2022 a fost anul în care angajații au reînceput să se întoarcă la munca de la birou, după doi ani în care stilul de muncă remote a fost mai degrabă regula decât excepția, iar 2023 pare că va continua această tendință.

Potrivit datelor celui mai recent sondaj realizat de eJobs România, în acest moment, 46,1% dintre angajați lucrează exclusiv de la sediul companiei. Doar 18,4% mai lucrează integral de acasă, iar restul își împart programul între casă și birou, astfel: 18,8% au un program hibrid pe o structură decisă de companie, 13,7% trebuie să vină și la birou, dar au libertatea de a decide singuri câte zile lucrează de acasă și câte de la sediu, iar 3% vin la birou doar pentru întâlniri și ședințe.

„Dacă la începutul lui 2020 încă eram țara din Europa cu cea mai mică deschidere a angajatorilor față de munca remote, acum acest stil de lucru a intrat într-o formă de normalitate și la noi, în aproape toate domeniile de activitate. La nivelul anului trecut, au fost postate peste 30.000 de joburi remote, cu 29,4% mai mult față de 2021 și cu 490% mai mult decât în 2019, iar de la începutul anului și până acum avem deja mai mult de 3.000 de joburi remote postate, adică 10% din total. Asta înseamnă că angajatorii rămân flexibili din acest punct de vedere, însă această flexibilitate se manifestă mai degrabă în direcția acceptării unui program de muncă hibrid decât a unuia complet remote”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

În acest sens, 57,1% dintre participanții la sondaj spun că lucrează cel puțin cinci zile pe lună de la birou. 14,3% vin la sediul companiei doar o dată pe lună, 9% de două ori, 7,1% de trei ori, iar 12,4% lucrează de la birou patru zile pe lună.

Întrebați ce schimbări ar vrea să facă anul acesta legat de modul în care lucrează, cei mai mulți (respectiv 28,3%) au răspuns că vor să lucreze hibrid, dar ei să fie cei care decid câte zile vor veni la birou. 23,6% vor să lucreze exclusiv de acasă, în timp ce 20,1% și-ar dori să crească numărul zilelor în care muncesc remote. 1,5% se află la celălalt pol și intenționează să lucreze mai mult de la birou, iar 22,6% au decis ca în 2023 să lucreze doar de la sediul companiei. În cazul ultimelor două categorii, 40,4% spun că decizia de a reveni 100% sau de a munci mai multe zile de la birou aparține angajatorilor și că a fost stabilită la nivelul întregii organizații. 59,6%, în schimb, mărturisesc că nu se mai simt confortabil să lucreze de acasă și vor să facă o schimbare.

„Deși a fost foarte mult timp dorită de candidații români, toate sondajele pe care le-am făcut în jurul acestui subiect ne arată că există și dezavantaje pe care angajații le conștientizează și care i-au determinat pe mulți să renunțe la a munci doar de acasă. Sentimentele acute de înstrăinare, lipsa socializării cu colegii, disiparea unei granițe clare dintre viața personală și cea profesională sunt doar câteva dintre motivele pentru care astăzi vedem că modul de lucru cel mai căutat nu este neapărat cel remote, ci hibrid”, explică Ana Călugăru.

Acest tip de flexibilitate a angajatorului s-a transformat inclusiv într-un criteriu pe care candidații îl iau în calcul în perspectiva unei noi angajări. Astfel, 60,9% dintre participanții la sondaj susțin că nu s-ar mai angaja într-o companie care nu acceptă munca remote sau hibrid. 26,6% dintre respondenți spun chiar că acesta este aspectul care ar cântări cel mai greu în decizia de a accepta o ofertă nouă de job. Pentru 55,5% cel mai important este salariul, 7,4% caută în primul rând oportunități de promovare, iar 5,9% spun că echipa contează cel mai mult.

Sondajul a fost realizat în luna ianuarie 2023 pe un eșantion de 4.318 respondenți.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile aproximativ 30.000 de locuri de muncă.

***

Despre eJobs

Lansată în 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România și liderul pieței locale de profil. Începând cu anul 2012, este parte a grupului Ringier AG, compania internațională de media localizată în Zurich, Elveția. eJobs.ro le oferă clienților săi cea mai relevantă bază de candidați, pe care o pune la dispoziție prin metode eficiente, utilizând canale de media personale și cunoștințe avansate de Performance Marketing și campanii de Employer Branding, precum și tactici de optimizare a rezultatelor de recrutare. Cu 4,9+ milioane de CV-uri, peste 2 milioane de vizitatori unici pe lună și 300.000+ companii care au beneficiat de serviciile lor, eJobs este cea mai mare platformă de recrutare la nivel local.

62% dintre angajații respondenți cred că spațiile moderne de lucru și viață urbană ar trebui să aibă parcuri și zone verzi. Aproape 40% își doresc zone cu multe restaurante și cafenele, iar 38% mizează pe ariile dedicate activităților de recreere. Peste jumătate din respondenți consideră că proiectele moderne de lucru și viață urbană ar trebui realizate, în egală măsură, de autoritățile locale și de companiile private

Conceptele moderne ce îmbină lucrul cu viața urbană și oferă acces facil la spații de co-working, co-living, socializare și stare de bine ar aduce mai mult echilibru între viața profesională și cea personală pentru aproape 26% dintre respondenți, mai puțin timp petrecut în trafic (21%) și mai mult timp alături de prieteni și familie (12,6%), arată un sondaj inițiat în luna octombrie de Genesis Property, în rândul a 1.031 de angajați din toată țara.

Pentru peste 6 din 10 respondenți, campusul pentru stilul de viață al viitorului ar trebui să aibă parcuri și zone verzi. Pentru 4 din 10 respondenți, prioritatea constă în accesul facil la restaurante și cafenele, iar 38% țin cont de zonele dedicate pentru activități de recreere.

YUNITY Park, dezvoltat de Genesis Property, este proiectat ca un campus dezvoltat în extensia biroului, ce oferă suportul urban pentru experiențe adaptate stilului modern de viață, atât pentru timpul petrecut la birou, cât și cel personal sau social. YUNITY Park va avea multiple destinații dedicate interacțiunii sociale, un amfiteatru și o pădure urbană, toate fiind elemente ale unui concept complex destinat nevoilor oamenilor din viitor, nu doar din prezent.

„Conceptul de campus al viitorului este benefic pentru angajați și pentru locuitori, prin propria sa natură: proiecte compacte, care pot fi traversate rapid pe jos. Vorbim despre zone în care oamenii pot accesa cu ușurință serviciile și facilitățile de care au nevoie, într-o plimbare de doar câteva minute. Acestea pot îmbunătăți calitatea vieții prin reducerea dependenței de mașini și creșterea oportunităților de activitate fizică, interacțiune socială, integrare reală într-o comunitate și acces rapid la produsele și serviciile necesare vieții de zi cu zi. În plus, conceptul poate ajuta și la reducerea emisiilor de carbon și la îmbunătățirea calității aerului”, declară Andreea Petre, Cost & Contract Manager, Genesis Property.

Peste jumătate dintre respondenții sondajului consideră că un proiect de tipul campusul viitorului ar trebui realizat, în egală măsură, de autoritățile locale și de companiile private.

Peste 87% dintre persoanele chestionate consideră că un parc de birouri care oferă opțiuni de petrecere a timpului liber ar putea contribui la un mai bun echilibru între viața profesională și cea personală. În același timp, mai mult de 8 din 10 respondenți sunt de părere că un astfel de concept ar contribui semnificativ la economisirea timpului.

Transpunerea în realitate a conceptului de campus al viitorului este o parte integrantă din strategia Genesis Property, confirmată și prin procesul de transformare a Novo Park în YUNITY Park, demarat în aprilie 2022. Acesta are ca scop crearea unei platforme pentru susținerea unui ecosistem de comunități, comYunitY. Conceptul YUNITY este construit pe activarea unor comunități în care experiențele relevante ale membrilor creează un mediu în care se restabilește un echilibru între viața personală și cea profesională.

Sondajul Genesis Property privind „Campusul viitorului” a fost desfășurat, la nivel național, în octombrie 2022 prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.031 de utilizatori de internet din România. Circa 58% dintre participanți sunt bărbați, aproape 72% au vârsta cuprinsă între 20 și 45 de ani, iar peste 42% au un venit net mai mare de 4.000 de lei.

Primăria Municipiului Călărași (PMC) a înregistrat la finele anului trecut un excedent de 5.394.359,49 lei, bani care vor fi utilizați în acest an pentru finanțarea cheltuielilor Secțiunii de dezvoltare.

Proiectul de hotărâre aferent va fi supus votului aleșilor locali în cadrul ședinței ordinare din 26 ianuarie.

Leul a avut o evoluția pozitivă în perioada analizată, influențată de vânzările de valută ale străinilor interesați să achiziționeze bonuri de stat românești dar și de cele ale companiilor locale care își achită taxele și impozitele la bugetul de stat.

Trezoreria, care trebuie să acopere cheltuielile populiste ale guvernului și să achite datoriile din anii precedenți, s-a împrumutat săptămâna trecută cu 4,19 miliarde lei, cu scadența în iulie 2029, la o dobândă medie de 7,38% pe an, și cu 2,2 miliarde lei, cu scadența în februarie 2032, la o dobândă de 7,68% pe an.

Cursul euro a scăzut de la 4,9405 lei, la începutul săptămânii trecute, la 4,9198 lei, lunea aceasta, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,918 – 4,925 lei.

Uriașul deficit de cont curent va continua să reprezinte un obstacol pentru leu. Pe de altă parte, intrarea pe o pantă descendentă a prețurilor, ar putea oferi BNR oportunitatea de a permite deprecierea cursului, care este folosit drept principală ancoră antiinflaționistă, ceea ce ar putea echilibra deficitul comercial.

Piața monetară a fost calmă la începutul acestei săptămâni, în condițiile în care cererea de lei s-a temperat în minivacanța bugetarilor prilejuită de Ziua Unirii.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,28%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la valoarea stabilită la sfârșitul săptămânii trecute de 7,54%, valoare care nu a mai fost atinsă din 21 iulie 2022, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 7,91%.

Afirmațiile unor membri ai Consiliului guvernatorilor BCE referitoare la necesitatea ca instituția să continue șirul de creșteri mai agresiv al dobânzii de referință, cu câte 50 de puncte de bază la ședințele sale din februarie şi martie, au împins euro lunea aceasta la 1,0927 dolari, maxim al ultimelor nouă luni, după care marcările de profit au împins cotațiile în jos, până la 1,0862 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a alunecat de la 4,5614 lei, lunea trecută, la 4,5132 lei.

Politica BCE contrastează cu opinia analiștilor în privința deciziilor Rezervei Federale care ar urma să încetinească ritmul de creștere a ratei de politică monetară, care se situează în prezent la 4,25 – 4,50%. Deprecierea dolarului este una dintre armele folosite de Fed pentru a duce în jos inflația din SUA, care a scăzut în decembrie la 6,5%.

Cursul francului elvețian a crescut până la 5,9786 lei dar a închis perioada la 4,9102 lei, efect al revenirii la paritatea cu euro. Media lirei sterline a urcat vinerea trecută la 5,6182 lei și a închis intervalul analizat la 5,5862 lei.

Prețul gramului de aur a urcat vinerea trecută la 282,0325 lei, aprecierea datorată creșterii metalului galben la 1.922 – 1.936 dolari/uncie, însă a coborât lunea aceasta la 1.919 – 1.930 dolari. Adăugând scăderea cursului monedei americane prețul gramului de aur a alunecat la 279,7558 lei.

Pariul pus pe încetinirea ritmului de creștere a dobânzilor de către Fed, a ridicat sâmbătă cotațiile bitcoin la 23.338 dolari, valoare care nu a mai fost atinsă din august, câștigurile din ultimele zile fiind de circa 12%. La începutul acestei săptămâni, criptomoneda se tranzacționa între 22.644 și 22.954 dolari. Ether, care s-a apreciat săptămâna trecută cu aproximativ 14%, fluctua în culoarul 1.626 – 1.642 dolari.

Analiza cuprinde perioada 16 – 23 ianuarie

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Antreprenorii care au investit în satul românesc au primit în perioada 2015 – 2022 sprijin pentru înființarea și pentru dezvoltarea de activități neagricole prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Finanțarea a fost acordată prin submăsurile 6.2 și 6.4 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.

Dintre investițiile eligibile care au primit finanțare prin submăsura 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, amintim: prestarea de servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare, producția de băuturi răcoritoare nealcoolice, producția de ape minerale și alte ape îmbuteliate, fabricarea produselor textile, producția de țesături etc. Prin submăsura 6.4 – Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole au fost finanțate investiții noi în unitățile de primire turistică de tipul parcuri de rulote, camping sau bungalow, precum și în unitățile de fabricare a produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie și carton, fabricarea produselor chimice, farmaceutice, fabricarea produselor electrice, electronice etc.

„Antreprenoriatul are un rol foarte important în dezvoltarea comunităților rurale pentru că asigură diversificarea activităților economice și oferă servicii și produse care să atenueze discrepanța dintre urban și rural. Sprijinul financiar nerambursabil pentru aceste tipuri de investiții a suscitat un interes mare, iar fondurile disponibile s-au epuizat foarte repede. Investițiile neagricole în mediul rural permit obținerea unui venit independent de activitatea agricolă, asigură locuri de muncă și aduc bani la bugetul local. În noua programare financiară a FEADR, în perioada 2023 – 2027, AFIR va continua să finanțeze proiecte de investiții neagricole, dar competiția va fi la fel de mare ca și până acum, accentul punându-se pe calitatea și beneficiile pentru comunitatea locală” a menționat George CHIRIȚĂ, Directorul general al AFIR.

Agenție pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit online peste 14.900 de solicitări de finanțare a investițiilor neagricole din mediul rural care depășesc ca valoare totală 1,3 miliarde de euro. În urma procesului de evaluare și de selecție a cererilor de finanțare depuse, Agenția a încheiat contracte de finanțare cu 4.287 de antreprenori pentru proiecte în valoare totală de 398 de milioane de euro.

Pentru decontarea cheltuielilor efectuate până în prezent în cadrul investițiilor, AFIR a efectuat plăți însumând 278,7 milioane de euro către beneficiarii acestui sector.

Dintre beneficiarii contractelor de finanțare, prin intermediul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), AFIR a finanțat peste 3.800 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM) care dezvoltă investiții neagricole în mediul rural, 1.484 de activități legate de servicii, 876 de agropensiuni și alte 128 de proiecte pentru activități meșteșugărești.

De asemenea, 926 de tineri antreprenori au primit finanțare europeană prin PNDR pentru a dezvolta afaceri la țară. Cu ajutorul fondurilor europene gestionate la nivelul AFIR, s-au creat 4.558 de noi locuri de muncă în sectorul non-agricol din mediul rural, din care 1.681 sunt pentru femei.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Diana Marilena Neacșu este unul dintre cei 4.284 de beneficiari de finanțare prin PNDR pentru investiții neagricole. Finanțarea nerambursabilă acordată societăți Tipografia Diana 3D SRL a fost de aproximativ 156.000 de euro pentru dezvoltarea unei idei de afaceri în localitatea Bradu, din județul Argeș.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă dotarea tipografiei Diana 3D pentru producția de jocuri și jucării pentru promovarea tradițiilor și meșteșugurilor satului românesc. Beneficiarul își propune să asigure o creștere sustenabilă a societății prin diversificarea activității de producție în industria creativă de fabricare a jocurilor și jucăriilor conform codului CAEN 3240 la punctul de lucru din satul Geamăna. Obiectivele stabilite se referă la achiziția de utilaje și dotări necesare acestei noi activități de producție.

Jucăriile propuse de Tipografia Diana 3D reflectă universul cotidian în care copilul evoluează (de la animale domestice și sălbatice, la meserii, unelte sau instrumente muzicale). Vor fi formate din mai multe piese care se pot desprinde dintr-un șablon, se pot îmbina formând produsul final, care este pictat cu motive tradiționale, având ca scop promovarea meșteșugurilor, a meseriilor și a activităților cu specific național. Astfel copilul va avea satisfacția realizării din șabloane a propriei jucării, menite să ajute la educația acestuia prin dezvoltarea imaginației, a îndemânării și a cunoașterii mediului înconjurător.

Prin acest proiect, beneficiarul dorește să aducă în atenția clienților și lumea satului tradițional românesc și să dezvolte piața jocurilor și jucăriilor inspirate din tradiție, să o ducă la un alt nivel în Romania și să ofere copiilor jucării tradiționale inedite.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 7,27% pe an, de la 7,30% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 7,55% pe an, de la 7,57% în şedinţa precedentă, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,91% pe an, de la 7,93% pe an în şedinţa anterioară.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%.

Sursa www.agerpres.ro