În Ședința Guvernului din 28 aprilie 2021 a fost aprobată o Hotărâre prin care se aprobă plafoanele financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2020.

Suma totală prevăzută pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal este de 87.097,030 mii euro (în echivalent 424.380,279 mii lei) și este repartizată astfel:

30.800,000 mii euro pentru soia;

17.215,000 mii euro pentru lucernă;

450,000 mii euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre și fasole boabe;

200,760 mii euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

4.200,000 mii euro pentru orez;

844,200 mii euro pentru sămânţă de cartof;

132,980 mii euro pentru hamei;

18.898,500 mii euro pentru sfeclă de zahăr;

1.445,000 mii euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

54,500 mii euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;

8.908,590 mii euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

517,500 mii euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

3.430,000 mii euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumurile pe unitate de măsură se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor stabilite prin prezentul act normativ la numărul total de hectare eligibile pentru anul 2020 corespunzătoare fiecărei măsuri.

Numărul estimat de beneficiari care îndeplinesc condițiile de eligibilitate este de 46.000 fermieri.

Reamintim că plafoanele alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal se stabilesc anual prin Hotărâre a Guvernului în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările și completările ulterioare.

ANAF supune atenției, în scopul asigurării pregătirii pentru conformarea cu cerințele de export ale fișierului standard de control fiscal, un set de documente ce detaliază elementele obligatorii și opționale încorporabile la nivelul noului model declarativ SAF-T.

Demersul se derulează în contextul angajamentului instituțional de transparentizare a deciziilor cu impact asupra modului de raportare a contribuabilului la ANAF, iar documentele pe care le puteți descărca pentru o analiză aprofundată, sunt:

1. SAF-T_Romania_SchemaDefinitionCodes.xlsx – descrie într-un format de organizare tabelară care este structura schemei SAF-T ce urmează a fi utilizată în România pentru raportările fiscale SAF-T;
2. Romanian_SAF-T_Financial_Schema.xsd – descrie schema SAF-T ce urmează a fi utilizată în România pentru raportările SAF-T. Formatul de descriere este XML Schema Definition (XSD) si este utilă companiilor care dezvoltă aplicații pentru generarea automată a rapoartelor SAF-T;
3. Anexa SAF-T - Structura_D.docx - conține anexa Declarației și descrie toate regulile de validare în formatul propriu ANAF;
4. SAF-T OECD Schema version 2.0 – formatul standard OECD.

Precizăm că setul de documente, publicat pe portalul www.anaf.ro/Transparenta decizionala, este unul tehnic, iar formatul de expunere a informațiilor la nivelul documentelor elaborate a urmat linia prevazută de standardul OECD 2.0., datorită faptului că acesta se adresează, în acestă etapă, dezvoltatorilor de sisteme informatice.

În etapa următoare, ANAF va organiza reuniuni online pentru o mai bună diseminare a informațiilor legate de stadiul de dezvoltare a SAF-T.

Agenția Națională de Administrare Fiscală, în calitate de Beneficiar, implementează cu sprijinul Ministerului Finanțelor proiectul intitulat „Consolidarea capacității Agenției Naționale de Administrare Fiscală de a susține inițiativele de modernizare” - cod SIPOCA 604, ce presupune implementarea unui fișier standard internațional de audit pentru toți contribuabilii (SAF-T).

SAF-T reprezintă un pas important în procesul de transformare digitală, ce va contribui împreună cu celelalte inițiative de digitalizare ale ANAF la o reducere semnificativă a decalajului fiscal la TVA. Ne bazăm pe deschiderea și colaborarea mediului de afaceri pentru implementarea cu succes a acestui proiect precum și a celorlalte inițiative de digitalizare ale ANAF.

Toate statele membre UE au încheiat anul 2020 cu un deficit guvernamental, însă procentual cele mai mari valori au fost înregistrate în Spania (11% din PIB), Malta (10,1% din PIB), Grecia (9,7% din PIB), Italia (9,5% din PIB), Belgia (9,4% din PIB), Franţa şi România (ambele cu un deficit de 9,2% din PIB), arată datele preliminare publicate joi de Eurostat.

Conform acestor cifre, calculate pe baza metodologiei ESA, Danemarca a fost singura ţară membră UE care în 2020 a avut un deficit guvernamental mai mic de limita de 3% din PIB prevăzută în Pactul de stabilitate şi creştere.

La nivelul Uniunii Europene, deficitul guvernamental a crescut exploziv, până la 6,9% din PIB în 2020, de la un deficit de 0,5% din PIB în 2019, în timp ce în zona euro creşterea a fost una de la 0,6% din PIB până la 7,2% din PIB.

În cazul României, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental s-a dublat, urcând de la 46,243 miliarde de lei (sau 4,4% din PIB) în 2019, până la 97.632 miliarde de lei (9,2% din PIB) în 2020. Aceasta în condiţiile în care cheltuielile guvernamentale au crescut de la 36,2% din PIB până la 42,4% din PIB, în timp ce veniturile au crescut de la 31,8% din PIB până la 33,1% din PIB.

De asemenea, în 2020 comparativ cu 2019, a avut loc şi o creştere semnificativă a datoriei guvernamentale, de la 77,5% din PIB până la 90,7% din PIB în cazul Uniunii Europene şi de la până la 83,9% din PIB până la 98% din PIB în cazul zonei euro. Jumătate din ţările UE (14 din 27 de state membre) aveau la finele anului trecut o datorie guvernamentale mai mare de 60% din PIB.

În ceea ce priveşte România, datoria guvernamentală a crescut de la 373,497 miliarde de lei, sau 35,3% din PIB, în anul 2019, până la 499,153 miliarde de lei, sau 47,3% din PIB, în 2020.

În comunicatul său de presă, Eurostat subliniază că nu a făcut nicio modificare la datele trimise de ţările membre.

Sursa www.agerpres.ro

Începutul perioadei a fost unul tumultos, evoluție la care a contribuit și criza de la nivelul guvernului, euro înregistrând două recorduri consecutive.

Marțea trecută media euro a crescut la recordul de 4,9279 lei, cotațiile din piață atingând un maxim de 4,931 lei. Odată încheiat scandalul de la Palatul Victoria, cursul a intrat pe o pantă descendentă.

La începutul acestei săptămânii media a fost stabilită la 4,9257 lei. Tranzacțiile s-au realizat între 4,92 și 4,929 lei, după ce în cursul nopții, pe piețele asiatice a fost atins un minim de 4,918 lei.

În ceea ce privește evoluția cursului, majoritatea analizelor anticipează atingerea pragului de 4,95 lei, chiar dacă agenția Fitch a confirmat ratingul suveran al României la „BBB minus” cu perspectivă negativă, notă care ne plasează la limita de jos a pragului „recomandat pentru investiții”.

Peste 93% dintre participanţii la ultimul sondaj efectuat de CFA România prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Pentru orizontul de șase luni se estimează o valoare medie a euro de de 4,9517 lei iar pentru cel de 12 luni o valoare medie de 4,9903 lei. La sondajul prezentat în februarie prognozele erau de 4,9182 lei/euro, respectiv de 4,9708 lei/euro.

Euro a crescut luni la 1,2089 – 1,2117 dolari, maxime ale ultimelor două luni. Moneda americană a pierdut o bună parte din câștigurile de 4,3% din primul trimestru, avansul față de euro reducându-se la 1,3%

Deprecierea monedei americane, al cărei curs a scăzut de la 4,1031 la 4,0694 lei, a fost provocată de intenția administrației Biden de a majora mai multe impozite, inclusiv cel pe câștigurile din tranzacții financiare, care ar urma să fie dublat de la 20% la 39,6%, cu scopul de a finanța programul de investiții în infrastructură, care va avea o valoare de 2.400 miliarde dolari.

Cursul monedei elvețiene, care s-a depreciat luni la 1,105 – 1,107 franci/euro, a scăzut de la 4,4735 la 4,4521 lei.

Media lirei sterline a coborât de la 5,7173 la 5,6625 lei.

Luni, deprecierea monedei americane și îndepărtarea unciei de pragul de 1.800 dolari, au făcut ca prețul gramului de aur să coboare de la 234,5622 la 232,9449 lei.

La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,59%, valoare stabilită la începutul săptămânii trecute. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 1,68% iar cel la 12 luni la 1,74%.

Propunerile președintelui Biden au provocat un val de vânzări de bitcoin, duminică seară cotațiile coborând la aproape 47.000 dolari. Luni, cotațiile fluctuau între 48.800 și 54.000 dolari. De la începutul anului, bitcoin a crescut cu peste 70%.

Tendința de scădere a criptomonedelor s-ar putea menține după ce oficiali ai BCE sau ai Trezoreriei americane au afirmat că acestea sunt utilizate pentru spălare de bani, terorism financiar şi alte activităţi ilegale.

Analiza cuprinde perioada 20 – 26 aprilie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Creșterea cererii comerciale și pozițiile de protecție luate înainte de finalul ședinței de politică monetară a Rezervei Federale americane au provocat miercuri deprecierea leului.

Cotațiile euro au început să crească încă de marți seară, astfel că tranzacțiile de miercuri s-au realizat în culoarul 4,926 – 4,931 lei iar cursul a urcat de la 4,9260 la 4,9270 lei.

O cercetare realizată luna aceasta de Bucharest Business School și platforma Project-E.ro arată că mediul de afaceri anticipează o evoluție depreciativă pentru lei. Astfel, 87% dintre respondenți chestionarului așteptau scăderea leului în următoarea jumătate de an iar 95% vedeau o continuare a acestei tendințe și în prima parte a lui 2022.

La această evoluție contribuie și menținerea inflației aproape de limita de sus a țintei pe care și-a propus-o BNR, de 2,5% +/- 1 punct procentual. Astfel, ultimului studiu realizat de INS referitor la tendințele în evoluția economiei estimările managerilor pentru următoarele trei luni indică o creștere a preţurilor la lucrările de construcţii şi în cazul comerţului cu amănuntul.

Perechea euro/dolar stagna la 1,2057 – 1,2093 dolari iar cursul monedei americane a scăzut de la 4,0837 la 4,0827 lei. Investitorii erau prudenți înainte de declarațiile oficialilor Fed de la finalul întâlnirii de politică monetară dar și discursul pe care în va susține președintele Biden în fața Congresului, care ar urma a avea drept subiect dublarea impozitului pe câștigurile obținute din piața de capital.

Moneda elvețiană se deprecia la 1,104 – 1,108 franci/euro iar cursul a coborât de la 4,4646 la 4,4586 lei.

Media lirei sterline a crescut de la 5,6666 la 5,6704 lei.

Prețul gramului de aur a coborât de la 233,9081 la 231,8607 lei, evoluție determinată de scăderea unciei la 1.765 – 1.772 dolari.

Miercuri, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,59%, valoare stabilită la începutul săptămânii trecute. Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,68% iar cel la 12 luni crescut de la 1,74 la 1,75%.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat de la 4,5613 la 4,5811 zloți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a apreciat de la 363,11 la 362,01 forinți/euro.

După scăderea la aproape de 47.000 dolari de la sfârșitul săptămânii trecute, bitcoin a crescut miercuri pe platforma WorldCoinIndex în culoarul 53.900 – 55.800 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în cadrul Campaniei de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2021, au fost înregistrate un număr de 550.655 cereri, pentru o suprafață de 3.793.501,08 ha.

Reamintim că, în conformitate cu prevederile OMADR nr. 46/01.03.2021 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2021, Campania se va încheia la data de 17 mai 2021.

În contextul pandemiei Covid 19, fermierii depun cererea prin mijloace electronice fără a se prezenta la Centrele judeţene/locale APIA şi/sau Centrul Municipiului Bucureşti.

Chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe se va completa o singură Cerere Unică de Plată.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-ul Agenției: www.apia.org.ro .

Ca în fiecare an APIA este alături de fermieri pe tot parcursul Campaniei și acordă tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor necesare pentru accesarea fondurilor europene și de la bugetul de stat.