Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că în data de 27.05.2022 încep înscrierile pentru măsura "Microgranturi în domeniul agroalimentar". Astfel, în perioada 27 mai 2022- 31 mai 2022, solicitanţii pot depune formularul cererii de finanţare a ajutorului de stat prin aplicaţia electronică IMM Recover.

Menţionăm că împuternicirea notarială poate fi depusă şi ulterior completării formularelor de înscriere în sistemul informatic IIM RECOVER, dar nu mai târziu de încheierea contractului de acordare a ajutorului de stat.

Cererile se finanţează în ordinea depunerii, iar ajutorul financiar nerambursabil sub formă forfetară este în valoare de 5.000 euro/beneficiar, la cursul valutar aferent lunii mai 2022, respectiv 4,9479 lei.

Pentru depunerea cererilor de finantare solicitanţii/împuterniciţii/reprezentanţii, acestora trebuie să deţină semnătură electronică.

Finanţarea proiectelor de tip microgrant, în cadrul acestui apel vizează următoarele obiective specifice:

- Sprijinirea activităţii operatorilor economici din domeniile agricultură, acvacultura, piscicultură şi industrie alimentară;

- Menţinerea/creşterea numărului de angajaţi;

- Diversificarea activităţilor din domeniul agroalimentar;

- Sprijinirea activităţii operatorilor economici afectaţi de pandemia COVID - 19.

Beneficiari ajutorului de stat sunt:

- microîntreprinderi, întreprinderile mici şi mijlocii, denumite în continuare IMM;

- persoane fizice autorizate, denumite în continuare PFA;

- întreprinderi individuale, denumite în continuare ÎI;

- întreprinderi familiale, denumite în continuare ÎF, care primesc ajutorul de stat prin intermediul micrograntului/grantului pentru capital de lucru, prin încheierea unui contract de ajutor de stat cu administratorul schemei de ajutor de stat.

Beneficiarii pot utiliza microgranturile, sub formă de sumă forfetară, alocate din fonduri externe nerambursabile, cofinanţate din bugetul de stat, pe bază de contract de acordare a ajutorului pentru susţinerea următoarelor cheltuieli angajate după data de 1 februarie 2020:

a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum şi alte categorii de stocuri necesare activităţii curente/operaţionale desfăşurate de beneficiari;

b) datorii curente şi restante faţă de furnizorii curenţi, inclusiv faţă de furnizorii de utilităţi, potrivit contractelor încheiate;

c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat şi/sau cheltuieli privind arenda sau redevenţa pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;

d) cheltuieli privind achiziţia de servicii necesare activităţii curente/operaţionale, cu excepţia serviciilor de consultanţă;

e) cheltuieli privind achiziţia de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activităţii curente/operaţionale;

f) cheltuieli privind achiziţia de echipamente, utilaje, instalaţii şi tehnologii necesare reluării activităţii curente/operaţionale;

g) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului şi bugetele locale.

Microgranturile se acordă, pe bază de contract, beneficiarilor care îndeplinesc următoarele condiţii cumulative:

a) au desfăşurat activitate curentă/operaţională pe perioada a cel puţin 3 luni calendaristice înainte de data de 31 decembrie 2019;

b) au obţinut o cifră de afaceri/venituri de cel puţin echivalentul în lei a 5.000 euro la data de 31 decembrie 2019;

c) îşi menţin activitatea pe o perioadă de cel puţin 6 luni de la acordarea măsurii de sprijin sub formă de microgrant.

Proiectul "Microgranturi în domeniul agroalimentar" este parte a schemei de ajutor de stat introdusă prin OUG nr. 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru entităţilor din domeniul agroalimentar cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi este implementat de MADR, prin intermediul APIA.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), inclusiv structurile judeţene ale acesteia (APIA - Centre Judeţene), administrează, gestionează şi derulează proiectele, măsurile şi programele de încurajare şi stimulare a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi asigură managementul financiar şi/sau tehnic al fondurilor alocate.

Fondurile alocate pentru acordarea Microgranturilor din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat pentru activităţi specifice din domeniul industriei agroalimentare în cadrul POC 2014-2020 aprobate prin OUG nr. 61/2022 sunt în valoare totală de 50.000.000 euro, din care 29.845.080 euro (respectiv 25.000.000 euro FEDRREACT EU şi 4.845.080 euro cofinanţare de la bugetul de stat) şi 20.154.920 euro de la bugetul de stat.

APIA, mereu alături de fermieri!

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

Momentul mult așteptat pentru continuarea dezvoltării durabile și echilibrate a Regiunii Sud - Muntenia, a sosit! Miercuri, 25 mai 2022, Programul Operațional Regional (POR) Sud - Muntenia 2021-2027, pregătit de către Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia, a fost aprobat de Guvernul României și transmis Comisiei Europene.

În premieră, negocierile pentru POR 2021-2027 au fost purtate direct între ADR Sud Muntenia, în calitate de Autoritate de Management pentru POR Sud – Muntenia 2021-2027 și Comisia Europeană. Ce înseamnă acest lucru? Mai puțină birocrație și perioade mai scurte de așteptare. De asemenea, ghidurile de finanțare sunt realizate în funcție de nevoile regiunii de dezvoltare Sud - Muntenia.

„Descentralizarea Programul Operațional Regional a început odată cu desemnarea Agențiilor pentru dezvoltare regională drept Autorități de management pentru POR 2021-2027. Pentru beneficiari, efectul va fi reducerea birocrației în ceea ce privește elaborarea ghidurilor de finanțare și ajustarea acestora la situația concretă a regiunii, precum și simplificarea proceselor de evaluare, selecție și contractare a viitoarelor proiecte ce vor solicita fonduri europene”, a declarat președintele Consiliului Județean Teleorman si în același timp președintele Consiliului pentru Dezvoltare Regională (CpDR) Sud Muntenia, Adrian-Ionuț Gâdea.

CpDR Sud Muntenia, în calitate de for deliberativ al regiunii, a sprijinit Agenția în demersul de elaborare a noului program regional, pentru reducerea inegalităților și disparităților din interiorul regiunii și cu scopul de a prioritiza investițiile publice, precum și pentru a exploata potențialul regiunii.

Astfel, POR Sud-Muntenia 2021–2027, produs al colaborării tuturor actorilor relevanți din regiune, și-a stabilit drept obiectiv general stimularea creșterii economice inteligente, durabile și echilibrate în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia. Se așteaptă ca acest lucru să ducă la o îmbunătățire a calității vieții comunităților locale, prin susținerea capacității de inovare și digitalizare a administrației locale și a economiei regionale, dezvoltarea durabilă a infrastructurii și serviciilor și valorificarea potențialului cultural și turistic al regiunii.

Plecând de la specificitățile regionale, de la lecțiile învățate în derularea programelor anterioare (POR 2007-2013 și POR 2014-2020) și de la documentele regionale de programare, fondurile europene atribuite pentru dezvoltarea regională durabilă în perioada 2021-2027 vor finanța investiții în infrastructură, servicii și echipamente necesare relevante, precum și achiziționarea, testarea și pilotarea de soluții și aplicații, inclusiv asigurarea securității cibernetice și interoperabilității acestora în vederea valorificării avantajelor digitalizării prin dezvoltarea de servicii pentru siguranța și în beneficiul cetățenilor, al mediului de afaceri și de cercetare și al autorităților și instituțiilor publice locale/centrale.

„Programul a fost elaborat ținându-se cont de observațiile și comentariile primite în perioada parcursă de la începutul procesului de programare, integrând de asemenea recomandările primite din partea Comisiei Europene după evaluarea versiunilor de lucru anterioare. Preconizăm că POR 2021-2027 Sud-Muntenia va fi aprobat de Comisia Europeană în vara acestui an, iar în scurt timp după aceea, vom fi pregătiți să lansăm primele scheme de finanțare din POR Sud - Muntenia 2021-2027 și vom avea primele contracte semnate. ADR Sud Muntenia va gestiona peste 1,3 miliarde de euro prin POR Sud - Muntenia 2021-2027 pentru cetățenii din cele șapte județe componente ale regiunii”, a precizat Liviu Gabriel Mușat, directorul general al ADR Sud Muntenia.

Până la lansarea POR 2021-2027, ADR Sud Muntenia va continua pregătirea draft-urilor ghidurilor de finanțare și consultările publice pe teme de interes pentru potențialii beneficiari. De asemenea, acțiunile de informare și publicitate a noului program vor fi intensificate, realizate pe categorii de publicuri - țintă, pentru un impact sporit al mesajului transmis. Pentru realizarea dezideratelor unei comunicări eficiente vor fi folosite toate instrumentele de comunicare disponibile: site web, newsletter, social media, evenimente, caravane, expoziții, Serviciul Helpdesk, activități destinate jurnaliștilor, campanii mass-media, publicații și rețeaua comunicatorilor Regio Sud - Muntenia.

Versiunea Programului Operațional Regional 2021-2027 al Regiunii Sud-Muntenia aprobată de Guvernul României și transmisă Comisiei Europene poate fi consultată pe site-ul Agenției, în secțiunea Despre noi > Activitatea ADR Sud – Muntenia > Dezvoltare regională > 2021-2027 > POR Sud ‐ Muntenia 2021‐2027, link: https://www.adrmuntenia.ro/index.php/download_file/article/782/POR-Sud-Muntenia-v4-SFC-23-05-2022.pdf.

Leul a profitat de scăderea aversiunii față de risc și s-a apreciat față de euro. La această evoluție contribuie și creșterea constantă a dobânzilor interbancare.

Cursul euro a scăzut de la 4,9457 la 4,9417 lei, minimul ultimei luni și o săptămână. Transferurile se realizau în culoarul 4,939 – 4,944 lei.

Creșterea inflației și a dobânzii de politică monetară au continuat să împingă indicii ROBOR în sus, la valori comparative cu cele din februarie 2013.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat la jumătatea săptămânii de la 5,83 la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 6,03 la 6,06%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 6,19 la 6,26%.

Moneda americană recupera o mică parte din pierderile înregistrate marți, iar euro fluctua între 1,0654 – 1,0735 dolari. Investitorii se aflau încă sub efectul afirmațiilor oficialilor BCE conform cărora dobânda de politică monetară a instituției va reveni în teritoriu pozitiv după o pauză de opt ani. Aceasta a făcut ca media dolarului să urce de la 4,6170 la 4,6288 lei.

Cursul francului elvețian a urcat de la 4,7889 la 4,8066 lei iar cea a lirei sterline de la 5,7676 la 5,7906 lei.

Metalul galben stagna în culoarul 1.852 – 1.863 dolari/uncie iar prețul gramului de aur a crescut, în urma aprecierii monedei americane, de la 275,6983 la 276,5001 lei.

Chiar dacă aversiunea față de risc s-a redus, media monedei maghiare s-a depreciat la 385,03 forinți/euro. În schimb, moneda poloneză a beneficiat de evoluțiile externe iar media ei s-a apreciat la 4,5955 zloți/euro.

Volatilitatea bitcoin era redusă iar cotațiile sale de 29.340 – 30.187 dolari erau apropiate de cele de marți. Ether fluctua în culoarul 1.938 – 2.018 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

IMM-urile a căror activitate a fost grav afectată de pandemia COVID-19 vor fi sprijinite prin acordarea de granturi pentru investiții, finanțate în cadrul Acțiunii 411 – Programul Operațional Competitivitate.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat în consultare publică miercuri, 25 mai, proiectul de Ordonanță de urgență care va reglementa acordarea granturilor pentru investiții în activități productive. Prin publicarea acestui proiect, MIPE răspunde solicitărilor mediului de afaceri, această măsură fiind una așteptată de reprezentanții IMM-urilor în condițiile în care primele demersuri pentru acordarea de granturi pentru investiții au fost făcute în anul 2020.

Propunerea de act normativ vizează adoptarea de urgență a măsurilor de sprijin sub formă de granturi pentru investiții necesare capacităților de prestare de servicii și granturi pentru investiții necesare retehnologizării, cu respectarea prevederilor legale în domeniul ajutorului de minimis și ajutorului de stat.

Pentru sprijinirea IMM-urilor afectare de criza sanitară sunt propuse două măsuri și anume:

Măsura 4.1.1-1 Granturile pentru investiții necesare capacităților de prestare de servicii se acordă pe proiect și beneficiar, sub forma de ajutor de minimis

Fonduri alocate: 58.823.529 euro, din care 50.000.000 euro FEDR-REACT EU și 8.823.529 euro cofinanțare de la bugetul de stat

Valoarea grant: min. 50.000 euro – max. 200.000 euro

Ce firme vor putea beneficia de ajutorul de minimis: IMM-urile care își desfășoară activitatea în Clasa P – Invățământ, Clasa Q – Sănătate și asistență socială, Clasa R – Activități de spectacole, culturale și recreative

Beneficiari estimați: 600 entități

Măsura 4.1.1-2 Granturile pentru investiții necesare retehnologizării, sub formă de ajutor de stat

Fonduri alocate: 352.941.176 euro, din care 300.000.000 euro FEDR-REACT EU și 52.941.176 euro cofinanțare de la bugetul de stat

Valoare grant: între 50.000 euro și 500.000 euro, în limita de cinci ori cifra de afaceri realizată în anul 2019

Ce firme vor putea beneficia de ajutorul de stat: IMM-uri care își desfășoară activitatea în domenii din Clasa C – Industria Prelucrătoare (fără codurile 11 fabricare băuturi, 12 fabricare tutun și 254 fabricarea armamentului și muniției); Clasa F – Construcții; Clasa G – Comerț cu ridicata și cu amănuntul; Repararea autovehiculelor și motocicletelor; Clasa H – Transport și depozitare; Clasa I – Hoteluri și restaurante.

Proiectul OUG poate fi consultat pe site-ul MIPE, la următorul link: https://mfe.gov.ro/oug-4-1-1/. Propuneri și recomandări pe marginea proiectului de act normative pot fi transmise la adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Sprijin pentru sectorul agroalimentar

În context, reamintim faptul că tot din Programul Operațional Competitivitate, MIPE finanțează acordarea microgranturilor și granturilor pentru capital de lucru destinate enităților din sectorul agroalimentar, măsură ce face parte din pachetul „Sprijin pentru România”, adoptat de Guvernul României în vederea atenuării efectelor negative ale crizei economice atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru populație.

Microgranturile vor fi acordate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în parteneriat cu Agenția pentru Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), iar granturile vor fi acordate de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT), în parteneriat cu agențiile pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului (AIMMAIPE).

MAT va lansa apelul pentru contractarea de granturi joi, 26 mai. Informații suplimentare pe site-ul acestei instituții, aici. De asemenea, MAT a publicat și Manualul de utilizare a platformei IMM Recover, disponibil aici.

Reamintim faptul că atât cererile pentru contractarea de granturi, cât și cele pentru microgranturi vor fi depuse în platforma IMM Recover.

În ceea ce privește acordarea microgranturilor, APIA a publicat ghidul solicitantului, disponibil aici.

Deprecierea semnificativă a monedei maghiare a creat o undă de șoc în regiune, iar cursul euro/leu a crescut. În piața monetară, indicii ROBOR și-au continuat evoluția ascendentă.

Cursul euro a crescut de la 4,9417 la 4,9422 lei, într-o ședință în care transferurile se efectuau în culoarul 4,94 – 4,945 lei.

Membrii CFA România anticipează o evoluție depreciativă a leului în următoarele luni. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de șase luni este de 5,0048 lei/euro. Pentru orizontul de 12 luni valoarea medie anticipată a cursului este 5,0584 lei/euro.

Creșterea inflației și a dobânzii de politică monetară au continuat să împingă indicii ROBOR în sus, la valori comparabile cu cele din februarie 2013.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat la jumătatea săptămânii de la 5,90 la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 6,06 la 6,08%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 6,26 la 6,29%.

Euro era stabil pe piețele internaționale și fluctua în culoarul 1,0662 – 1,0724 dolari astfel că media monedei americane a coborât de la 4,6288 la 4,6194 lei.

Stenograma ședinței Rezervei Federale, cunoscută sub numele de „Beige Book”, din luna mai indică continuarea procesului de normalizare a politicii monetare prin noi majorări ale ratei de referință în trimestrele următoare, pentru contracararea presiunilor inflaționiste.

Cursul francului elvețian a urcat de la 4,8055 la 4,8107 lei iar cel al lirei sterline de la 5,7906 la 5,8196 lei.

Prețul gramului de aur a coborât de la 276,5001 la 274,1764 lei, în urma deprecierii monedei americane și scăderea metalului galben la 1.843 – 1.851 dolari/uncie.

Decizia guvernului de la Budapesta de a obliga companiile din domeniul bancar, cel al telecomunicațiilor, al asigurărilor cât și a celor din sectorul energetic sau al marilor lanțuri de magazine, să plătească la bugetul de stat o mare parte din profiturile lor, a provocat deprecierea puternică a mediei monedei maghiare de la 385,03 la 393,35 forinți/euro. Cursul monedei poloneze s-a depreciat de la 4,5955 la 4,6135 zloți/euro.

Bitcoin scădea joi la 28.780 – 29.850 dolari iar ether la 1.800 – 1.964 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Leul a profitat marți de creșterea apetitului pentru risc care se manifestă pe piețele internaționale, și s-a apreciat față de principalele valute. În piața monetară, indicii ROBOR și-au continuat evoluția ascendentă, la valori care au mai fost atinse în urmă cu nouă ani și trei luni.

Cursul euro a scăzut de la 4,9472 la 4,9457 lei iar transferurile se efectuau în culoarul 4,944 – 4,948 lei.

De la începutul acestui an, volatilitatea raportului leu/euro este cea mai mică din regiune, în timp ce coroana cehă s-a apreciat cu un procent, zlotul polonez a pierdut 0,9% iar forintul maghiar s-a depreciat cu 4%.

Stabilitatea leului va fi consolidată și de împrumuturile realizate săptămâna trecută de Ministerul Finanțelor prin două emisiuni denominate în monedă americană. Conform BCR, Finanțele au atras 1 miliard de dolari cu scadența la sfârșitul lui 2027 la un randament de 5,3%, respectiv 750 milioane dolari cu scadența în mai 2034 dolari, la un randament de 6,02%.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat marți de la 5,79 la 5,83%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 6 la 6,03%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 6,17 la 6,19%.

Perspectiva trecerii după opt ani a ratei de referință din zona euro din teritoriu negativ în cel pozitiv, începând luna cu septembrie a asigurat suport monedei unice, alături de reducerea aversiunii față de risc. Cotațiile euro au urcat la 1,0661 – 1,0736 dolari iar media monedei americane a scăzut la 4,6170 lei, față de recordul de 4,7643 lei atins în 13 mai.

Cursul francului elvețian s-a depreciat la 4,7889 lei iar cel al lirei sterline la 5,7676 lei.

Chiar dacă metalul galben s-a stabilizat la 1.851 – 1.860 dolari/uncie, deprecierea monedei americane a provocat scăderea prețului gramului de aur de la 277,6524 la 275,6983 lei.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat la 4,6107 zloți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat la 383,23 forinți/euro.

Bitcoin scădea la 29.050 – 29.400 dolari iar ether la 1.953 – 1.991 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu