Câştigul salarial mediu nominal brut în judeţul Călăraşi, în luna august 2023 a fost de 5.571 lei, cu 0,4% mai mic decât în luna precedentă.

Câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Călăraşi, a fost de 3.637 lei, mai mic cu 0,4% comparativ cu luna precedentă (3.651 lei). Valorile cele mai mici ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în agricultură, silvicultură şi pescuit (3.523 lei), în servicii (3.623 lei), iar cele mai mari în industrie şi construcţii (3.722 lei).

Efectivul salariaţilor

Luna august 2023, comparativ cu luna precedentă, a fost caracterizată de scăderea numărului de salariaţi (-61). Efectivul salariaţilor din judeţul Călăraşi la sfârşitul lunii august 2023 a fost de 48.768 persoane, înregistrând o scădere de 0,1% faţă de luna precedentă şi o creştere de 3,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Pe ramuri de activitate, numărul salariaţilor a fost de 4.905 persoane în agricultură, silvicultură şi pescuit, de 16.619 persoane în industrie şi construcţii şi de 27.244 salariaţi în servicii.

Sursa www.calarasi.insse.ro

Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,55% din PIB după primele nouă luni ale anului în curs, la 56,46 miliarde de lei, faţă de un deficit de 41,7 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni din 2022.

Execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 42,19 miliarde lei, respectiv 2,65% din PIB.

Conform datelor publicate joi de Ministerul Finanţelor, veniturile totale au însumat 368,03 miliarde lei în primele nouă luni ale anului curent, în creştere cu 11% (an/an). Dinamica acestora a fost susţinută în principal de evoluţia încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, fonduri europene şi impozitul pe profit. Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, cât şi de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA.

Mai multe detalii aici https://www.agerpres.ro/economic-intern/2023/10/26/deficitul-bugetului-general-consolidat-a-urcat-la-3-55-din-pib-dupa-primele-noua-luni--1193071

Creșterea plasamentelor în active considerate „refugii sigure” în vremuri tulburi din punct de vedere geopolitic au determinat majorarea prețului gramului de aur la 301,1915 lei, care reprezintă un nou maxim istoric.

Evoluția a fost susținută de aprecierea monedei americane dar și de saltul făcut de metalul galben la 1.982 – 1.994 dolari/uncie, foarte aproape de recordul de 2075,47 dolari/uncie, care a fost atins în august 2020.

În lipsa unei rezolvări rapide a crizei din Orient Mijlociu, care s-ar putea inflama după ce președintele american Biden a amenințat Iranul, stat considerat ca fiind patronul grupurilor teroriste care au atacat Israelul, cu efecte asupra economiei mondiale, este de așteptat ca prețul gramului de aur să cunoască noi maxime.

Piața valutară a fost stabilă, după creșterea semnificativă a ofertei în ședința de miercuri. Cursul euro a crescut marginal de la 4,9628 la 4,9643 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 4,961 – 4,965 lei.

Joi, a fost publicat Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România, în urma unui sondaj efectuat în luna septembrie. Participanții anticipează o depreciere a leului în următoarele luni pe fondul adâncirii deficitului de cont curent și al balanței comerciale. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni (martie 2024) este de 5,0169 lei/euro, în ușoară creștere față de precedentul sondaj. Pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0607 lei/euro, în scădere față de precedenta prognoză.

După scăderea pe care au cunoscut-o miercuri indicii ROBOR, la valori comparabile cu cele de la sfârșitul lui iunie 2022, ședința de joi a fost una calmă.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,35%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,44 la 6,45% iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,57%.

Încetinirea ritmului de creștere economice a zonei euro a pus BCE în situația de a opri joia aceasta cea mai lungă serie de majorări ale ratei dobânzii din istoria sa de 25 de ani. Decizia a provocat deprecierea monedei unice până la 1,0523 dolari. În piața locală, media monedei americane a crescut de la 4,6956 la 4,7077 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut marginal la 5,2391 lei iar cel al lirei sterline a crescut la 5,6920 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a apreciat la 383,59 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,4708 zloți/euro.

Bitcoin stagna la 33.981 – 34.837 dolari iar ethereum la 1.783 – 1.865 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl. Radu Georgescu

Astăzi, 27 octombrie 2023, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Călăraşi a organizat Bursa Locurilor de Muncă pentru Absolvenții Promoției 2023, la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Călărași precum și la sediul Agenției Locale Oltenița.

Pentru organizarea acestui eveniment au fost contactaţi agenți economici din tot judetul Calarasi, aceștia au oferit un număr de 224 de locuri de muncă adresate in special tinerilor absolvenți dar si celorlalte persoane în căutarea unui loc de muncă, cele mai multe dintre acestea fiind disponibile în domenii de activitate precum: alimentație publică, construcții, confecţii textile si alte activități, precum: inginer sudor, inginer mecanic, funcționar administrativ, agent asigurare, agent securitate etc.

Ne-au trecut pragul si ne-am bucurat de prezența a 32 de agenți economici (28 la bursa organizată în Călărași și 4 la Oltenița) iar numarul tinerilor dornici să identifice un loc de muncă conform pregatirii lor s-a ridicat la 245 de persoane, din care 207 la Călărași și 38 la Oltenița. În urma desfăşurării interviurilor cu angajatorii, 33 de tineri absolvenți au fost selectați pentru a ocupa un loc de muncă, aceștia urmând a se prezenta în zilele următoare la sediile angenților economici.

De asemena, au fost amenajate standuri unde tinerii interesați au primit informații/sprijin din partea consilierilor agenției cu privire la: serviciile gratuite oferite de AJOFM Calarasi (informare si consiliere, medierea muncii, formare profesionala);

Alaturi de agenții economici au mai fost alături de noi și colaboratori/parteneri importanți, printre care enumerăm: CRFPA Călărași, ADR SUD Muntenia, USAMV Filiala Calarasi, Direcţia Generală de Asistență Socială şi Protecţia Copilului Călăraşi, Camera de Comerț, Industrie si Agricultura Calarasi, ISU Calarasi, Centrul Militar Judetean Calarasi, Inspectoratul Judetean de Jandarmi Calarasi, carora le multumim pentru interesul acordat acestui eveniment.

Compartimentul Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

În ședința de Guvern din 27 octombrie 2023 a fost aprobată Ordonanța de Urgență ce vizează modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare.

Având în vedere că urmează perioada de iarnă, când cheltuielile cu utilitățile în locuințe și gospodării cresc și, ținând cont de faptul că în perioada sărbătorilor de iarnă nevoia de consum crește, iar bugetul destinat cumpărăturilor vizează cu preponderență achiziția de alimente, pentru a veni în întâmpinarea consumatorilor, s-a considerat ca fiind necesară extinderea perioadei de aplicare a prevederilor OUG nr.67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare pentru o nouă perioadă de 90 de zile.

Actul normativ de modificare a OUG nr. 67/2023 prevede extinderea listei cu produse agricole și alimentare cu următoarele produse: carne tocată, usturoi, orez, bulion de roșii, cozonac, margarină, drojdie, smântână și pere.

O altă măsură nou introdusă în actul normativ vizează produsele agricole și alimentare care intră pe teritoriul României și nu sunt introduse în procesul de procesare/abatorizare. În cazul acestora cota de adaos comercial va fi de maxim 5% față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte prevăzute de Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.826 din 22 decembrie 2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune. Aceste produse sunt: ulei, zahăr, făină, mălai, carne de porc, carne de pui, carne de vită, pentru cantități de produs ambalat mai mari de 5 kg, respectiv 5 l.

De asemenea, Ordonanța de Urgență adoptată aduce unele clarificări la măsura de limitare a comisionului de decontare la un procent de maximum 2%, care poate fi aplicat comercianților de către unitățile emitente de tichete de masă, cadou şi sociale, inclusiv cele emise prin Programul Sprijin pentru România, indiferent de modalitatea prin care tichetele sunt emise, electronic sau hârtie, şi de tipul acestora. Potrivit noilor prevederi măsura se aplică pentru toate produsele agricole și alimentare care se pot achiziționa cu acestea, fără a se limita la produsele prevăzute în anexa la prezenta ordonanță de urgență.

Reamintim că instituirea măsurii cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare prin limitarea, pentru o perioadă de 90 de zile, a adaosurilor comerciale practicate în procesarea, distribuția şi comercializarea unor produse alimentare esenţiale a determinat scăderea preţurilor pentru aceste categorii de produse şi, implicit, a crescut puterea de cumpărare a populaţiei.

LISTA de produse agricole şi alimentare cu adaos comercial plafonat

1. Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialităţi

2. Lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT

3. Brânză telemea de vacă vrac

4. Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame

5. Făină albă de grâu "000" până la 1 kg

6. Mălai pănâ la 1 kg

7. Ouă de găină calibrul M

8. Ulei de floarea-soarelui până la 2 l

9. Carne proaspătă pui: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os şi aripi de pui, varianta standard.

10. Carne proaspătă porc: carne porc lucru, pulpă porc cu os şi fără os, spată de porc.

11. Legume proaspete vrac: roşii, ceapă, castraveţi, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca şi ardei capia, usturoi.

12. Fructe proaspete vrac: mere roşii şi mere golden, prune, pere, struguri de masă.

13. Cartofi proaspeţi albi vrac

14. Zahăr alb tos până la 1 kg

15. Orez - bob rotund- cu gramaj cuprins între 0,5 – 1,5 kg

16. Cozonac

17. Bulion de roșii

18. Smântână- 12% grăsime

19. Margarină

20. Drojdie

21. Carne tocată.

Start-up-urile și companiile mici, cu maximum 50 de angajați, au început toamna cu 21.000 de joburi noi scoase în piață pentru candidații aflați în căutarea unui loc de muncă. De la începutul anului și până acum, 131.000 de joburi noi au fost postate de companiile mici și nou înființate.

Domeniile în care s-a recrutat cel mai mult au fost servicii, retail, transport - logistică, turism, industria alimentară și construcții. „Companiile mici și start-up-urile rămân active pe piața muncii și dețin aproximativ o treime din numărul total de joburi postate în acest an. Chiar dacă în anumite domenii, cum ar fi retailul, serviciile ori industria alimentară, se luptă cu angajatori mari, cu branduri puternice și cu acoperire extinsă la nivel național, sunt o opțiune foarte bună pentru candidații tineri aflați la început de carieră, pentru cei care caută o reconversie sau pentru cei care sunt atrași de proiectele antreprenoriale”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Majoritatea job-urilor postate se adresează candidaților din segmentul entry level (0 – 2 ani de experiență), mid level (2 – 5 ani de experiență) și fără experiență. De altfel, comparativ cu luna trecută, pe segmentul „fără experiență” s-a înregistrat o creștere a numărului de locuri de muncă noi. Cel mai puțin căutați sunt seniorii (peste 5 ani de experiență) și managerii. Aproape 90% dintre angajatorii mici caută candidați care să lucreze full-time. Deschiderea acestora față de contractele part time, cele sezoniere sau față de internship-uri și voluntariat este mai mică decât în cazul companiilor de dimensiuni mai mari.

București și Ilfov, Cluj – Napoca, Iași, Brașov, Sibiu și Timișoara sunt orașele în care există cele mai multe opțiuni pentru candidații care vor să lucreze într-un start-up sau într-o companie cu cel mult 50 de angajați. „Acești angajatori nu fac recrutări masive, însă este o categorie de companii foarte bine reprezentată pe piața muncii. Spre exemplu, în ultimele două luni, aproape 4.000 de companii cu maximum 50 de angajați, respectiv start-up-uri și companii mici, au fost active cu cel puțin un anunț de angajare pe platformă”, adaugă Roxana Drăghici.

50% dintre anunțurile postate pe acest segment de companii au salariul afișat, procent care este cu 10% mai mare decât media generală a pieței. „Transparența, în special cea salarială, este apreciată de candidați și poate fi un argument extrem de convingător pentru a aplica la un anumit angajator. Inclusiv pentru companii este o soluție pentru a merge mai țintit către candidați și pentru a evita situațiile în care pierd aplicanți în urma unor negocieri salariale eșuate”, mai spune Roxana Drăghici.

În acest moment, aproape 30.000 de joburi sunt disponibile pe eJobs.ro.