Pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Județean Călărași, desfășurată miercuri, 25 mai, s-a aflat și Hotărârea privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Societății Drumuri și Poduri S.A. Călărași pe anul 2022.

Cu un capital social subscris și vărsat de 6.493.340 lei și având ca acționar unic Consiliul Județean, SC Drumuri și Poduri SA estimează pentru anul în curs venituri totale de 19.014.800 lei din care venituri din exploatare de 19.011.500 lei. Cheltuielile totale sunt cifrate la 18.764.100 lei. La finele anului, societatea mizează pe un profit brut de 250.700 lei.

“Societatea Drumuri si Poduri S.A. Calarasi functioneaza ca societate comerciala pe actiuni cu capital social subscris si varsat de 6.493.340 lei cu un numar de 2.597.336 actiuni la o valoare de 2,50 lei/actiune, unde actionar unic este Judetul Calarasi, avand ca obiect de activitate constructii, reparatii si intretinere drumuri si poduri cod CAEN 4211.

"Structura bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2022 se prezinta astfel:

I. Venituri totale = 19.014,8 mii lei, din care:

1. venituri din exploatare = 19.011,5 mii lei, din care:

- venituri din servicii prestate – 18.300 mii lei,

- venituri din redevente si chirii -20 mii lei,

- venituri din vanzarea marfurilor -1 mii lei,

- venituri aferente costului de productie /servicii in curs de excutie – 600 mii lei

- alte venituri din exploatare (venituri din vanzari imobilizari corporale neutilizabile) – 90,5 mii lei

2. venituri financiare = 3,3 mii lei, din care:

- venituri din dobanzi si diferente de curs valutar – 3,3 mii lei

II. Cheltuieli totale (a+b) = 18.764,1 mii lei, din care:

a) Cheltuieli de exploatare =18.624,1 mii lei din care:

1. Chelt. privind stocurile 6.800 mii lei, din care:

- cheltuieli cu materiile prime 4.009 mii lei,

- cheltuieli cu materiale consumabile 1.300 mii lei,

- cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de inventar 490 mii lei,

- cheltuieli cu energia si apa 1.000 mii lei,

- cheltuieli privind marfurile 1 mii lei,

2. Cheltuieli privind serviciile executate de terti = 2.175 mii lei din care:

- cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 290mii lei,

- cheltuieli privind chiriile 1.812mii lei,

- cheltuieli cu primele de asigurare– 73 mii lei,

3. Cheltuieli cu alte servicii executate de terti = 3.734,1 mii lei din care:

- cheltuieli privind comisioane si onorarii 36 mii lei, reprezentand cheltuieli cu consultanta juridica si cheltuieli notariale aferente achizitiei de imobilizari corporale,

- cheltuieli protocol si reclama 40 mii lei,

- cheltuieli cu transporturi de bunuri 1.635 mii lei,

- cheltuieli de deplasare 39 mii lei,

- cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 139 mii lei,

- cheltuieli cu serviciile bancare 20 mii lei reprezentand comisioanele bancare pentru operatiuni curente,

- alte cheltuieli cu serviciile executate de terti 1.268,1 mii lei reprezentand cheltuieli cu pregatirea profesionala, paza, anunturi, cheltuieli cu proiectare si studii, cheltuieli cu furnizorii de servicii IT,

- cheltuieli cu sponsorizarile 9 mii lei,

- alte cheltuieli 548 mii lei.

4. Cheltuieli cu impozite si taxe – 82 mii lei.

5. Cheltuieli cu personalul = 4.187 mii lei dupa cum urmeaza:

- cheltuieli de natura salariala 3.556 mii lei,

- cheltuieli aferente unor hotarari judecatoresti 110 mii lei,

- cheltuieli aferente contractului de mandat si a altor organe de conducere si control, comisii si comitete 409 mii lei, reprezentand salarii director general si indemnizatii membrii C.A. si cenzori,                              

- cheltuieli cu asigurari sociale si protectie sociala si alte fonduri speciale – 112 mii lei.

6. Alte cheltuieli de exploatare = 1.646 mii lei,

- cheltuieli cu amortizarea 1.440 mii lei,

- cheltuieli cu majorari si penalitati 6 mii lei,

- cheltuieli privind activele imobilizate 200 mii lei.

b) cheltuieli financiare -140 mii lei.

La finele anului societatea si-a propus sa realizeze urmatorii indicatori economico-financiari:

- profit brut = 250,7 mii lei

- productivitatea muncii = 271,59 lei/pers.

- cheltuieli la 1000 lei/venit = 987 lei

- castig mediu lunar pe salariat = 4.233,33 lei/pers.”, se arată în Referatul de aprobare.

Câştigul salarial mediu nominal brut, în judeţul Călăraşi, în luna martie 2022 a fost de 5.526 lei, cu 5,9 % mai mare decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net, în judeţul Călăraşi, a fost de 3.378 lei, mai mare cu 6,1% comparativ cu luna precedentă (3.183 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (2.850 lei), în industrie şi construcţii (3.236 lei), iar cele mai mari în servicii (3.557 lei).                       

Efectivul salariaţilor

Luna martie 2022, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de creşterea numărului de salariaţi (+151). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii martie 2022 a fost de 46.636 persoane, înregistrând o creştere cu 0,3% faţă de luna precedentă şi respectiv cu 2,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4.826 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 15.445 persoane în industrie şi construcţii şi de 26.365 salariaţi în servicii.

Sursa www.calarasi.insse.ro

În luna ianuarie 2022, exporturile au crescut cu +122,7%, respectiv importurile cu +99,4%, comparativ cu luna ianuarie 2021.

În luna ianuarie 2022, în judeţul Călăraşi, conform estimărilor INS, exporturile FOB au însumat 46503 mii euro, iar importurile CIF au însumat 29527 mii euro.

Exporturile au crescut cu +122,7%, iar importurile cu +99,4%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Excedentul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost în luna ianuarie 2022 de +16976 mii euro. În aceeaşi perioadă a anului 2021, soldul balanţei comerciale( FOB/CIF) a fost de +6077 mii euro.

În perioada 1 – 31 ianuarie 2022, în structura exporturilor, ponderea o deţin următoarele secţiuni din Nomenclatorul Combinat (NC): produse vegetale (32,4%), metale comune şi articole din acestea (43,4%), articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă şi din alte materiale similare (13,4%), materii textile şi articole din acestea (3,6%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile (2,9%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,0%).

În structura importurilor, în perioada 1.I-31.I.2022, ponderea o deţin următoarele secţiuni: metale comune şi articole din acestea (36,2%), maşini, aparate şi echipamente electrice de înregistrat sau reprodus sunetul şi imaginile (6,1%), materii textile şi articole din acestea (3,5%), pastă din lemn deşeuri de hârtie şi carton şi articole din acestea (2,5%), articole din piatrǎ, ciment, ceramicǎ, sticlǎ şi din alte materiale similare (5,5%), mijloace de transport (1,4%), produse vegetale (12,1%), produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe (16,5%), materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea (4,5%).

Sursa www.calarasi.insse.ro

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut vineri la 5,95% pe an, de la 5,93% pe an în şedinţa precedentă, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Un nivel mai ridicat a fost înregistrat în data de 11 februarie 2013, de 5,97%. La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6,11% pe an, de la 6,08% pe an anterior, iar ROBOR la 12 luni s-a majorat la 6,30% pe an de la 6,29% pe an.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Sursa www.agerpres.ro

La sfârşitul lunii aprilie 2022, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 2,57%, mai mică decât cea din luna anterioară cu 0,07pp şi mai mică cu 0,59 pp decât cea din luna aprilie a anului 2021.

Numărul total de şomeri la finele lunii aprilie 2022 a fost de 224.820 de persoane, mai mic cu 5.468 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 41.806 au fost şomeri indemnizaţi şi 183.014 șomeri neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 4.122 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 1.346 persoane faţă de luna precedentă.

Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor la finele lunii aprilie se prezintă astfel: 63.720 şomeri provin din mediul urban şi 161.100 şomeri provin din mediul rural.

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (56.960), urmaţi de cei cu vârstă între 50 si 55 ani (45.861), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (15.328).

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii si cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (30,58%).

Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 32,20% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 4,69%.

Guvernul României a avizat în ședința de joi, 26 mai, cel de-al patrulea Program Operațional Regional (POR) pentru exercițiul financiar 2021-2027, aferent regiunii Nord-Vest. Astfel, în interval de o săptămână, au fost transmise oficial Comisiei Europene spre verificare și aprobare Programele Operaționale Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia și Nord-Vest ce vor fi implementate de Agențiile pentru Dezvoltare Regională, ca urmare a faptului că începând cu perioada de programare 2021-2027 acestea îndeplinesc funcția de Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale.

„Este un moment mult așteptat pentru debirocratizare și pentru dezvoltarea echilibrată în care toate regiunile, prin negocieri purtate direct cu Comisia Europeană în funcție de specificul și necesitățile locale, devin competitive la nivel european”, a explicat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

La rândul său, Sorin Maxim, președintele Asociației Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România (ROREG), mizează pe digitalizarea și simplificarea proceselor, transparentizare și apropierea față de beneficiari pentru o creștere a eficienței investițiilor din fonduri europene: „Felicităm Guvernul pentru viziunea sa și pentru acest proces ce va permite o dezvoltare armonioasă a regiunilor. Credem că ne aflăm în fața unui moment istoric pentru România, în primul rând datorită faptului că este pentru prima oară când putem genera politici publice la nivel regional. În România, marile disparități sunt în interiorul regiunilor (în unele cazuri, ele sunt chiar de două ori mai mari de la un județ la altul), față de diferențele între regiuni, care nu depășesc procentul de 40%. De aceea, credem că o abordare personalizată pentru fiecare regiune va putea rezolva o mare parte dintre aceste probleme. Scurtarea timpilor de reacție va facilita absorbția și putem vorbi despre investirea, nu cheltuirea banilor europeni”.

Specificul fiecărui Program Operațional Regional transmis Comisiei până în prezent:

POR Vest, în valoare de 1,1 miliarde euro, a fost avizat la 18 mai de către Guvernul România și are printre obiective: dezvoltarea ecosistemului regional de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI), digitalizarea IMM-urilor și a autorităților publice locale și susținerea dezvoltării, competitivității și productivității IMM-urilor, în special în domeniile de specializare inteligentă. Acest program cuprinde județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.

POR Sud-Vest Oltenia, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro, a primit miercuri, 25 mai, avizul din partea Guvernului și are printre obiective: dezvoltarea infrastructurii rutiere, sociale, de sănătate și de patrimoniu cultural, precum și investiții în mobilitatea urbană sau infrastructura de învățământ. Acest program cuprinde județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.

POR Sud-Muntenia, în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de euro, a primit miercuri, 25 mai, avizul din partea Guvernului și are printre obiective: susținerea capacității de inovare și digitalizare a administrației locale și a economiei regionale, dezvoltarea durabilă a infrastructurii și serviciilor și valorificarea potențialului cultural și turistic al regiunii. Acest program cuprinde județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

POR Nord Vest, în valoare de 1,1 miliarde de euro, a primit joi, 26 mai, avizul din partea Guvernului și are printre obiective: dezvoltarea în ceea ce privește creșterea inteligentă și sustenabilă a economiei, valorificând diversitatea locală și stimulând inovarea în vederea diminuării disparităților și creșterii standardului de viață. Acest program cuprinde județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare, Sălaj.

De asemenea, POR București-Ilfov, POR Sud-Est, POR Centru și POR Nord-Est urmează să fie în scurt timp trimise Guvernului spre avizare. Toate investițiile ce urmează să fie susținute prin POR 2021-2027 vor combina principiile sustenabilității, accesibilității și incluziunii sociale și teritoriale, pentru a oferi cetățenilor accesul la servicii publice eficiente și o calitate ridicată a vieții. Conform studiilor efectuate de Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România (ROREG), marile disparități sunt în interiorul regiunilor (în unele cazuri, ele sunt chiar de două ori mai mari de la un județ la altul), față de diferențele între regiuni, care nu depășesc procentul de 40%. De aceea, o abordare personalizată pentru fiecare regiune va putea rezolva o mare parte dintre aceste probleme.

Peste 30 de miliarde de euro prin cele 16 Programe Operaționale aferente 2021-2027:

La mijlocul lunii aprilie, România a transmis Comisiei Europene varianta finală a Acordului de Parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027, al treilea exercițiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, cele șaisprezece Programe Operaționale prin care României îi vor fi alocate fonduri europene de peste 30 de miliarde de euro fiind deja în curs de transmitere în variantele finale negociate.

Informații detaliate despre documentele aferente perioadei de programare 2021-2027 sunt publicate pe site-ul MIPE, aici: https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/.