Jumătatea acestei săptămâni a readus cursul euro sub pragul de 4,96 lei, dar, ca în alte ședințe din ultima vreme, în piață au apărut ordine de vânzare de valută înainte de stabilirea cursului euro. Înainte de deschiderea pieței valutare cotația euro se situa la 4,954 lei. Tranzacțiile locale se realizau în culoarul 4,955 – 4,963 lei, iar cursul monedei unice a coborât de la 4,9609 la 4,9559 lei.

Piața monetară a fost statică, atenția dealerilor fiind îndreptată spre Rezerva Federală americană și BCE, care își vor anunța în aceste zile deciziile de politică monetară.

De trei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a înghețat la 6,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,64%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 6,84%.

Scăderea inflației an/an din Statele Unite în mai la 4%, cel mai redus nivel începând cu martie 2021, când Fed a început ciclul de majorare a dobânzii, nu a avut efecte semnificative asupra investitorilor.

Euro a crescut ușor față de marți la 1,0774 – 1,0810 dolari, iar media monedei americane a alunecat de la 5,5911 la 5,5862 lei.

Evitarea intrării în recesiune a economiei britanice, după o creștere modestă în aprilie, a impulsionat lira sterlină față de dolar și euro, iar cursul ei a urcat de la 5,7692 la 5,7998 lei. Media francului elvețian a crescut de la 5,0671 la 5,0804 lei.

Prețul gramului de aur scăzut la 287,7653 lei, consecință a deprecierii unciei la 1.946 – 1.952 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat marginal la 4,4715 zloți/euro. În schimb, curul celei maghiare s-a depreciat la 371,22 forinți/euro.

Ofensiva începută de Comisia de Valori Mobiliare din SUA (SEC) cu scopul de a reglementa modul de tranzacționare a monedelor digitale, unele dintre acestea putând fi considerate drept valori mobiliare, a zdruncinat piața de profil, iar valoarea celor circa 10.000 de criptomonede a pierdut circa 70 de miliarde în ultima săptămână, și a coborât la aproximativ 1.100 miliarde de dolari.

Capitalizarea bitcoin, care are o cotă de piață totală de 46%, a scăzut la 502 miliarde dolari iar cotațiile au scăzut 25.840 – 26.045 dolari. Ether fluctua în culoarul 1.737 – 1.747 dolari, valori apropiate de cele de marți.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

Începutul anului 2023 a adus foarte multe incertitudini, pe fondul zvonurilor despre o posibilă criză financiară, dar și al contextului economic local, marcat de inflație și prețuri în creștere pentru traiul de zi cu zi. Astfel, stabilitatea locului de muncă a devenit esențială pentru cei mai mulți dintre români, după cum arată și datele bestjobs, întrucât aceștia aplică preponderent la joburi cu #SalariuLaVedere sau la cele din domenii care s-au dovedit rezistente în fața crizelor, precum cele din Vânzări, Contabilitate, Inginerie, IT și Producție/ Logistică.

Numai în ultimul trimestru, peste 40% din totalul aplicărilor au mers către joburi care afișează oferta salarială, accentuând nevoia de transparență din partea angajatorilor. Toate aceste aplicări merg însă către 30% din volumul total de joburi disponibile pe bestjobs, acestea fiind cele pentru care angajatorii au ales să publice salariul în anunț, potrivit datelor de pe platforma bestjobs.

„Încă de la începutul anului, principalele preocupări ale angajaților români erau legate de venitul lunar și de stabilitatea locului de muncă, potrivit unui sondaj bestjobs realizat în ianuarie. Aceste criterii sunt evidente și în comportamentul utilizatorilor platformei bestjobs și dovedesc încă o dată că, în vremuri de incertitudine, nevoile de la baza piramidei lui Maslow primează. Pe lângă acestea, evoluția profesională este următoarea prioritate pentru cei mai mulți dintre candidați, iar beneficiile pe care aceștia le preferă când aplică la joburi sunt posibilitatea de a primi bonusuri de performanță, tichete de masă sau posibilitatea de a lucra remote, cel puțin parțial”, spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

În ceea ce privește domeniul de activitate, candidații se orientează către acelea care au dovedit de-a lungul timpului că rezistă în condiții economice nefavorabile. Raportat la platforma de recrutare bestjobs, domeniile cu cele mai multe aplicări sunt cele care caută constant candidați, având un număr mare de oferte și care oferă creșteri salariale de la un an la altul.

Astfel, principalul domeniu care a dovedit stabilitate în ultimii ani este cel al Vânzărilor, care are și cea mai mare ofertă de joburi în fiecare lună, și unde candidații se pot angaja pe salarii între 400 și 600 de euro lunar, ca Lucrător comercial sau pe 1.400 – 1.800 euro net lunar, pe poziții de management.

În Contabilitate, salariile nete sunt între 800 și 1.100 euro lunar pentru poziții de contabili sau consultanți financiari și ajung la 2.000 de euro, pentru rolurile de experți contabili.

Candidații din Inginerie pot obține între 1.200 și 1.800 de euro lunar, în funcție de specializare și nivelul de experiență, fiind depășiți de cei din IT, pentru care salariile medii sunt în jurul valorii de 3.000 de euro, cu o variație semnificativă în funcție de anii de experiență și de competențele acumulate. Totodată, un domeniu în creștere este Producția, unde rolurile de bază (precum cel de operatori producție) sunt recompensate cu 600-800 de euro net lunar, iar cele de conducere și coordonare (Manager achiziții, Specialist operațiuni etc), pot obține între 900 și 1.300 de euro lunar.

Mai mult, în ultimii trei ani, Construcțiile, cu toate specializările derivate, IT/ Telecom, în special pe zona securității cibernetice și a Inteligenței Artificiale, și Medicina au crescut considerabil în ceea ce privește necesarul de candidați, promovând o cerere solidă și sustenabilă de posturi bine remunerate.

Comisia Europeană a rambursat oficial României plăți în valoare de 202,7 milioane de euro (202.746.466,89 €) la începutul lunii iunie 2023. Suma reprezintă contravaloarea plăților acordate prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în primul trimestru al acestui an către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice care au realizat investiții în agricultură și dezvoltare rurală.

Conform informării primite de la Banca Națională a României (BNR), fondurile europene au fost transferate în conturile statului român în data de 6 iunie 2023 și reprezintă rambursări provenite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în cuantum de 192,6 milioane de euro (192.569.490,8 €) și din Instrumentul de Relansare al Uniunii Europene (EURI) în valoare de 10,2 milioane de euro (10.176.976,09 €).

„Rambursarea cheltuielilor efectuate de către noi reflectă conformitatea acestora și, mai ales, faptul că AFIR gestionează implementarea și plata proiectelor cu finanțare europeană în deplină concordanță cu cerințele regulamentelor europene. Până la această dată, Comisia Europeană a rambursat tării noastre fonduri europene în valoare de 7,85 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și dezvoltarea durabilă a mediului rural finanțate de AFIR.”, a menționat George CHIRIȚĂ, Directorul general al AFIR.

Sumele solicitate prin declarația de cheltuieli aferentă primului trimestru din acest an în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2023 și rambursate de către Comisia Europeană sunt aferente plăților efectuate de către AFIR pentru proiectele de investiții finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, cât și plăților compensatorii pentru măsurile de mediu și climă delegate către Agenția de Plăți pentru Intervenție în Agricultură (APIA).            

Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 10,64% în mai 2023, de la 11,23% în aprilie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 18,73%, cele nealimentare cu 5,15%, iar serviciile cu 11,16%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, date marţi publicităţii.

"Indicele preţurilor de consum în luna mai 2023 comparativ cu luna aprilie 2023 este 100,64%. Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 3,8%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2023 comparativ cu luna mai 2022 este 10,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2022 - mai 2023) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2021 - mai 2022) este 14,7%", se spune în comunicatul INS.

Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna mai 2023 comparativ cu luna aprilie 2023 este 100,49%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2023 comparativ cu luna mai 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 9,6%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2022 - mai 2023) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2021 - mai 2022) determinată pe baza IAPC este 12,8%.

Zahărul se menţine în topul produselor care s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, cu o creştere a preţului de 58,71% în mai 2023 faţă de mai 2022, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Alte alimente care au consemnat creşteri importante de preţ sunt untul (+ 32,46%), margarina cu 31,39%, ouăle, cu un plus de 29,72%, brânza de vacă (telemea) cu 28,94%, alte legume şi conserve de legume cu 28,78% şi cartofii cu 25,54%.

În topul mărfurilor nealimentare care au consemnat cele mai mari creşteri de preţ în perioada analizată s-au aflat energia termică, cu 23,82%, detergenţii, cu 16,77%, articolele de igienă şi cosmeticele, cu 15,58%, şi alte mărfuri nealimentare, cu 15,46%. Combustibilii s-au ieftinit cu 9,05%, iar medicamentele cu 3,7%.

În sectorul serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian, cu 46,25%, serviciile de apă, canal salubritate - 21,93% şi transportul CFR, cu 21,18%.

De la lună la lună, în aprilie faţă de martie, cele mai importante creşteri ale preţurilor au fost consemnate la cartofi 11,28% şi fructele proaspete - 4,68%.

Luna trecută, la produse alimentare s-au scumpit alte legume şi conserve de legume, cu 2,40% şi citricele şi alte fructe meridionale cu 2,09%, iar cea mai importantă ieftinire a fost consemnată în cazul laptelui de vacă, 5,7%. De asemenea, combustibilii s-a ieftinit cu 2,61%. La servicii nu se constată ieftiniri faţă de luna anterioară.

Sursa www.agerpres.ro

Marți și miercuri se desfășoară ședința de politică monetară a Rezervei Federale americane iar joi se va întâlni conducerea BCE pentru a stabili nivelul ratei de referință. Motiv pentru investitori să-și reducă expunerile pe monedele de la marginea zonei euro, care au înregistrat deprecieri față de cea unică.

Cursul euro a revenit după o săptămână peste pragul de 4,96 lei, iar acesta a crescut de la 4,9568 la 4,9609 lei. Piața s-a deschis la 4,956 lei iar singura direcție avută de cotații a fost una ascendentă, maximul fiind de 4,962 lei.

Deprecierea marginală a leului a apărut în condițiile în care rata anuală a inflaţiei a scăzut luna trecută la 10,64%, față de 11,23% în aprilie, în timp ce creșterea din primele cinci luni ale anului este de 3,8%.

Totodată, conform BNR deficitul de cont curent a scăzut cu aproape 30% în perioada ianuarie – aprilie, comparativ cu cea similară din 2022, la 5,465 miliarde de euro, în condițiile reducerii consumului populației. Reducerea importurilor a acoperit parțial faptul că investiţiile străine directe s-au redus în perioada menționată la 2,908 miliarde de euro, comparativ cu 3,327 miliarde de euro în 2022.

Înainte de deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, nivelul dobânzilor interbancare au stagnat. Următoarea întâlnire a conducerii BNR se va desfășura în data de 5 iulie. Piața anticipează pentru ultima parte a acestui an o schimbare a politicii monetare.

De trei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a înghețat la 6,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,64%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 6,84%.

Piețele așteptau datele referitoare la nivelul inflației din Statele Unite, principalul indicator urmărit de Fed atunci când își stabilește politica monetară, în timp ce barometrul institutului ZEW, care măsoară moralul investitorilor din Germania, și-a îmbunătățit evoluția în iunie la -8,5 puncte față de 10,7 puncte în mai.

Pe acest fond, euro s-a apreciat la 1,0756 – 1,0810 dolai iar media monedei americane a scăzut de la 4,5990 la 4,5911 lei.

Reducerea cererii de monedă elvețiană a indus o depreciere a acesteia la 0,976 – 0,98 franci/euro iar media a scăzut de la 5,0915 la 5,671 lei. Perspectiva majorării dobânzii de către BCE a slăbit lira sterlină iar cursul a coborât la 5,7692 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 289,8907 lei. Evoluția s-a datorat stabilizării unciei la 1.959 – 1.966 dolari și deprecierii monedei americane.

În regiune, media monedei poloneze s-a depreciat la 4,4783 zloți/euro iar a celei maghiare la 370,10 forinți/euro.

Bitcoin s-a menținut la valorile din ultimele zile, 25.832 – 26.250 dolari, iar ether fluctua în culoarul 1.730 – 1.758 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispozitie de dl. Radu Georgescu

În vederea pregătirii sesiunii de primire a proiectelor din acest an, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a publicat, în consultare publică, Ghidul solicitantului pentru intervenţia DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, finanţată prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 - 2027 (PS PAC 2027).

În această etapă este pus în dezbatere publică Ghidul solicitantului pentru intervenţiile DR-30 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, care poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenţiei, www.afir.info, la secţiunea Comunicare >> Dezbatere publică.

"Versiunea consultativă a Ghidului solicitantului aferent sprijinului pentru tinerii fermieri, publicat de AFIR, include cele mai relevante observaţii formulate de către experţii AFIR, de la nivel central dar şi de la nivel regional şi judeţean. De asemenea, Ghidul a fost analizat şi consolidat în urma dezbaterilor de la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Dorim să oferim solicitanţilor de fonduri europene nerambursabile instrumente suple, clare, pentru a facilita accesarea fondurilor europene. Timp de 30 de zile, aşteptăm observaţiile publicului, urmând ca acestea să fie analizate şi, după caz, incluse în versiunea finală a Ghidului solicitantului" a declarat Directorul general AFIR, George Chiriţă.

Sprijinul, acordat în baza unui plan de afaceri, prin intermediul acestei intervenţii este 100% nerambursabil, în valoare de 70.000 de euro/ proiect. Fondurile se acordă sub formă de sumă forfetară în două tranşe (75% din cuantumul sprijinului la semnarea contractului de finanţare şi 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcţie de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăşi trei ani sau cinci ani pentru sectorul pomicol şi struguri de masă, de la semnarea Contractului de finanţare).

Perioada de consultare publică este de 30 zile calendaristice de la data publicării pe site, respectiv 7 iunie 2023. Toţi cei interesaţi pot să transmită propuneri sau observaţii privind documentele supuse dezbaterii pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - AFIR