Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 24,21%, în 2022, până la 39.320, faţă de 31.655 în anul anterior, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 7.382 de firme (număr în creştere cu 29,74%), şi în judeţele Constanţa (2.156, +32,11%), Cluj (1.877, +30,98%), Timiş (1.864, +19,33%) şi Ilfov (1.643, plus 35,45%).

La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 206 (-10,82%), Covasna (238, +28,65%), Mehedinţi (273, +41,45%) şi Călăraşi (301, +28,09% - 235 firme dizolvate în 2021).

Domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme, în 2022, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au consemnat 11.747 de dizolvări la nivel naţional. Faţă de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 26,03%.

Potrivit sursei citate, construcţiile, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice precum şi industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, şi anume 3.790 (+26,38%), 3.684 (+26,03%), respectiv 3.426 (+22,97%).

Sursa www.agerpres.ro

Aproximativ 500.000 de căutări au fost făcute, de la începutul anului, pe eJobs.ro de către candidații aflați în căutarea unui loc de muncă. Numărul este în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut, evoluție reflectată și în nivelul aplicărilor înregistrate în luna ianuarie, când a fost depășit pragul de 1 milion.

Prima lună din an a adus un interes crescut din partea candidaților pentru joburile de șofer, pentru care au fost făcute peste 35.000 de interogări în platformă, de inginer (16.500 de căutări) sau asistent medical (13.000 de căutări). Contrar așteptărilor angajatorilor, cu 10.000 de căutări, locurile de muncă remote rămân în topul celor mai căutate de cei care vor să se angajeze. „Vedem un număr mai mare de interogări în platformă pentru cuvintele cheie „remote” sau „de acasă” decât anul trecut pe vremea aceasta, în condițiile în care angajatorii se orientează mai degrabă către readucerea angajaților la birouri. Candidații nu vor însă în mod neapărat joburi exclusiv remote, ci mai degrabă caută acele variante care le permit să lucreze și de acasă. Mai exact, joburi care pot fi făcute într-un regim hibrid”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă online de recrutare din România.

Și joburile de contabil au atras peste 10.000 de interogări, în timp ce operatorii call center au avut 7.500. În ceea ce-i privește pe șoferi, cei mai mulți candidați vor să afle ce joburi disponibile sunt pentru șoferii de categoria B, șoferii de tir sau șoferii livratori. Pentru segmentul de ingineri, cele mai multe căutări s-au făcut pentru ingineri constructori, ingineri mecanici, ingineri chimiști și ingineri de instalații.

„Un fenomen foarte interesant pe care l-am remarcat în ultima perioadă ține de faptul că în foarte puține cazuri vedem candidați care caută un anumit angajator, iar acolo unde apar totuși nume, cel mai frecvent aparțin angajatorilor din retail. Deși atunci când primesc o ofertă sunt atenți și investighează reputația de angajator pe care și-a construit-o o anumită companie, în etapa inițială, cea în care prospectează ofertele din piață, numele companiei contează mult mai puțin decât aspecte precum salariul, programul sau descrierea atribuțiilor din fișa postului”, explică Roxana Drăghici.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net al celor care lucrează în inginerie este 4.300 de lei, 3.700 de lei pentru angajații din contabilitate și 3.600 de lei pentru cei din transporturi / distribuție. În call-center-e, media salarială netă, la nivel național, este de 3.100 de lei.

Alte poziții care au generat, cumulat, peste 10.000 de căutări au fost manager, assistant manager, electrician ori agent de vânzări. De asemenea, comparativ cu anii anteriori, a crescut numărul de căutări în care este specificat cuvântul „salariu”. „Candidații devin din ce în ce mai specifici când vor să-și schimbe jobul. Dacă acum îi vedem că fac o preselecție în funcție de salariul afișat în anunț sau stilul de lucru decis de companie (de la birou, hibrid sau remote), foarte curând este probabil să vedem căutări în care se menționează beneficiile dorite”, mai spune Roxana Drăghici.

În acest moment, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România, sunt disponibile 31.000 de locuri de muncă.

Leul a profitat la jumătatea săptămânii revenirea apetitului pentru risc urmare a declarațiilor făcute marți seară la Washington de președintele Rezervei Federale, Jerome Powell.

Președintele Fed a afirmat că în ciuda faptului că „inflația începe să scadă” banca centrală americană nu va renunța la înăsprirea politicii sale monetare, dar a lăsat de înțeles că nivelul lunar al majorărilor de dobândă va fi mai de dimensiuni mai mici.

Cursul euro a scăzut miercuri de la 4,9022 la 4,8962 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,894 – 4,903 lei.

Tendința de scădere a indicilor ROBID și ROBOR s-a temperat la jumătatea săptămânii, după ultimele declarații ale președintelui Fed și înainte de ședința de politică monetară a BNR care se va desfășura joi.

Începând cu ultimele luni din 2022, BNR a renunțat treptat la controlul strict al lichidității din piață cu scopul de a stimula creditarea și creșterea economică. Luna trecută, conform unui raport al BCR, sistemul bancar a înregistrat un surplus de lichiditate faţă de BNR de 21,3 miliarde lei (stoc mediu zilnic), față de 10,9 miliarde lei în decembrie.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,14%, minim al ultimelor șapte luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,47%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 7,86 la 7,85%.

După scăderea de marți până la 1,0698 dolari, euro a crescut la 1,0724 – 1,0761 dolari, ceea ce a făcut ca media monedei americane să coboare la 4,5550 lei.

Cursul monedei elvețiene a urcat la 4,9559 lei, pe fondul majorării plasamentelor celor care doresc un „refugiu sigur”.

Înăsprirea monetară mai puțin agresivă din Statele Unite a permis lirei sterline să se aprecieze față de euro și dolar iar cursul ei a crescut în piața locală la 5,5088 lei.

Metalul galben a urcat la 1.875 – 1.886 dolari, însă deprecierea monedei americane a făcut ca prețul gramului de aur să crească marginal la 275,4827 lei.

Monedele din regiune profitau de apetitul pentru risc. Media celei poloneze se aprecia la 4,7402 zloți/euro iar a celei maghiare la 389,61 forinți/euro.

Piața criptomonedelor a răspuns pozitiv la declarațiile președintelui Fed, iar capitalizarea bursieră a depășit 1.130 miliarde de dolari. Cota valorică a bitcoin s-a redus la 39% chiar dacă tranzacțiile se realizau miercuri între 23.145 și 23.415 dolari. Ether fluctua în culoarul 1.668 – 1.694 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

În Ședința Guvernului din 8 februarie 2023 a fost adoptată Ordonanța de Urgență privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul de creștere al bovinelor, în anul 2022, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Valoarea estimată a schemei de ajutor este de 217.756.000 lei, echivalentul sumei de 44 milioane euro.

Cuantumul ajutorului de stat este de 73 euro/cap de animal pentru un efectiv estimat de 602.740 capete.

Valoarea totală care poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu depășește echivalentul în lei a 250.000 euro.

Perioada de depunere este de 30 de zile lucrătoare, începând cu ziua următoare intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, iar termenul de plată este 31 Decembrie 2023.

Beneficiarii acestei scheme de ajutor de stat sunt crescătorii care dețin vaci de lapte, respectiv întreprinderile individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate, persoanele fizice, după caz, precum şi persoanele juridice.

„Prin acordarea acestei scheme de ajutor suntem alături de crescătorii de bovine ce au fost afectați de situația dificilă din Ucraina, iar aceste momente grele pe care le traversează zootehnia pot fi depășite prin susținerea vacilor de lapte. Să fim încrezători în posibilitățile noastre și să acționăm împreună pentru dezvoltarea acestui sector deosebit de valoros!”, a declarat ministrul agriculturii și dezvoltării rurale Petre DAEA.

Condițiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească sunt:

Deținerea a minimum 10 capete de vaci adulte cu excepţia celor din UAT-urile din zona montană care dețin minimum 5 capete vaci adulte, cu vârsta maximă de 12 ani, inclusiv, la data de 31 iulie 2022, în exploatație cu cod ANSVSA, înregistrate în baza națională de date (BND),

producerea și valorificarea laptelui în perioada 1 august – 31 decembrie 2022.

***

Informații suplimentare

Documentele generale sunt:

copia BI/CI a beneficiarului, certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului al beneficiarului, împuternicire și o copie a BI/CI al/a reprezentantului legal;

documentul emis de utilizatorii Sistemului naţional de identificare și înregistrare a animalelor – SNIIA, din care rezultă efectivul de vaci adulte deținut la data de 31 iulie 2022, precum și cel deținut la data de 31 decembrie 2022, în exploatația / exploatațiile cu cod atribuit de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, înscrisă /înscrise în cerere;

coordonate bancare/trezorerie.

Documentele specifice care însoţesc cererea sunt următoarele, după caz:

(i) în cazul valorificării către prim – cumpărător: copie de pe contractul încheiat pe o perioadă de minimum 6 luni cu un prim-cumpărător, valabil în perioada 1 august – 31 decembrie 2022 însoţită de următoarele documente în functie de forma de organizare, respectiv pentru producătorul PJ/PFA/II/IF copii ale rapoartelor fiscale de închidere zilnică/factură/facturi din care rezultă că a valorificat lapte în perioada 1 august – 31 decembrie 2022, iar pentru producătorul persoană fizică, copie a atestatului de producător, emis înainte de 1 august 2022 și valabil cel puțin până la data de 31 decembrie 2022, precum și de copie a/ale filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, din care rezultă cantitatea de lapte valorificat în perioada 1 august – 31 decembrie 2022.

(ii) în cazul altor tipuri de valorificare:

copie de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul persoană fizică, din care rezultă cantitatea de lapte valorificat în perioada 1 august – 31 decembrie 2022, însoţită de copie de pe atestatul de producător, emis înainte de 1 august 2022 și valabil cel puțin până la data de 31 decembrie 2022, precum și documentul sanitar -veterinar pentru valorificare ;

prin automatele de lapte, indiferent de forma de organizare juridică copie de pe avizul de însoţire a mărfii şi de pe dispoziţia de încasare a valorii/documente fiscale aferente laptelui comercializat pentru producătorul care a efectuat valorificarea laptelui în perioada 1 august – 31 decembrie 2022;

la unitatea proprie de procesare copie de pe avizele de însoţire a mărfii care atestă livrarea şi de pe notele de intrare-recepţie în unitatea de procesare, din care să rezulte livrarea şi recepţia laptelui, în perioada 1 august – 31 decembrie 2022, precum şi copie de pe certificatul constatator emis de ONRC din care să reiasă obiectul de activitate, respectiv procesare lapte.

Consiliul de Administrație al Companiei de Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere a aprobat acordul de parteneriat cu Consiliul Județean Călărași şi Primăria oraşului Lehliu Gară pentru construirea unui pasaj rutier la Lehliu Gară peste Magistrala CFR 800 București-Constanța, finanțarea urmând să fie asigurată cu bani din PNRR, capitolul siguranță rutieră.

Pasajul superateran va fi realizat pe drumul vechi spre Litoral, bariera de la calea ferată fiind acționată de zeci de ori pe zi, mai ales în sezonul estival când pe linia București-Constanța circulă peste 80 de trenuri de călători și de marfă.

Ar putea fi al treilea pod peste Magistrala 800, primul, cel de la Drajna de pe DN 21 fiind aproape de finalizare (estimare martie-aprilie), iar al doilea pasaj, la Brănești, în județul Ilfov, recent lansat în licitație pentru execuție (Primăria Brănești a solicitat finanțare prin PNRR)

Proiectul Pasajului de la Lehliu-Gară a fost votat în ședința Consiliului Județean Călărași din 31 ianuarie 2023. Prin PNRR, Ministerul Transporturilor și Compania de Drumuri pot primi finanțare parțială pentru 20 de pasaje rutiere, valoarea estimată a acestora fiind de peste 400 milioane Euro.

Sursa www.economedia.ro

Șirul de licitații de titluri de stat din această săptămână a ridicat nivelul ofertei de valută din piața locală și a protejat leul față de euro.

Cursul euro a scăzut marginal de la 4,9036 la 4,9022 lei. Cotațiile euro au scăzut în Asia dimineață până la 4,893 lei, iar tranzacțiile locale se realizau în culoarul 4,898 – 4,904 lei.

Decizia de luna trecută a BNR de a renunța la controlul strict al lichidității din piața monetară are ca efect scăderea indicilor ROBOR. Pe de altă parte, controlul început în noiembrie trecut de Consiliul Concurenței la cele zece bănci care formează „coșul” în funcție de care se calculează zilnic indicii, are un rol în evoluția acestora.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat marți la 7,14%, minim al ultimelor șapte luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,48 la 7,47%, valoare care nu a mai fost atinsă din 21 iulie. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 7,87 la 7,86%.

Ministerul Finanţelor a împrumutat luni suma de 505 milioane lei, printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat cu o valoare no­mi­nală de 500 milioane lei, cu scadența în octombrie 2028, la un randament mediu de 7,55%/an.

Euro a continuat să se deprecieze și a scăzut la 1,0698 – 1,0744 dolari, după ce a atins joi un maxim al ultimelor 10 luni de 1,1033 dolari. Evoluția a împins cursul monedei americane la 4,5747 lei.

Aprecierea dolarului a apărut după anunțarea scăderii ratei șomajului în ianuarie la 3,4%, nivelul minim din 1953.

Investitorii așteptau discursul din cursul nopții de miercuri al președintelui Biden referitor la Starea Națiunii cât și un altul al președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell.

Prudența din piață a majorat plasamentele în francul elvețian, considerat drept o „monedă sigură”, iar cursul a crescut la 4,9405 lei.

După mai multe zile de depreciere față de euro și dolar, lira sterlină a recuperat o parte din terenul pierdut iar media ei a urcat la 5,4884 lei.

Metalul galben fluctua marți în culoarul 1.866 – 1.877 dolari/uncie, iar prețul gramului de aur a urcat la 275,3601 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 392,70 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7476 zloți/euro.

Criptomonedele aveau o evoluție stabilă. Bitcoin fluctua în culoarul 22.753 – 23.054 dolari iar ether se tranzacționa între 1.613 și 1.646 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu