În perioada analizată, leul a avut o evoluție fluctuantă față de principalele valute, influențată de deciziile de politică ale marilor bănci centrale.

După creșterea de marțea trecută a cursului euro la 4,9221 lei, următoarele ședințe au adus scăderi consecutive iar media de vineri a fost stabilită la 4,9005 lei. Tendința de apreciere a leului a continuat pe piețele internaționale unde cotațiile monedei unice au atins un minim de 4,873 lei.

Lunea aceasta, cotațiile monedei unice au coborât în Asia la 4,884 lei iar transferurile din piața locală s-au realizat în culoarul 4,891 – 4,905 lei, cu închiderea la 4,895 lei, iar media a fost stabilită la 4,9036 lei.

Dobânzile interbancare au continuat să scadă, în condițiile în care lichiditatea din piață se menține ridicată, BNR dorind să stimuleze creditarea economiei.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut la începutul acestei săptămâni de la 7,15 la 7,14%, minim al ultimelor șapte luni. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,50 la 7,48%, valoare care nu a mai fost atinsă din 21 iulie. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 7,87%.

La primele ședințe de politică monetară din acest an, Rezerva Federală americană a majorat rata de referință cu 25 puncte de bază, care a urcat la 4,50 – 4,75%, în timp ce Banca Centrală Europeană a ridicat dobânda de politică monetară cu 50 puncte de bază de la 2,50 la 3,00%.

Euro a crescut joia trecută la până la 1,1033 dolari, vârf al ultimelor zece luni, dar a scăzut lunea aceasta la 1,0722 – 1,0799 dolari, sub impactul datelor pozitive venite din piața muncii din SUA, unde au scăzut solicitările săptămânale de ajutor de șomaj și au fost create în ianuarie 517.000 noi locuri de muncă, ceea ce a făcut ca rata șomajului să coboare la 3,4%, nivelul minim începând cu 1953, de la 3,5% în decembrie.

În piața locală cursul monedei americane a scăzut până la 4,4632 lei și a accelerat la finalul perioadei la 4,5570 lei.

Chiar dacă Banca Angliei a majorat rata de politică monetară cu 50 de puncte de bază la 4,0%, nivel care nu a mai fost atins din 2008, intrarea în recesiune a Marii Britanii a depreciat lira sterlină față de euro și dolar, iar în piața locală cursul a scăzut de la 5,6028 la 5,4789 lei.

Moneda elvețiană s-a menținut în jurul pragului de 1 franc/euro iar media a urcat de la 4,8925 la 4,9264 lei, cea de lunea aceasta fiind stabilită la 4,9186 lei.

În ultimele trei luni, prețul aurului s-a majorat cu circa 300 de dolari, pariul fiind pus pe o creștere mai lentă a dobânzilor de politică monetară ale marilor bănci centrale.

Uncia a crescut joi dimineață la aproape 1.960 dolari, maxim al ultimele nouă luni, însă a scăzut la sfârșitul perioadei până la 1.863 – 1.881 dolari. În piața locală, prețul gramului de aur a urcat la 280,1298 lei dar a încheiat intervalul la 274,4439 lei.

După câteva zile de creștere, criptomonedele au intrat pe o pantă descendentă, evoluție provocată de aprecierea monedei americane. Bitcoin nu a reușit să se mențină peste pragul de 24.000 dolari, nivel atins joi, și a scăzut la începutul acestei săptămâni la 22.668 – 23.091 dolari. Ether care a reușit să treacă de pragul de 1.700 dolari, a alunecat luni la 1.611 – 1.642 dolari.

Analiza cuprinde perioada 30 ianuarie - 6 februarie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Creșterea minimă a dobânzii de către Rezerva Federală a redus semnificativ aversiunea față de risc, evoluție de care a profitat și leul.

Cursul euro a scăzut de la 4,9148 la 4,9024 lei, în timp ce cotațiile au coborât de la 4,909 lei, la deschidere, până la 4,893 lei.

Menținerea euro în jurul pragului de 4,9 lei se datorează și intrărilor de capital străin interesat de achiziția de titluri de stat. Împrumuturile făcute de Finanțe, care și-au propus să atragă luna aceasta circa 5,7 miliarde lei, se realizează la unele dintre cele mai ridicate dobânzi din regiune.

În ultimele zile, dobânzile interbancare și-au temperat scăderea. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât joi de la 7,18 la 7,17%, minim al ultimei jumătăți de an. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,52%, valoare stabilită marți. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a coborât de la 7,89 la 7,88%.

Scăderea inflației din zona euro în ianuarie la 8,5%, minimul ultimelor opt luni, de la 9,2% în decembrie, și decizia luată miercuri de Rezerva Federală americană la prima sa ședință de politică monetară din acest, au influențat evoluția perechii euro/dolar.

Inversarea tendinței de creștere a prețurilor de consum și evoluția pozitivă a pieței muncii din Statele Unite a permis Fed să tempereze ritmul de majorare a ratei de referință la 25 puncte de bază, care a urcat astfel la 4,50 – 4,75%.

Investitorii și-au redus plasamentele în monedă americană, înainte de deciziile de politică monetară ale BCE și Băncii Angliei, iar euro a urcat la 1,0981 – 1,1033 dolari, maxime care au mai fost atins la începutul lui aprilie trecut, iar cursul monedei americane a coborât de la 4,5152 la 4,4632 lei.

Moneda elvețiană a revenit la paritatea cu cea unică, ceea ce a făcut ca media ei să scadă la 4,9026 lei.

Perspectivele intrării în recesiune a Marii Britanii, care se confruntă cu un val de greve, nu va permite Băncii Angliei să forțeze o majorare în forță a dobânzii de referință, a provocat deprecierea lirei sterline față de euro, iar media a scăzut puternic, de la 5,5638 la 5,4966 lei.

În ciuda deprecierii monedei americane, prețul gramului de aur a urcat la 280,1298 lei, după ce metalul galben a urcat la 1.951 – 1.959 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 387,69 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,7079 zloți/euro.

Bitcoin a profitat de faptul că dobânda din SUA s-a scumpit cu doar 0,25%, iar cotațiile monedei digitale au urcat la 23.699 – 24.236 dolari. Ether s-a scumpit la 1.638 – 1.693 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl Radu Georgescu

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a transmis la sfârșitul lunii ianuarie 2023 către Comisia Europeană solicitarea pentru decontarea a 276,8 milioane de euro (276.835.617 €). Această sumă reprezintă contravaloarea plăților acordate din bugetul național în anul 2022, în perioada 16 octombrie – 31 decembrie, către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice care au realizat investiții eligibile în agricultură și în mediul rural, dar și pentru măsurile de mediu și climă.

Declarația de cheltuieli transmisă Comisiei cuprinde totalul plăților efectuate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în trimestrul IV din 2022 către beneficiarii proiectelor de investiții și ai plăților directe și compensatorii. Plățile au fost efectuate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) cu suma de 261,2 milioane de euro, precum și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI) cu 15,6 de milioane de euro.

Conform procedurilor de lucru stabilitate la nivelul Comisiei Europene, declarația de cheltuieli aferentă perioadei 16 octombrie – 31 decembrie 2022 a fost încărcată direct în sistemul informatic utilizat pentru schimbul de date între statele membre și CE, urmând ca, după verificarea sumelor din declarația de cheltuieli, Comisia să ramburseze României, în termen de maximum 45 de zile, fondurile europene alocate pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Precizăm că, până în prezent, Comisia Europeană a rambursat României peste 7,6 miliarde de euro pentru investiții realizate în agricultură, pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural și pentru plăți directe și compensatorii prin Programul Național de Dezvoltare Rurală în intervalul 2014 – 2022.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut vineri la 7,15% pe an, de la 7,17% pe an, în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la nivelul de 7,50% pe an, de la 7,52%, în timp ce ROBOR la 12 luni a scăzut la 7,87% pe an, de la 7,88% pe an în şedinţa anterioară.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%.

Sursa www.agerpres.ro

Vârsta continuă să fie un criteriu important în procesul de recrutare, așa cum reiese din rezultatele celui mai recent sondaj BestJobs, iar creșterea vârstei de pensionare are potențialul de a schimba dinamica pe piața muncii. Astfel, 80% dintre candidații de peste 45 de ani simt că există o reticență a recrutorilor privind persoanele mai în vârstă, iar 60% susțin că au participat la cel puțin un interviu de angajare la care au fost discriminați din cauza vârstei. De cealaltă parte, 1 din 3 recrutori recunoaște că a refuzat cel puțin o dată un candidat din cauza vârstei sale.

O nouă lege crește vârsta de pensionare de la 61 de ani și 9 luni la 62 de ani, în cazul femeilor, și vizează creșterea treptată a acesteia până la 65 ani în 2035, pentru a egala vârsta de pensionare a bărbaților. În prezent, pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă 39,5% dintre cei peste 10,8 milioane de cetățeni români inactivi economic, potrivit datelor recensământului efectuat de Institutul Național de Statistică (INS). Totodată, datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că aproape 63% dintre șomerii înregistrați în România în decembrie 2022 aveau peste 40 de ani.

Vârsta candidaților recrutați contează în ochii a peste 15% dintre recrutori, în timp ce mai mult de jumătate (57%) spun că acest lucru depinde foarte mult de specificul jobului. Atunci când analizează un CV, pe lângă vârstă, recrutorii se mai uită în special la experiența și studiile candidatului (peste 85%), dar și la locație. Când vine vorba de candidații mai în vârstă, 34% dintre recrutori spun că sunt îngrijorați de lipsa candidaților de experiență cu tehnologia, 14% de rezistența lor la schimbare, alți 14% de lipsa de deschidere privind învățarea de lucruri noi și de riscul crescut al apariției unor probleme de sănătate (tot 14%).

„Deși vârsta nu ar trebui să fie un criteriu important în procesul de recrutare, realitatea de pe piața muncii arată diferit, iar angajații de peste 45 de ani întâmpină dificultăți în a concura cu candidații tineri pe poziții unde contează mai mult capacitatea de adaptare și dinamismul, decât experiența propriu-zisă. Pe termen lung, creșterea vârstei de pensionare va pune și mai multă presiune pe candidații mai în vârstă de sex feminin, categoria vizată de această măsură. Pentru a diminua efectele creșterii vârstei de pensionare, este nevoie de programe de instruire și reconversie profesională, astfel încât candidații de peste 45 de ani să rămână relevanți pe piața muncii”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

3 din 4 candidați participanți la sondajul BestJobs spun că au de gând să mai lucreze și după pensionare, 62% doar pentru a rămâne activi, iar 38% pentru că au nevoie de bani. În acest sens, peste 35% ar lua în calcul să învețe o nouă specializare care să le ușureze experiența găsirii unui job, doar dacă le-ar solicita acest lucru angajatorul actual sau un potențial angajator, 33% dacă acest lucru ar fi disponibil gratuit și aproape 12% ar învăța o nouă specializare indiferent de cost.

Dintre cei care au răspuns afirmativ, 39% ar participa la cursuri de formare în domeniul informaticii sau al altor tehnologii, 13% ar învăța o limbă străină, tot 13% ar urma un curs pentru dezvoltarea abilităților de conducere sau de management și aproape 10% ar participa la un curs de formare în domeniul relații cu clienții.

Sondajul a fost efectuat în perioada ianuarie - februarie, pe un eșantion de 1.122 de candidați și 214 de recrutori din România.

Angajatorii din Spatiul Economic European/Uniunea Europeana ofera, prin intermediul retelei EURES Romania, 119 locuri de munca vacante la data de 02.02.2023, dupa cum urmeaza:

• Olanda - 5 locuri de munca vacante: personal de curatenie;
• Spania - 60 locuri de munca vacante: lucrator in agricultura la cules de capsuni si fructe de padure rosii;
• Malta – 6 locuri de munca vacante: optometristi, topografi, biolog marin, inginer hidraulic;
• Slovenia – 2 locuri de munca vacante: programatori PLC , asamblare si procesare linii;
• Germania – 7 locuri de munca vacante: gradinari si ajutor de gradinar (horticultura si peisagistica) , tehnician electronist pentru energia si tehnologia cladirilor, electrician, mecanic instalatii pentru refrigerare, aer conditionat si pompe de caldura(f/b);
• Finlanda – 40 locuri de munca vacante: muncitor necalificat – culegator de capsuni in aer liber;
• Norvegia – 4 locuri de munca vacante: tractorisiti.

Persoanele interesate sa ocupe un loc de munca in UE pot vizualiza ofertele accesand portalul www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul AJOFM Calarasi, compartiment EURES.

Consilierul EURES va oferi toate detaliile privind descrierea locului de munca, cerintele locului de munca, limba straina, salariul oferit, durata contractului de munca, modul de aplicare pentru fiecare oferta, conform site-ului de mai sus.

Contact consilier EURES: 0242/318376; 0242/331693, int.113