Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 7,03% pe an, de la 7,04% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a ajuns la nivelul de 7,34% pe an, de la 7,36%, în timp ce ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,72% pe an, de la 7,73%.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%.

Sursa www.agerpres.ro

Tinerii din Generația Z reprezintă una dintre cele mai dinamice categorii de candidați de pe piața muncii din acest moment, atât din perspectiva numărului de aplicări lunare, cât și a joburilor care îi au în vizor. De la începutul anului și până acum, peste 36.000 de joburi entry level au fost postate pe eJobs.ro, iar candidații din segmentul de vârstă 18-24 de ani au avut 434.000 de aplicări.

Potrivit datelor celui mai recent sondaj realizat de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România, tinerii sunt conștienți de faptul că se află într-un moment favorabil lor pe piața muncii și privesc cu un grad ridicat de optimism șansele de a se angaja pentru prima dată sau de a-și schimba jobul. Astfel, 32,7% dintre respondenți spun că au reușit să se angajeze la actualul loc de muncă în mai puțin de o lună. Pentru 21,4% procesul a durat între una și două luni, iar pentru 14,1% între două și trei luni. Doar 7,7% au reușit să se angajeze după mai mult de șase luni de căutări, în timp ce, în cazul a 6,6%, a fost de nevoie de peste un an pentru a-și găsi jobul potrivit.

„Datele acestea ne arată un segment de candidați din ce în ce mai încrezători în ei înșiși. Nu doar că sunt multe joburi în piață care li se adresează, dar reușesc foarte repede să se angajeze. Vedem din ce în ce mai rar candidați care se plâng că sunt refuzați din cauza lipsei de experiență, una dintre problemele vechi pe care le aveau cei aflați la început de carieră. Sunt, în schimb, mult mai bine orientați către ce vor să facă și știu ce așteptări specifice au de la un angajator”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing în cadrul eJobs România.

Pentru 86,2% dintre participanții la sondaj, pe primul loc în topul celor mai importante trei criterii în funcție de care acceptă un job este salariul. 55,9% menționează oportunitatea de a crește profesional, iar 43,7% spun că, pentru ei, cel mai important este să poată lucra de acasă. 24,9% punctează că un manager înțelegător este crucial, 20,2% acordă o atenție sporită pachetului de beneficii extrasalariale, pentru 17,1% este important să se angajeze într-un domeniu care le place, 14,1% vor să lucreze aproape de casă, iar 13,1% să facă parte dintr-o echipă tânără. „Nu sunt foarte legați, în schimb, de profilul companiei. Spre deosebire de alte categorii de vârstă, pentru cei foarte tineri contează mai puțin dacă angajatorul este un start up sau o companie multinațională atâta vreme cât celelalte criterii sunt îndeplinite. Sunt, însă, mai atrași decât orice alt segment de vârstă de joburile remote sau hibrid, în condițiile în care doar 13,6% vor să lucreze de la birou. 34,6% preferă să lucreze complet de acasă, iar 51,8% hibrid, dar ei să fie cei care decid câte zile vin la birou”, completează Raluca Dumitra.

Întrebați care ar fi durata medie de timp pe care cred că ar trebui să o petreacă la un job înainte de a face o schimbare de carieră, 30,2% au răspuns între un an și doi ani. 18,3% cred că este nevoie de o perioadă de doi – trei ani, iar 22,1% punctează că doar după trei ani pot considera că au acumulat suficientă experiență pentru a face o schimbare. Mai stabili decât în trecut, doar 16,6% cred că schimbările de carieră ar trebui făcute în cel mult un an de la angajare.

„Aceste răspunsuri ne arată că vorbim despre candidați tot mai ancorați în realitate și informați cu privire la cerințele de pe piața muncii și la așteptările pe care le au angajatorii de la ei. Iar acest lucru reiese și din competențele de care cred că este cea mai mare nevoie în acest moment. Perspectiva lor se pliază foarte bine pe cea a angajatorilor: 67,6% cred că, acum, competențele digitale sunt cele mai importante în ochii recrutorilor. 47,7% sunt de părere că abilitățile de buni comunicatori îi pot ajuta să își găsească rapid un job, iar 45% menționează competențele tehnice, specifice jobului și domeniului”, explică Raluca Dumitra.

În ceea ce privește așteptările salariale ale acestor candidați, 70% cred că nivelul de pregătire și experiență pe care îl au ar justifica un salariu cuprins între 3.000 și 7.000 de lei, net. 15,2% spun că s-ar încadra în intervalul 2.000 – 3.000 de lei, 7,6% susțin că s-ar califica pentru un salariu cuprins între 7.000 și 10.000 de lei, iar 4,9% pentru mai mult de 10.000 de lei. De altfel, pentru 54,6%, menționarea salariului în anunțul de angajare este principalul argument care i-ar determina să aplice la un job.

Sondajul a fost realizat în luna ianuarie, pe un eșantion de 1.900 de respondenți, cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. 59,8% dintre aceștia sunt, în prezent, salariați fără funcție de conducere, 15,3% sunt studenți, 12,3% nu au ocupație momentan, 5,6% sunt manageri, 4,7% muncitori, 1% conduc propria afacere și alți 1% sunt elevi.

În luna decembrie 2022, câştigul salarial mediu brut a fost 7107 lei, cu 428 lei (+6,4%) mai mare decât în luna noiembrie 2022. Câştigul salarial mediu net a fost 4398 lei, în creştere cu 257 lei (+6,2%) față de luna noiembrie 2022.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (11540 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2361 lei).

Decembrie 2022 comparativ cu Decembrie 2021

Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 13,4%**).

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum

Indicele câştigului salarial real1 a fost 97,4% în luna decembrie 2022 față de luna decembrie 2021.

Indicele câştigului salarial real a fost 105,8% în luna decembrie 2022 față de luna noiembrie 2022. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 233,8%, cu 12,9 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna noiembrie 2022.

Decembrie 2022 comparativ cu Noiembrie 2022

În luna decembrie 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic2, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna precedentă, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi reducerilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

- cu 53,1% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, cu 42,8% ȋn extracţia cărbunelui superior şi inferior, respectiv cu 38,6% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;

- între 23,0% și 30,5% în transporturi pe apă, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, industria metalurgică;

- între 13,5% și 20,5% în telecomunicaţii, fabricarea altor mijloace de transport, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), activităţi de editare, alte activităţi extractive, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;

- între 10,0% și 13,5% în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, tranzacţii imobiliare, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, captarea, tratarea şi distribuţia apei, activităţi de servicii anexe extracției, fabricarea produselor din tutun, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice.

Scăderile câștigului salarial mediu net faţă de luna noiembrie 2022 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție ori de încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

- cu 25,2% în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură);

- între 1,5% și 8,0% în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor.

În sectorul bugetar3, în luna decembrie 2022 s-au înregistrat ușoare creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+1.6%), respectiv în administraţia publică (+0,7%). În învăţământ, câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna precedentă (-4,2%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței școlare.

De la începutul anului, leul și-a menținut stabilitatea față de principalele valute, profitând de interesul pe care îl arată „banii fierbinți” pentru achiziția de obligațiuni de stat românești și acoperă astfel o parte din deficitul de cont curent.

Nivelul încă ridicat al apetitului pentru risc, a permis aprecierea marginală a cursului euro de la 4,8993 la 4,9007 lei, în timp ce transferurile din piața locală se efectuau într-un culoar îngust: 4,897 - 4,902 lei.

Aceeași stabilitate se observa și în piața monetară, în condițiile în care lichiditatea în lei și-a găsit echilibrul.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,05 la 7,05%, minim al ultimelor șapte luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,40 la 7,39%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 7,78 la 7,75%.

Euro se deprecia ușor la 1,0685 - 1,0723 dolari iar cursul monedei americane a crescut de la 4,5711 la 4,5758 lei.

Media monedei elvețiene a urcat la 4,9640 lei iar cel al lirei sterline a scăzut merginal la 5,5182 lei.

Preţul gramului de aur a crescut la 270,4025 lei, urmare a aprecierii monedei americane în timp metalul galben fluctua între 1.834 - 1.844 dolari.

Monedele din regiune au cunoscut scăderi mai mari. Media celei maghiare s-a depreciat la 382,37 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7728 zloți/euro.

Nivelul redus al aversiunii față de risc a ridicat cotațiile bitcoin la 24.092 - 24.887 dolari, valori care au mai fost atinse la începutul lui august trecut,. Iar pe cele ale ether la 1.670 - 1,710 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Pentru a asigura posibilitatea pregătirii din timp a proiectelor și atingerea țintelor pentru absorbția fondurilor europene nerambursabile, MIPE a publicat calendarul tuturor apelurilor de proiecte pentru 2023.

Anul acesta urmează să fie lansate, prin Politica de Coeziune și Planul Național de Redresare și Reziliență, 534 de apeluri de proiecte, în valoare de 40 miliarde de euro.

Printre obiectivele urmărite la nivel național în urma lansării apelurilor din Politica de Coeziune 2021-2027 se numără 632 km de drumuri noi sau reabilitate, 6.977 km conducte noi sau optimizate pentru rețeaua de apă și canalizare, 7 spitale județene noi sau reabilitate și săli noi de clasă pentru 128.000 de elevi.

PNRR aduce atât investiții în infrastructură, pentru digitalizarea spitalelor și eficiența energetică a clădirilor, cât și investiții pentru domeniul social, ce vizează sprijinirea persoanelor cu dizabilități, integrarea pe piața muncii a persoanelor din medii defavorizate și realizarea de centre pentru vârstnici.

În 2022, România a primit aprobarea Acordului de Parteneriat și a tuturor celor 16 programe aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, care aduc României 46 de miliarde de euro. De asemenea, simultan, implementează Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul căruia sunt disponibile resurse în cuantum total de 29,2 miliarde, alocate pe cele 15 componente, transpuse prin mai multe reforme și investiții.

Programele prevăd alocări financiare aferente unor investiții de importanță strategică pentru România și, în acest context, procedurile de accesare a fondurilor trebuie să fie adaptate la nevoile reale ale beneficiarilor astfel încât să fie asigurat accesul facil și flexibil al acestora la fondurile externe nerambursabile.

Tocmai de aceea, absența unui cadru predictibil al lansărilor apelurilor de proiecte creează un grad ridicat de imprevizibilitate cu privire la perioadele estimate pentru implementarea efectivă a proiectelor și aduce consecințe negative în ceea ce privește planificarea și accesarea fondurilor europene.

Pentru a preîntâmpina o astfel de situație, MIPE lansează un calendar consolidat al apelurilor de proiecte în 2023, pentru programele cu finațare din fonduri europene, care să permită o corelare a diferitelor surse, atât din Politica de Coeziune 2021-2027, cât și din PNRR. Acesta este disponibil AICI.

„Fie că vorbim despre proiecte de infrastructură atât de necesare României pentru dezvoltare pe termen lung, fie că vorbim de marile servicii publice de educație și sănătate, fie că aducem în discuție mediul de afaceri sau investițiile în resursele umane, toate acestea sunt dovezi clare că fondurile europene nu lasă pe nimeni în urmă. Suntem într-un moment în care avem oportunități istorice și avem ocazia unui nou început. Iar pentru a valorifica aceste oportunități la maxim trebuie să avem grija ca greșelile trecutului să nu se repete. Asta înseamnă transparență și asigurarea predictibilității, printr-un calendar de lansări la nivel de program pentru beneficiari, astfel încât să se prevină eventuale suprapuneri de apeluri cu aceeași tematică în perioade similare de timp. Este un pas firesc, din respect pentru toți actorii implicați, pentru ca orice beneficiar din țară să poată verifica unde și când se lansează un apel de proiecte, ce trebuie să urmărească și cum poate accesa fondurile europene. Această resursă vitală pe care o avem la dispoziție a părut de multe ori o himeră, tocmai de aceea, prin măsurile pe care le pregătim, vrem să fim siguri ca în anii ce îi avem în față vom aduce banii europeni aproape de oameni”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Anul 2023: 534 de apeluri, în valoare de 40 miliarde de euro

Pentru Politica de Coeziune 2021-2027 sunt disponibile finanțări în valoare totală de 46 miliarde de euro Euro, pentru cele 16 programe aprobate penru perioada de programare 2021-2027 (8 programe naționale și 8 programe regionale).

În Politica de Coeziune 2021-2027 vom avea în 2023 un număr de 490 de apeluri de proiecte, în valoare de 36,4 miliarde de euro.

În Planul Național de Redresare și Reziliență vor fi 44 de apeluri de proiecte, în valoare de 4,27 miliarde de euro.

În ceea ce privește Politica de Coeziune, 246 de apeluri, în valoare de 16,4 miliarde de euro, vizează autoritățile publice locale, pentru infrastructura de transport, educație și sănătate.

Sinergie între infrastructură și sprijin direct pentru oameni

Printre obiectivele urmărite la nivel național în urma lansării acestor apeluri se numără 632 km de drumuri noi sau reabilitate, 6.977 km conducte noi sau optimizate pentru rețeaua de apă și canalizare, 7 spitale județene noi sau reabilitate și săli noi de clasă pentru 128.000 de elevi.

De asemenea, pentru mediul de afaceri sunt pregătite 139 de apeluri, în valoare de 6,1 miliarde de euro.

În ceea ce privește PNRR, vor fi atât investiții în infrastructură, pentru digitalizarea spitalelor și eficiența energetică a clădirilor, cât și investiții pentru domeniul social, ce vizează sprijinirea persoanelor cu dizabilități, integrarea pe piața muncii a persoanelor din medii defavorizate și realizarea de centre pentru vârstnici.

Necesitatea unui calendar consolidat al apelurilor de proiecte

„Planificarea și respectarea calendarului asumat de către autoritățile de management este o prioritate și premisa principală a Guvernului României. Astfel, se asigură posibilitatea pregătirii din timp a proiectelor și atingerea țintelor pentru absorbția fondurilor europene nerambursabile”, a completat ministrul Marcel Boloș.

Realizarea demersurilor la nivelul fiecărei autorități de management pentru îmbunătățirea planificării intervențiilor la nivel de program va asigura transparență și predictibilitate în ceea ce privește accesarea fondurilor europene. Astfel, va exista suficient timp pentru implementarea în bune condiții a proiectelor și pentru aplicarea prevederilor referitoare la achizițiile publice, a cerințelor de eligibilitate și pentru realizarea indicatorilor de realizare și de rezultat asumați la nivel de program.

Mai mult, se va asigura un nivel ridicat de absorbție și a unui management adecvat al riscului de dezangajare, la nivelul fiecărei autorități de management este necesară lansarea de apeluri care să acopere cea mai mare parte a alocărilor pentru fiecare dintre cele 16 programe.

De asemenea, realizarea demersurilor la nivelul fiecărui coordonator de reformă și/sau investiție pentru îmbunătățirea planificării intervențiilor la nivel de componentă gestionată din PNRR, prin respectarea calendarului de elaborare al ghidurilor solicitantului, respectiv lansării apelurilor de proiecte, asigură condițiile pentru îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate și este de maximă importanță, întrucât acest lucru poate influența aprobarea cererilor de plată aferente.

În plus, publicarea Ghidurilor Solicitantului, în consultare publică, anterior deschiderii apelului de proiecte, constituie o cerință esențială pentru respectarea principiilor aplicabile fondurilor alocare programelor aferente Politicii de Coeziune și PNRR: predictibilitate, transparență și parteneriat.

Tot pentru facilitarea accesului la fonduri europene, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat în consultare un proiect de ordonanță de urgență menit să răspundă nevoii de simplificare și de abordare unitară în procesul de implementare a Politicii de coeziune 2021-2027, care cuprinde un număr dublu de programe și introduce în sistemul de management și control, atât autorități din cadrul administrației publice centrale, precum și, urmare a procesului de descentralizare, autorități de management instituite în cadrul agențiilor de dezvoltare regională care gestionează programele regionale. Mai multe detalii, aici — https://bit.ly/3YDc24v.

Miercuri, la nivel regional, se observa un apetit mai ridicat pentru achiziția de monede considerate drept riscante.

Leul a profitat de această situație iar cursul euro a scăzut de la 4,9012 la 4,8993 lei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,897 - 4,904 lei.

Indicii ROBOR se mențineau pe o pantă descendentă odată cu scăderea ratei anuale a inflaţiei la 15,1% în ianuarie, de la 16,4% în decembrie trecut, și prognoza optimistă a BNR care vede creșterea prețurilor decelerând la sfârșitul anului la 7%, după ce în noiembrie, la precedentul Raport asupra Inflației, se anticipa un nivel de 11,2%

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 7,09 la 7,05%, minim al ultimelor șapte luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,43 la 7,40%. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 7,80 la 7,78%.

Euro se consolida în jurul valorii de 1,07 dolari și fluctua miercuri între 1,0697 - 1,0745 dolari. Aceasta a făcut ca media monedei americane să urce la 4,5578 la 4,5711 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut de la 4,9605 la 4,9570 lei iar cel al lirei sterline de la 5,5563 la 5,5197 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la jumătatea săptămânii la 269,6314 lei, după ce metalul galben a coborât la 1.833 - 1.847 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat 4,7593 zloți/euro iar a celei maghiare la 379,40 forinți/euro.

Bitcoin nu reușește să depășească ferm rezistențele de la 23.000 și 24.000 dolari și se tranzacționa în culoarul 22.065 - 22.828 dolari. Ether fluctua între 1,544 - 1.590 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu