă Spațiul Economic European pot consulta ofertele accesând www.anofm.ro/EURES.