Senatorul PSD, Cătălin Zamfir a reacționat pe Facebook după ce astăzi Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal și a constatat că este constituțională, în raport cu criticile formulate, Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing. “Un pas important împotriva abuzurilor IFN-urilor și recuperatorilor!”, a scris pe pagina personală de Facebook, senatorul Zamfir care a continuat “Legea LEASING-lui declarată constituțională! Prima lege din pachetul de legi anticămătărie a trecut de CCR! Punem astfel capăt samsarilor instituționalizați - IFN-uri și recuperatori - care valorificau bunurile mult sub pretul pieței și care puneau în spinarea utilizatorului sume uriașe provenite din această cârdășie toxică între IFN-urile finanțatoare și firmele de recuperare! Acum, cel care nu mai poate plăti rata la leasing, va fi implicat în mod direct în procedura de valorificare a bunului, tocmai pentru a avea garanția că va fi o procedură transparentă iar clientul utilizator nu va fi înșelat.”

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a anunţat miercuri că anul acesta va extinde programul " Tomata", acordând sprijin agricultorilor care vor cultiva legume în spaţii protejate, dar va veni şi cu unul nou dedicat plantelor aromatice, pentru a acoperi "un deficit comercial foarte mare" .

"Vor rămâne acciza la motorină, programul "Usturoiul", "Bazna şi Mangaliţa", programul de minimis pentru sprijinul apicultorilor. Un nou program gândesc colegii acum legat de plante aromatice, pentru că am observat în deficitul balanţei comerciale că şi aici înregistrăm un deficit comercial foarte mare şi mult discutatul program "Tomata", despre care, sigur, în mod eronat s-a spus că s-a renunţat. Nu. El se va extinde şi se va îmbunătăţi. Programul "Tomata" a consumat în patru ani 172 de milioane de euro, iar efectul lui nu a mai venit. În patru ani importurile au crescut în fiecare an, iar acolo unde am fost sesizaţi am verificat şi ne-am dat seama că programul era atât de prost gestionat încât putea fi foarte uşor fraudat. Doar la o simplă verificare, la Olt, am găsit anul trecut 417 dosare fictive, dar cel mai important lucru care ne-a făcut să îl extindem este că majoritatea legumicultorilor, membrii şi liderii asociaţilor au spus: "Domnule ministru numai tomate există? De ce nu faceţi un program de sprijin al legumelor în spaţii protejate?", a declarat Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

El a subliniat că în următoarea perioadă vor exista consultări pe fiecare măsură care urmează să fie lansată "atât cu bani de la buget cât şi din banii Programului Naţional Strategic pe perioada de tranziţie".

"Împreună cu legumicultorii vom stabili care anume dintre legume vor intra în acest program "Legume în spaţii protejate". Lumea trebuie să ştie, legumicultorii ştiu că în continuare se va derula sprijinul cuplat vegetal de 4.880 de euro pe hectar anul acesta pentru legume în spaţii protejate şi de aproximativ de 1.800 de euro pentru tomate pentru procesare. Sunt măsuri care se continuă şi merg în paralel cu acest program", a adăugat ministrul Agriculturii.

Programul "Tomate în spaţii protejate" a fost lansat de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, odată cu preluarea mandatului, la începutul anului 2017, fiind considerat ca un produs deficitar, pe care România îl importă masiv.

Sursa www.agerpres.ro

La începutul săptămâni trecute, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a publicat prognoza de iarnă 2021 pentru perioada 2020 – 2024 folosită de către Guvern pentru proiectul bugetului pe acest an.

CNSP prognozează pentru acest an o creștere a PIB de 4,3%, după scăderea de 4,4% din 2020, cu o medie anuală a majorării prețurilor de 2,4%.

În privința valorii medii anuale al euro se previzionează o creștere la 4,89 lei, respectiv una de 4,93 lei în 2022. În cazul dolarului american media anuală a acestuia va fi de 4,18, urmând ca ea să crească în 2022 la 4,21 lei.

Cursul euro a avut o evoluție foarte stabilă, în jurul pragului de 4,87 lei. S-a observat o scădere a cotațiilor în apropierea orei 13:00, atunci când BNR anunță media zilei.

Aceasta a făcut ca fluctuațiile mediei euro să se rezume la culoarul 4,8738 – 4,8742 lei, tranzacțiile realizându-se între 4,872 și 4,879 lei.

Redresarea economiei americane necesită un efort de depreciere a dolarului, pentru stimularea exporturilor și scumpirea importurilor.

De la începutul anului, euro nu a scăzut sub pragul de 1,20 dolari, chiar dacă Christine Lagarde, președinta BCE, a declarat că instituția pe care o conduce „monitorizează foarte atent ratele de schimb”.

Euro a fluctuat săptămâna trecută între 1,2055 și 1,2190 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să scadă de la 4,0405 la 4,0034 lei

Cursul monedei elvețiene a scăzut de la 4,5329 la 4,5221, media de la finalul perioadei fiind stabilită la 4,5255 lei.

Prelungirea probabilă a carantinei în Marea Britanie până la începutul verii pune presiune pe lira sterlină. După o creștere la 5,5103 lei, media ei a scăzut vineri la 5,4696 lei, valoare identică cu cea de luni.

Prețul gramului de aur a fluctuat în perioada analizată între 238,2202 și 241,5144 lei, cel de vineri fiind stabilit la 238,5807 lei. La finalul intervalului, cotațiile unciei au scăzut de la 1.863 la 1.838 dolari, după creșterea de joi la 1.875 dolari.

În perioada analizată, dobânzile interbancare și-au continuat evoluția descendentă, care a fost grăbită de decizia BNR de reducere a ratei de politică monetară de la 1,50 la minimul istoric de 1,25%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut până la 1,59% față de 2,03% la finalul anului trecut. Vineri, indicele a cunoscut o ușoară creștere, la 1,60%, provocată de majorarea cererii de lei, situație obișnuită în jurul datei de 25 ale lunii, atunci când companiile achită taxele și impozitele la bugetul de stat

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 1,71%, o valoare mai mică de 1,69% fiind înregistrată la finalul lui septembrie 2017. Indicele la 12 luni a alunecat de la 1,79 la 1,78%.

După ce a crescut în 8 ianuarie aproape de 42.000 dolari, marcările de profit au provocat scăderea bitcoin. Criptomoneda a scăzut vineri pe platforma integratoare WorldCoinIndex la un minim de 28.862 dolari, moment în care au apărut ordinele de cumpărare, care au adus o creștere la 33.334 dolari, pentru ca duminică dimineață cotațiile să fluctueze între 31.700 și 33.000 dolari.

Analiza cuprinde perioada 18 – 22 ianuarie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

În ultimele patru luni media monedei unice a fluctuat constant în jurul pragului de 4,87 lei. Se pune întrebarea când va accepta BNR depășirea maximului istoric de 4,8750 lei, atins în 27 septembrie 2020, având în vedere desele intervenții în piață.

Este posibil ca în zilele următoare să vedem o creștere a euro la 4,88 lei, având în vedere că în piață s-a acumulat o anumită tensiune. În perioada analizată, cursul a fluctuat în apropierea valorii de 4,8740 lei, cel de luni fiind stabilit la 4,8744 lei, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,873 – 4,877 lei.

Recent, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a publicat prognoza de iarnă 2021 pentru perioada 2020 – 2024 care este folosită de către Guvern pentru proiectul bugetului pe acest an.

În privința valorii medii anuale al euro se previzionează o creștere la 4,89 lei, respectiv una de 4,93 lei în 2022. În cazul dolarului american media anuală a acestuia va fi de 4,18, urmând ca ea să crească în 2022 la 4,21 lei.

Moneda unică a fluctuat în perioada analizată în culoarul 1,2055 – 1,2190 dolari, la finalul ei cotațiile fiind de 1,2140 – 1,2183 dolari. Ușoara creștere a cererii de dolari a a venit în contextul în care marți și miercuri se va desfășura prima întâlnire de politică monetară a Rezervei Federale americane.

Cursul monedei elvețiene a scăzut de la 4,5297 la 4,5221, media de la finalul perioadei fiind stabilită la 4,5228 lei.

Probabila prelungire a carantinei în Marea Britanie până la începutul verii pune presiune pe lira sterlină. După o creștere la 5,5103 lei, media ei a scăzut la 5,4696 lei, pentru ca la finalul intervalului ea să fie stabilită la 5,4892 lei.

Prețul gramului de aur a fluctuat în perioada analizată între 238,3750 și 241,5144 lei, cel de luni fiind stabilit la 240,0052 lei, când uncia a urcat pe piețele specializate 1.851 – 1.864 dolari iar moneda americană s-a apreciat.

Scăderea cererii de lei, odată depășită data de 25 ale lunii, atunci când companiile își achită taxele și impozitele la bugetul de stat, a readus pe scădere dobânzile interbancare.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut de la 1,60 la 1,58%, o valoare identică find înregistrată la finalul lui septembrie 2017.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 1,71 la 1,68%, nivel care se mai înregistra la tot la sfârșitul lui septembrie 2017. Indicele la 12 luni a stagnat la valoarea stabilită vinerea trecută de 1,78%.

Marcarea profiturilor după ce bitcoin s-a apropiat în 8 ianuarie de pragul de 42.000 dolari, a făcut ca vinerea trecută cotațiile afișate pe platforma integratoare WorldCoinIndex să coboare la un minim de 28.862 dolari.

La sfârșitul perioadei, moneda digitală s-a consolidat peste pragul de 30.000 dolari și fluctua între 32.200 și 33.800 dolari.

Analiza cuprinde perioada 19 – 25 ianuarie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Cursul monedei unice se pregătește, lent, dar constant, de depășirea maximului istoric de 4,8750 lei, atins în urmă cu patru luni.

Reamintim că săptămâna trecută Comisia Națională de Strategie și Prognoză a publicat în prognoza de iarnă 2021 previziunile sale referitoare la cursul mediu anual al euro. Pentru acest an se anticipează un nivel de 4,89 lei, ceea ce înseamnă că moneda unică va depăși punctual pragul de 4,9 lei. Pentru 2022 prognoza este de 4,93 lei.

Marți, media euro a urcat la 4,8746 lei, la doar 0,004 bani de recordul istoric, într-o ședință în care cotațiile au crescut de la 4,872 lei, la deschiderea pieței, până la 4,878 lei.

Criza politică din Italia, a treia economie a euro-zonei, provocată de demisia guvernului condus de Giuseppe Conte dar și ritmul lent de vaccinare din Europa au reprezentat motive serioase pentru deprecierea euro la 1,2108 – 1,2147 dolari, motiv pentru creșterea cursului monedei americane de la 4,0105 la 4,0195 lei.

Moneda elvețiană s-a stabilizat la 1,077 – 1,08 franci/euro iar media ei a coborât de la 4,5228 la 4,5190 lei.

Cursul lirei sterline a alunecat de la 5,4892 la 5,4869 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut marți de la 240,0052 la 239,1954 lei. Evoluția a fost cauzată de aprecierea monedei americane care a făcut ca uncia să scadă la 1.850 – 1.857 dolari.

Dobânzile interbancare au reînceput să scadă, coborând la valori care se mai înregistrau la finalul lui septembrie 2017.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut de la 1,58 la 1,56%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 1,68 la 1,67% iar indicele la 12 luni a stagnat la valoarea stabilită vinerea trecută de 1,78%.

Mediile monedelor din regiune se mențineau pe un trend ușor descendent față de euro. Cursul celei poloneze s-a depreciat de la 4,5436 la 4,5497 zloți iar al celei maghiare de la 357,32 la 358,3 forinți.

Bitcoin scădea pe platforma integratoare WorldCoinIndex la 31.200 – 32.800 dolari, mai jos cu circa 1.000 dolari față de luni.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) totaliza, la finele lunii noiembrie a anului trecut, 463,963 miliarde de lei, respectiv 44,4% din PIB, faţă de 373,6 miliarde lei (35,3% din PIB) la sfârşitul lui 2019, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor.

Din aceasta, suma de 16,42 miliarde de lei reprezenta datoria pe termen scurt, iar restul indica datoria pe termen mediu şi lung.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 398,692 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat.

Datoria administraţiei publice centrale se ridica la 448,7 miliarde de lei, din care 432,3 miliarde de lei pe termen mediu şi lung, cea mai mare parte fiind în lei (219,044 miliarde de lei) şi euro (186,7 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 15,263 miliarde de lei, din care 15,236 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 228,911 miliarde de lei (21,9% din PIB), din care 224,53 miliarde de lei cea a administraţiei publice centrale şi 4,381 miliarde de lei a administraţiei publice locale, şi aproape în totalitate (228,832 miliarde de lei) era pe termen mediu şi lung.

sursa www.agerpres.ro