Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna august 2023, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,6 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 645 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 5,245 miliarde de lei, este cu 645 miliarde lei mai mare faţă de cea care a fost programată în iulie, de 4,6 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/07/29/ministerul-finantelor-intentioneaza-sa-imprumute-5-245-miliarde-de-lei-in-luna-august--1147136

În ultimele două ședințe ale pieței valutare cursul euro s-a instalat pe un platou situat în jurul valorii de 4,93 lei, care s-ar putea menține în următoarele săptămâni.

Febra plasamentelor făcute de străini la Bursa de Valori după listarea Hidroelectrica și vârful atins de oferta comercială în perioada în care companiile au achitat taxele și impozitele la bugetul de stat au împins marți cursul euro la 4,9198 lei, minimul ultimelor patru luni.

Joi, media monedei unice a scăzut marginal de la 4,9292 la 4,9285 lei, în timp ce transferurile se efectuau într-un culoar foarte îngust cuprins între 4,925 și 4,929 lei.

Piața monetară a fost stabilă joi, după scăderile marginale ale indicilor ROBOR din zilele precedente. Dealerii așteptau decizia de politică monetară a BCE iar dobânzile interbancare se aflau la minimul ultimului an și o lună.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,43%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,52% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 6,69%.

La a cincea ședință de politică monetară din acest an a Rezervei Federale americane a a decis majorarea dobânzii de referință cu 25 puncte bază la 5,25 – 5,50%, cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani.

Decizia nu a surprins piața, care așteaptă acum măsura ce va fi luată de BCE pentru a stopa inflația, iar euro s-a întărit la 1,1077 – 1,1150 dolari, urmare a declarației făcute de Jerome Powell, președintele Fed. Conform acestuia „există posibilitatea ca noi să creștem din nou ratele la întâlnirea din septembrie, dacă datele o justifică. Și aș spune, de asemenea, că există posibilitatea ca vom alege să rămânem la același nivel la această întâlnire”. Afirmație considerată de investitori drept finalul ciclului de majorare a ratei de referință.

În piața locală cursul monedei americane a scăzut de la 4,4515 la 4,4289 lei.

Cererea de monedă elvețiană se menținea ridicată în piețele financiare iar media acesteia a urcat de la 5,1666 la 5,1713 lei. Cursul lirei sterline a coborât marginal la 5,7405 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut la 281,1260 lei, consecință a deprecierii monedei americane în timp ce metalul galben a crescut la 1.972 – 1.981 dolari/uncie.

În regiune, media monedei maghiare se aprecia la 378,57 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,4224 zloți/euro.

Criptomonedele cunoșteau o ușoară creștere după decizia de politică monetară a Rezervei Federale. Bitcoin se aprecia la 29.307 – 29.568 dolari iar ether la 1.867 – 1.886 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

În plin sezon estival, operatorii din industria ospitalității continuă să facă recrutări pentru a acoperi necesarul de angajați. Pe platforma de recrutare online bestjobs, sunt în prezent disponibile aproximativ 2.000 de posturi în Turism și HoReCa, la nivel național, cu 15% mai multe decât anul trecut. O accelerare a turismului pe plan local este confirmată și cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, care arată că numărul străinilor care vizitau țara noastră în mai 2023 era cu 13% mai mare decât în 2022, indicând un sezon turistic mai activ.

„La trei ani de la criza puternică de personal ce a afectat Turismul și HoReCa, observăm că angajatorii se străduiesc să-și completeze necesarul de angajați, motiv pentru care și avem în prezent un număr atât de mare de posturi deschise în aceste domenii. Foarte mulți dintre ei apelează la muncitori din afara spațiului european, atât pentru forța de muncă disponibilă, cât și datorită posibilității de a acoperi mai eficient nevoile salariale. Această soluție plasează aceste domenii în topul celor care atrag angajați non-UE în număr mare, alături de Construcții, Producție și Transporturi”, spune Ana Vișian, Marketing Manager bestjobs.

Cea mai mare parte a ofertei de joburi este concentrată în regiunile cu trafic turistic mai intens, cum ar fi stațiunile de la mare și munte, dar și Capitala României.

Ce salarii obțin candidații care aplică la joburile sezonului estival

Joburile specifice sezonului estival au atras în luna iulie 25.000 de aplicări. Cele mai multe CV-uri au fost depuse pentru posturile de operator recepție, unde oferta salarială este cuprinsă între 450 și 600 euro, ospătar, care poate câștiga aproximativ 500 de euro, în medie, fără bacșiș, shaormar, cu un salariu cuprins între 450 și chiar 700 euro net, agent turistic, 800-1.200 euro lunar, administrator pensiune turistică, aproximativ 1.000 euro net lunar.

Oferta de joburi active pe bestjobs este foarte variată, iar cu ajutorul instrumentului de îndrumare profesională de bază de Inteligență Artificială - BIA -, candidații își pot găsi jobul dorit introducând criteriile vizate direct în chat. Pe baza elementelor menționate de candidați, având sau nu cont activ pe bestjobs, aceștia primesc link-uri cu joburile potrivite pentru ei, la care pot să aplice direct urmând instrucțiunile platformei.

La 27 iulie 2023 a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 188, Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/1553 a Consiliului din 25 iulie 2023 de autorizare a României să introducă o măsură specială de derogare de la articolele 218 și 232 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.

Decizia permite României, începând cu data de 1 ianuarie 2024, să instituie facturarea electronică obligatorie pentru toate tranzacțiile efectuate între persoanele impozabile stabilite pe teritoriul României. Măsura este aplicabilă până la 31 decembrie 2026. În cazul în care consideră necesară prelungirea măsurii speciale, România poate transmite Comisiei o cerere de prelungire, împreună cu un raport de evaluare a eficacității măsurilor naționale din perspectiva combaterii fraudei și a evaziunii fiscale în domeniul TVA, precum și a simplificării colectării TVA.

„Este o decizie pe care o salut și care ne va fi de mare folos. Va însemna creșterea transparenței, monitorizarea precisă a tranzacțiilor și raportarea în timp real către autoritățile fiscale, fiind un instrument valoros în eforturile noastre de a proteja bugetul public și de a asigura o concurență echitabilă între contribuabili. Faptul că facturarea electronică asigură o înregistrare precisă și verificabilă a tranzacțiilor comerciale facilitează procesul de verificare și audit, asigurând că tranzacțiile sunt conforme cu reglementările fiscale și nu au fost manipulate în mod fraudulos. Implementarea facturării electronice obligatorii elimină posibilitatea utilizării facturilor false sau duplicat, deoarece fiecare tranzacție este înregistrată în mod unic. Mai mult, sunt schimbări care ne vor permite să eliminăm cât mai multe declarații și formalități fiscale, aspect care va reduce din povara fiscală pe care o suportă contribuabilii” , a transmis ministrul Marcel Boloș.

În perioada următoare vor fi stabilite categoriile de operatori economici care au obligaţia de a emite facturi electronice în relaţia relația business-to-business (B2B) şi de a le transmite prin sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, precum şi data de la care intervine această obligaţie.

RO e-Factura are beneficii importante atât pentru administrația publică, cât și pentru mediul privat:

- Oferă o imagine de ansamblu, în timp real, asupra execuției bugetare și în următoarea etapă, a tranzacțiilor în relația relația business-to-business (B2B);

- Contribuie semnificativ la reducerea fraudei TVA la nivel național, cât și în cadrul Uniunii Europene. Va reduce pierderile asociate cu evaziunea fiscală;

- Va fi un sistem interconectat cu celelalte sisteme deținute de statele membre ale UE;

- Va asigura posibilitatea participării în procesul de achiziții publice a oricărei entități din oricare stat membru al Uniunii Europene;

- Sistemul va oferi date în timp real, lucru care va conduce la eficientizarea procesului de colectare și, implicit, asigurarea necesității de investiții ale statului român;

- Eficiență, predictibilitate și transparență în cheltuirea banilor de către instituțiile publice;

- Va contribui la dezvoltarea mecanismului de verificare documentară (desk – audit – control ANAF - Antifraudă de la distanță) pentru acțiunile de conformare și prevenire;

- Datele colectate prin acest sistem vor fi suport pentru analize predictive mai detaliate ale evoluției economice, identificarea asimetriilor din economie și implementarea unor politici fiscale pertinente care să asigure un cadru natural de dezvoltare al mediului de afaceri;

- Elimină vulnerabilitățile vechiului sistem de facturare pe suport hârtie.

sursa text www.mfinante.gov.ro

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va lansa, în data de 18 august 2023, două apeluri de proiecte dedicate antreprenoriatului social din zonele rurale și urbane, bugetul total alocat acestor investiții fiind de 214 milioane de euro. Apelul de proiecte care vizează înființarea de întreprinderi sociale în zonele rurale este finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021- 2027, iar cel dedicat zonelor urbane, prin Programul Educație și Ocupare 2021 – 2027.

„Prin cele două apeluri pe care le vom lansa dăm acces la finanțare tuturor celor interesați să dezvolte antreprenoriatul social, adică persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, tinerilor cu vârsta de peste 30 ani, șomerilor, persoanelor din grupuri dezavantajate pe piața muncii și persoanelor inactive. Cu ajutorul acestor finanțări, beneficiarii vor dobândi competențe antreprenoriale care să le permită dezvoltarea întreprinderilor sociale și crearea de locuri de muncă pentru categoriile vulnerabile. Numărul estimat de întreprinderi care se vor deschide este de peste 1.400, dar dincolo de cifre, cred că impactul pozitiv creat în comunitate va fi unul mult mai mare decât putem noi estima”, a declarat ministrul Adrian Câciu.

Apelul de proiecte „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul urban” finanțat prin PEO dispune de un buget total de 104,91 milioane euro, din care 12,85 milioane euro sunt dedicate zonelor ITI Valea Jiului, Țara Făgărașului, Moții – Țara de Piatră și Delta Dunării. Printre beneficiarii eligibili se numără entități ale economiei sociale, rețele, uniuni, federații din sectorul economiei sociale; dar și de către furnizori de formare profesională autorizaţi publici şi privaţi, furnizori de servicii de ocupare acreditați publici și privați, furnizori de servicii sociale, organizaţii sindicale şi organizații patronale, asociaţii profesionale, camere de comerț și industrie, ONG-uri.

Valoarea totală maximă eligibilă a unui proiect este de 3 milioane euro, iar în cazul Investițiilor Teritoriale Integrate (ITI), valoarea totală maximă eligibilă a unui proiect este de 1,42 milioane de euro.

Ghidul solicitantului pentru apelul de proiecte finanțat prin PEO poate fi consultat AICI. https://mfe.gov.ro/autoritatea-de-management-pentru-programul-educatie-si-ocupare-peo-2021-2027-din-cadrul-ministerului-investitiilor-si-proiectelor-europene-lanseaza-apelul-competitiv-sprijin-pentru-infiinta/

Pentru întreprinderile sociale înființate în mediul rural, proiectele vor fi finanțate prin Programul Incluziune și Demnitate Socială, cu un buget total de 109,46 milioane de euro.

În cadrul acestui apel de proiecte, valoarea totală maximă eligibilă a unui proiect este de 3.000.000,00 euro. Nu vor fi finanțate proiecte a căror valoare a asistenței financiare nerambursabile este mai mică sau egală cu 201.000 euro.

Activitățile eligibile în cadrul proiectelor sunt cele de formare în competențe antreprenoriale și dezvoltarea planurilor de afaceri, tutorat/ mentorat, asistență/ consiliere, role models etc, inclusiv prin activarea potențialului antreprenorial al unor persoane aparținând grupurilor dezavantajate.

Ghidul solicitantului poate fi consultat aici

https://mfe.gov.ro/autoritatea-de-management-pentru-programul-incluziune-si-demnitate-sociala-poids-2021-2027din-cadrul-ministerului-investitiilor-si-proiectelor-europene-lanseaza-apelurile-competitive-spriji/

Proiectele pot fi depuse, în cadrul ambelor apeluri, prin Sistemul informatic MySMIS2021 începând cu data de 18.08.2023, ora 16.00, până în data de 13.11 .2023, ora 16.00.

Deficitul bugetar a crescut uşor după primele şase luni ale acestui an, la 2,34% din PIB, respectiv 37,21 miliarde de lei, de la 2,32% din PIB la finele lunii mai, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor.

"Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 37,21 miliarde lei, respectiv 2,34% din PIB, faţă de deficitul de 23,51 miliarde de lei lei, respectiv 1,67% din PIB aferent primelor şase luni ale anului 2022", precizează Ministerul Finanţelor.

Veniturile totale la bugetul consolidat au însumat 242,74 miliarde de lei lei în prima jumătate a anului, în creştere cu 12% (an/an), iar cheltuielile au totalizat 279,96 miliarde de lei, în creştere în termeni nominali cu 16,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/07/26/deficitul-bugetar-la-jumatatea-anului-2-34-din-pib--1145652