Redeschiderea pieței valutare după minivacanța de Paște nu a adus schimbări semnificative pentru cursul euro, care s-a menținut aproape de pragul de 4,93 lei.

Media monedei unice a fluctuat între 4,9254 și 4,9266 lei iar cele calculate de Banca Centrală Europeană s-a mișcat între 4,9264 și 4,9275 lei.

Vineri, tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,924 – 4,928 lei, fără a se observa posibile reglaje din partea BNR, cursul a stabilit un curs de 4,9262 lei.

Faptul că mulți americani preferă să primească săptămânal 400 de dolari din alocația pentru șomaj la care se adaugă 300 de dolari ajutor federal de urgență, în loc să aleagă un loc de muncă a făcut ca rata șomajului din aprilie să urce ușor la 6,1%, în timp ce analiștii anticipau un nivel de 5,8 – 6%.

Departamentul american al muncii a anunțat, de asemenea, scăderea numărului de noi locuri de muncă de la 770.000 în martie la 266.000 în aprilie, mult mai puțin decât prognozele analiștilor care așteptau crearea a circa un milion de slujbe.

Aceste date, care îndepărtează posibilitatea ca Rezerva Federală americană să crească dobânda sa de politică monetară, care în prezent este de 0 – 0,25%, au provocat aprecierea euro până la 1,2171 dolari. Piețele de peste Ocean s-au închis la 1,2163 dolari.

În piața locală, cursul monedei americane a scăzut vineri la 4,08 lei.

Moneda elvețiană s-a apreciat de la 1,102 la 1,094 franci/euro, iar cursul ei a fluctuat între 4,4825 și 4,4961 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,4941 lei.

Victoria naționaliștilor și verzilor scoțieni la alegerile locale din 6 mai va permite premierului Nicola Sturgeon să solicite un nou referendum pentru independență. Această posibilitate a provocat deprecierea lirei sterline a cărei medie a scăzut vineri la 5,6770 lei.

Prețul gramului de aur a crescut de la 231,9385, la începutul săptămânii, și 238,7720 lei, la sfârșitul ei, evoluție datorată depășirii de către uncie a pragului de 1.800 dolari, aceasta profitând de deprecierea monedei americane. Uncia a fluctuat vineri în culoarul 1.818 – 1.841 dolari.

Nivelul indicilor ROBOR a rămas neschimbat pe parcursul întregii perioade, semn că lichiditatea din piața monetară și-a găsit echilibrul.

Vineri, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,59%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,68% iar cel la 12 luni la 1,75%.

Conform unei prognoze a analiștilor Băncii Transilvania pe termen mediu va apare o convergență a „marjelor nete de dobândă din România spre nivelurile din Zona Euro, scenariu susținut de perspectivele de aderare la OCDE și de intensificare a procesului de apropiere structurală de nucleul dur al Uniunii Europene”.

Bitcoin a încercat să profite de depreciere bancnotei verzi, dar nu a reușit să depășească pragul de 60.000 de dolari. Duminică dimineață ea fluctua pe platforma integratoare WorldCoinIndex în culoarul 57.800 – 59.300 dolari.

În schimb, ether a atins un nou record de 3.981 dolari.

Analiza cuprinde perioada 3 – 7 mai

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

La jumătatea săptămânii, leul a avut o evoluție descendentă față de principalele valute, la care a contribuit nivelul ridicat al cererii comerciale, importatorii urmând să achite achizițiile făcute înainte de Sărbătoarea Paștelui.

Tranzacțiile din piața valutară se realizau miercuri în culoarul 4,924 – 4,929 lei/euro iar cursul a fost stabilit la 4,9254 lei, după ce la jumătatea zilei s-a observat o creștere a ofertei de valută, care poate semnala o eventuală corecție din partea băncii centrale. Marți, media a fost stabilită la 4,9256 lei, în timp ce BCE a calculat o cotație de 4,9275 lei.

Au apărut primele semne că urmează o schimbare a politicii monetare a marilor bănci centrale, care să readucă dobânzile de la 0% sau chiar mai puțin la valori pozitive.

D-na Janet Yellen, secretarul Trezoreriei americane și fostă șefă a Rezervei Federale, a declarat marți că există posibilitatea majorării dobânzilor „pentru a ne asigura că economia nu se supraîncălzeşte”, urmare a măsurilor de stimulare a căror valoare depășește, până acum, 5.300 miliarde dolari.

Declarația d-nei Yellen a avut ca efect aprecierea monedei americane, iar euro se tranzacționa în culoarul 1,1986 – 1,2066 dolari. În piața locală, media dolarului a urcat de la 4,1011 – 4,1035 lei.

Cursul monedei elvețiene, care stagna la 1,097 – 1,101 franci/euro, a crescut de la 4,4825 la 4,4827 lei.

Media lirei sterline a crescut de la 5,6937 la 5,7030 lei, maxim al ultimelor două săptămâni.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 235,2439 la 234,7735 lei, în timp ce uncia fluctua pe piețele specializate în culoarul 1.775 – 1.783 dolari.

Nivelul dobânzilor interbancare nu cunoaște modificări de circa două săptămâni.

Miercuri, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, stagna marți la 1,59%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,68% iar cel la 12 luni la 1,75%.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat de la 4,5539 la 4,5752 zloți/euro iar a celei maghiare s-a apreciat de la 360,45 la 360,08 forinți/euro.

Tendința descendentă manifestată de bitcoin, după creșterea de luni la 58.900 dolari, se menținea și miercuri. Moneda digitală cobora pe platforma integratoare WorldCoinIndex la 53.000 – 55.500 dolari. Cotațiile Ethereum se stabilizau la 3.212 – 3.376 dolari, după creșterea de marți la peste 3.500 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Microîntreprinderile cu până la 9 angajați vor putea ține evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat în condiţiile stabilite cu aceștia prin acord scris, iar specificarea atribuţiilor postului se va putea face atât verbal, cât și în formă scrisă, la solicitarea angajatului.

Ordonanța de urgență adoptată de Guvern, care modifică și completează Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, mai prevede eliminarea obligației microîntreprinderilor de a întocmi un Regulament intern.

„Microîntreprinderile cu până la 9 salariați sunt cele mai afectate de lipsa de personal calificat în domeniile economic, juridic sau resurse umane, adică cele care desfășoară activități de natură administrativă. Costurile sunt și ele mari, birocrația este excesivă, dacă ne raportăm la dimensiunea acestor societăți, astfel că reducerea sarcinilor administrative inutile poate sprijini potențialul microîntreprinderilor de a menține locuri de muncă, mai ales în actualul context epidemiologic”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan.

Potrivit datelor deținute de Inspecția Muncii, în România există în prezent 445.491 de angajatori care au până la 9 salariați.

Joi, cursul euro a crescut de la 4,9254 la 4,9266 lei. Creșterea a fost una organică, fără a se observa scăderi bruște înainte de stabilirea mediei iar tranzacțiile se realizau în culoarul 4,923 – 4,929 lei.

Deprecierea euro s-a temperat joi iar acesta a urcat la 1,1993 – 1,2053 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,1035 la 4,0881 lei.

Moneda elvețiană se aprecia la 1,094 – 1,097 franci/euro iar cursul a crescut de la 4,4827 la 4,4961 lei.

Lira sterlină scădea față de euro, investitorii așteptând rezultatul alegerilor locale din Marea Britanie, în special a celor din Scoția. O victorie a naționaliștilor scoțieni ar permite organizarea unui nou referendum privind independența acestei părți din Regatul Unit. Aceasta a făcut ca media lirei să coboare de la 5,7030 la 5,6915 lei.

În ciuda deprecierii monedei americane, prețul gramului de aur a urcat joi de la 234,7735 la 235,7106 lei, urmare a creșterii unciei la 1.788 – 1.796 dolari.

Nivelul dobânzilor interbancare s-a stabilizat de circa trei săptămâni, modificările fiind minime, astfel că joi, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, stagna la 1,59%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,68% iar cel la 12 luni la 1,75%.

Conform unei prognoze a analiștilor Băncii Transilvania pe termen mediu va apare o convergență a „marjelor nete de dobândă din România spre nivelurile din Zona Euro, scenariu susținut de perspectivele de aderare la OCDE și de intensificare a procesului de apropiere structurală de nucleul dur al Uniunii Europene”.

În regiune, media monedei poloneze continua să se deprecieze, de la 457,72 la 4,5829 zloți/euro. În cazul celei maghiare media s-a apreciat de la 360,08 la 358,78 forinți/euro.

După scăderea de miercuri la 53.000 – 55.500 dolari, bitcoin era tranzacționat joi pe platforma integratoare WorldCoinIndex în culoarul 56.500 – 58.400 dolari. Ether fluctua între 3.300 și 3.540 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Ministerul Finanțelor emite, începând cu 5 mai 2021, 2 noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului Tezaur, cu maturități de 1 și 3 ani și dobânzi de 2,95% și, respectiv, 3,35%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 5-26 mai 2021 de la unitățile Trezoreriei Statului;

Între 5-24 mai 2021 pentru mediul rural și 5-25 mai 2021 pentru mediul urban prin Compania Națională Poșta Română.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni.

"Am căutat să oferim o variantă de economisire avantajoasă pentru populație, de aceea vom menține politica dobânzilor atractive prin acordarea unei prime apropiată de nivelul maxim permis de cadrul legal, respectiv 100 de puncte de bază, concomitent cu neimpozitarea câștigurilor aferente acestor titluri de stat. Încurajez persoanele fizice care dispun de lichidități să subscrie pentru titlurile TEZAUR prin intermediul unităților Trezoreriei Statului sau ale Poștei Române", a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. A fost eliminată plafonarea sumelor care pot fi investite de persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni. Alternativa de economisire a Ministerului Finanțelor se bucură de un interes crescut al românilor, veniturile aferente fiind neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate pe: www.mfinante.gov.ro (secțiunea Datorie publică), www.comunicatii.gov.ro, www.posta-romana.ro.

În perioada 10 mai – 31 iulie 2021 se desfășoară Recensământul General Agricol, Runda 2020, după ce, în prealabil, în octombrie 2020, a avut loc recensământul agricol de probă.

Datele se colectează prin interviu față în față cu capul/şeful exploataţiei agricole și se înregistrează electronic, utilizând chestionarul electronic instalat pe tabletă. Se colectează informații generale privind exploatația agricolă (localizare, statut juridic, date de identificare), modul de utilizare a terenului pe tipuri de culturi agricole și pe categorii de suprafețe (teren arabil, grădini familiale, pășuni și fânețe permanente, culturi permanente, suprafața agricolă utilizată în sere și solarii), efective de animale (structurate pe principalele specii de animale, pe categorii de greutate, destinație și vârste), adăposturi pentru animale, agricultură ecologică, etc.

Răspunsurile la recensământ sunt obligatorii, iar datele sunt confidențiale și vor fi utilizate doar în scopuri statistice.

După recensământul propriu-zis, în luna august 2021 va avea loc ancheta de control, iar ulterior, până în martie 2022, se desfășoară procesarea statistică (validare, corecții, corelări de date), pentru ca, în final, până la sfârșitul anului 2022, să se poată realiza analiza, structurarea și diseminarea rezultatelor RGA 2020.

Recensământul General Agricol este o acţiune de mare anvergură care va asigura informaţiile complexe şi datele statistice pentru realizarea unui tablou exhaustiv al caracteristicilor structurale ale exploatațiilor agricole necesare fundamentării programelor şi politicilor agricole și de dezvoltare rurală.

Ce este Recensământul General Agricol?

Operațiune statistică pentru colectarea, prelucrarea și diseminarea datelor privind structura exploatațiilor agricole – principiul de bază fiind utilizarea terenurilor și deținerea animalelor.

Necesitatea Recensământului General Agricol, Runda 2020

- asigură date statistice comparabile între statele membre UE pentru o serie de variabile cheie din domeniul agriculturii, precum: numărul de exploataţii agricole, suprafaţa totală a terenurilor utilizate pentru agricultură, efectivele de animale pe specii, persoanele care au desfăşurat activităţi agricole, adăposturile pentru animale şi gestionarea dejecţiilor animaliere, dezvoltarea rurală etc;

- asigură informaţii şi date statistice pentru fundamentarea şi punerea în aplicare a politicilor în domeniul agricol, necesare procesului de participare a României, ca stat membru UE, la Politica Agricolă Comună;

- constituie baza de eșantionare pentru anchetele structurale de tip selectiv din agricultură, în perioada intercenzitară, precum şi pentru efectuarea altor cercetări statistice specifice (producția vegetală la principalele culturi, efectivele de animale existente la 1 decembrie şi producţia animală, potențialul productiv al viilor etc.).

Importanța Recensământului General Agricol, Runda 2020

Recensământul General Agricol, runda 2020, va evidenţia schimbările intervenite de la runda 2010, referitoare la caracteristicile structurale ale exploatațiilor agricole, în ceea ce priveşte situația suprafețelor agricole utilizate, a suprafețelor aflate sub restricţii de mediu, a efectivelor de animale şi adăposturile pentru animale, a persoanelor care au lucrat în agricultură, măsurile de dezvoltare rurală etc.

Rezultatele Recensământului General Agricol trebuie să răspundă atât cerințelor europene pentru respectarea criteriilor de comparabilitate internaţională, cât și cerințelor naționale, asigurând informații care vor fi utilizate de către decidenți politici, cercetători, fermieri și publicul larg, pentru a înțelege mai bine starea și structura sectorului agricol și impactul agriculturii asupra mediului.

Recensământul va furniza indicatori statistici pentru monitorizarea și evaluarea Politicii Agricole Comune care, în anul 2018, a sprijinit fermierii europeni cu 58,82 miliarde euro, sumă ce a reprezentat aproape 40% din bugetul global al Uniunii Europene.

Ca țară cu cele mai multe și printre cele mai mici exploatații agricole , România deține 33% din numărul total de exploatații agricole din UE,cu o dimensiune medie de circa 3,6 ha/exploatație, cu mult mai mică decât dimensiunea medie la nivelul uniunii, de 16,6 ha/exploatație, importanța rezultatelor recensământului agricol devine evidentă pentru fundamentarea Politicii Agricole Comune care să asigure țării noastre un sector agricol rezilient, durabil și competitiv în UE.

Datele vor permite urmărirea și a unor indicatori statistici de agri-mediu care măsoară impactul agriculturii asupra mediului. Astfel, se vor putea susține dezbateri cu privire la o serie de politici, inclusiv politica agricolă comună, politica de dezvoltare rurală, politicile de mediu și așa-numitul acord verde.

De asemenea, datele vor contribui la identificarea și aflarea răspunsurilor la o gamă largă de probleme structurale care ar putea ajuta la elaborarea politicilor, cum ar fi:

- Cine va mai face agricultură în viitor având în vedere structura pe grupe de vârstă a fermierilor?

- Câte femei mai lucrează în agricultură?

- Dispar fermele familiale? Devine agricultura dominată de marile întreprinderi?

- Există o creștere a ponderii agriculturii ecologice?

- Cum influențează agricultura, atât în mod pozitiv cât și negativ, mediul?

- Cum se schimbă metodele de producție?

Etapele principale ale Recensământului General Agricol

1. Proiectarea infrastructurii și planificarea activităților RGA2020: până la 30 aprilie2021

- obiective; strategie de organizare; cadrul instituțional;

- cadrul legal național; buget și surse de finanțare;

- recrutare și angajare personal pe perioadă determinată;

- sectorizarea teritoriului localităților pentru recenzare în secții și sectoare de recensământ;

- dezvoltare cerințe IT pentru colectare și procesare date și diseminare rezultate; proiectare și testare chestionar electronic; pregătire manuale/ghiduri de instrucțiuni recenzori; selectare, recrutare, angajare recenzori; instruiri formatori și recenzori;

- campanie de promovare; pregătire și operaționalizare centru de informații (call-center).

1. Activitatea în teren

- recensământul de probă (octombrie 2020)

- recensământul propriu-zis (mai – iulie 2021)

- ancheta de control (august 2021)

1. Procesarea statistică (validare, corecții, agregare, corelare): mai 2021– martie 2022
2. Analiza, structurarea și diseminarea rezultatelor: martie – decembrie 2022

Momentul şi perioada de referinţă (aceleași în toate statele membre UE)

- anul agricol 2020 (1 octombrie 2019 – 30 septembrie 2020) – pentru variabilele privind terenurile și persoanele care au lucrat în agricultură şi anul calendaristic 2020 pentru gestionarea dejecţiilor animaliere;

- data de 31 decembrie 2020 – pentru variabilele privind efectivele de animale;

- ultimii trei ani (2018-2020) – pentru măsurile de dezvoltare rurală.

Metoda de colectare a datelor: interviu față în față cu capul/şeful exploataţiei agricole sau cu o altă persoană din cadrul acesteia, care poate furniza informaţiile solicitate.Datele vor fi înregistrate electronic, utilizând o aplicație IT de colectare a datelor (chestionar electronic) instalată pe un echipament IT portabil (tabletă).

Perioada de colectare a datelor: 10 mai – 31 iulie 2021