Au fost accesate 1,92 de miliarde de euro disponibile din Fondul local, componentă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin care Ministerul Dezvoltării sprijină dezvoltarea localităţilor şi o infrastructură mai prietenoasă cu mediul - a anunţat ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Cseke Attila, în urma încheierii, din 30 iunie, a apelului de proiecte.

Sistemul simplu şi nebirocratic de depunere online a cererilor de finanţare, pe platforma pusă la dispoziţie de Minister, a permis evaluarea rapidă a acestora, motiv pentru care au fost semnate deja, în luna iunie, primele 6 contracte de finanţare pentru această componentă a PNRR, a precizat Cseke Attila.

Autorităţile publice au depus în total 4.012 cereri pentru dezvoltarea durabilă a localităţilor din România, prin investiţii în infrastructura locală care vor susţine atât rezilienţa şi tranziţia verde a zonelor urbane şi rurale, cât şi reducerea disparităţilor teritoriale la nivel regional, intra-regional şi intra-judeţean.

Prin această componentă, cu un buget total de 2,73 de miliarde de euro, Ministerul Dezvoltării va construi locuinţe eficiente energetic pentru tineri şi specialişti din sănătate şi învăţământ, va investi în mobilitatea urbană verde, prin înnoirea parcului de vehicule nepoluante destinate transportului public, cu emisii zero de gaze de eşapament, va achiziţiona puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice şi va realiza piste pentru biciclete în localităţi.

Din investiţiile finanţate, autorităţile locale au accesat toate fondurile disponibile pentru elaborarea planurilor de amenajare a localităţilor, necesare pentru o strategie de dezvoltare optimă a acestora. Totodată, fondurile pentru pistele de bicicletă, autobuze lungi pentru transportul în comun urban, troleibuze şi staţiile de încărcare electrice aferente acestora, precum şi pentru achiziţionarea unor sisteme inteligente de management al transportului public în comun au fost accesate aproape în totalitate.

Ministrul a precizat: autorităţile locale vor mai avea la dispoziţie puţin peste 800 de milioane de euro pentru proiecte de dezvoltare durabilă, pentru care Ministerul va deschide o a doua rundă de apeluri de proiecte, în care pot fi accesate fonduri pentru reabilitarea clădirilor publice din mediul rural, construirea de locuinţe pentru tineri şi specialişti, dar şi tramvaie, microbuze şi autobuze electrice mai mici.

Ministrul a amintit: unităţile administrativ-teritoriale au avut la dispoziţie, în prima rundă, fonduri prealocate, din care au ales investiţiile necesare pentru fiecare comunitate locală în parte. Prin această măsură s-a asigurat dezvoltarea echitabilă a teritoriului României.

După cum este cunoscut, şi pentru Componenta 5 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) - Valul Renovării, apelul de proiecte a fost închis în data de 30 mai, termen la care au fost depuse 1.437 de proiecte privind eficientizarea energetică şi asigurarea siguranţei seismice şi la incendiu a clădirilor multietajate rezidenţiale şi publice - a precizat ministrul - şi au fost semnate deja primele 17 contracte de finanţare cu beneficiarii proiectelor depuse.

Totodată, ieri, a fost lansat şi ultimul apel de proiecte din cadrul celor 20 de jaloane asumate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin PNRR, cu un buget de 299 de milioane de euro, pentru construcţia a peste 100 de creşe noi, moderne şi prietenoase cu mediul şi, până astăzi, au fost depuse 40 de cereri.

Numărul proiectelor depuse şi bugetul rămas pot fi consultate, în timp real, la adresa: https://mdlpa.ro/pages/pnrrbuget

Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, un act normativ prin care se asigură continuarea şi finalizarea proiectelor finanţate cu fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020, în special din domeniul educaţiei, sănătăţii, situaţiilor de urgenţă şi al mobilităţii urbane.

"Susţinem o educaţie de calitate în şcoli moderne şi servicii sanitare de calitate, oferite în condiţii optime. Sprijinim construirea şi reabilitarea unităţilor sanitare şi de învăţământ şi investiţii în mobilitatea urbană modernă. Prin această măsură, asigurăm finalizarea investiţiilor publice", a subliniat ministrul Cseke Attila.

Guvernul, prin măsura adoptată astăzi, asigură continuarea investiţiilor publice, astfel încât să nu fie irosiţi banii publici pe proiecte începute şi care, altfel, ar putea rămâne neterminate, a mai adăugat ministrul.

Actul normativ reglementează o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente reducerilor procentuale aplicate achiziţiilor şi investiţiilor finanţate, din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional, care vizează modernizarea şi dotarea şcolilor şi spitalelor, achiziţiile de aparatură pentru medicina de urgenţă, precum şi dezvoltarea infrastructurii de transport în comun.

Documentele care stabilesc orientările strategice pentru atragerea fondurilor europene pentru perioada de programare 2021-2027 au fost prezentate, astăzi, de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în cadrul unei conferinţe prezidate de ministrul Marcel Boloş, la care au participat reprezentanţi au autorităţilor de management, mediului de afaceri, societăţii civile şi ai altor parteneri de dialog.

În cadrul reuniunii au fost prezentate documentele care stabilesc modul în care vor fi investite fondurile alocate pentru perioada 2021-2027: Acordul de Parteneriat şi cele 16 programe operaţionale.

"Marcăm astfel finalizarea etapei de construcţie a programelor operaţionale începută în mandatul meu din 2019/2020. Obiectivul de atunci era ca România să lanseze pentru prima oară programele operaţionale înaintea începerii efective a perioadei de programare. Putem spune deci astăzi că am transmis Comisiei Europene 13 din cele 16 programe operaţionale, incluzând şi POR Bucureşti-Ilfov, al cărui Memorandum a fost prezentat astăzi în şedinţa de Guvern. Cu siguranţă nimic nu este întâmplător în viaţă, dacă am făcut parte atât din iniţierea construcţiei prin care vor fi finanţate cele mai importante investiţii ale #RomanieiViitorului, cât şi din finalizarea etapei. Vreau să felicit echipa Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru mobilizarea exemplară pe care o văd atât eu, cât mai ales viitorii beneficiari care aşteaptă cu extrem interes operaţionalizarea investiţiilor", a declarat ministrul Marcel Boloş.

Programele Operaţionale prin care România va atrage fondurile alocate pentru perioada 2021-2027:

Programul operaţional şi data transmiterii la Comisia Europeană Buget total (alocare UE şi cofinanţare)

Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2021-2027 (6 mai 2022) 959 mil euro

Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027 (31 mai 2022) 4,11 mld euro

Programul Operaţional Transport 2021 - 2027 (3 iunie 2022) 9,68 mld euro

Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă 2021-2027 (8 iunie 2022) 5,25 mld euro

Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare 2021-2027 (9 iunie 2022) 4,32 mld euro

Programul Operaţional Regional Vest 2021-2027 (18 mai 2022) 1,17 mld euro

Programul Operaţional Regional Sud Muntenia 2021-2027 (25 mai 2022) 1,57 mld euro

Programul Operaţional Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027 (25 mai 2022) 1,20 mld euro

Programul Operaţional Regional Nord-Vest 2021-2027 (26 mai 2022) 1,43 mld euro

Programul Operaţional Regional Nord-Est 2021-2027 (30 mai 2022) 1,75 mld euro

Programul Operaţional Regional Sud-Est 2021-2027 (30 mai 2022) 1,48 mld euro

Programul Operaţional Regional Centru 2021 - 2027 (30 mai 2022) 1,38 mld euro

Programul Operaţional Regional Bucureşti-Ilfov (23 iulie 2022) 1,46 mld euro

Investiţii: Obiectivele de Politică, conform Acordului de Parteneriat propus Comisiei Europene

OP 1 - O Europă mai competitivă şi mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare şi inteligente şi a conectivităţii TIC regionale

Ce se finanţează: investiţii în digitalizare, IMM-uri şi antreprenoriat, cercetare, inovare şi digitalizare, sănătate.

OP 2 - O Europă mai verde, rezilientă, cu emisii reduse de dioxid de carbon, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziţiei către o energie curată şi echitabilă, a investiţiilor verzi şi albastre, a economiei circulare, a atenuării schimbărilor climatice şi a adaptării la acestea, a prevenirii şi gestionării riscurilor, precum şi a unei mobilităţi urbane durabile

Ce se finanţează: investiţii în energie, apă/apă uzată, situri contaminate, mobilitate urbană, biodiversitate, economie circulară, schimbări climatice şi managementul riscului, calitatea aerului.

OP 3 - O Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilităţii

Ce se finanţează: investiţii în infrastructura rutieră, feroviară şi navală, transport multi-modal

OP 4 - O Europă mai socială şi mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale

Ce se finanţează: investiţii în educaţie, ocuparea forţei de muncă, formarea pe parcursul întregii vieţi, incluziunea socială a grupurilor vulnerabile, sprijin pentru persoanele cele mai defavorizate, servicii de sănătate

OP 5 - O Europă mai aproape de cetăţeni, prin promovarea dezvoltării durabile şi integrate a tuturor tipurilor de teritorii şi de iniţiative locale

Ce se finanţează: investiţii pentru regenerare urbană, dezvoltarea capacităţii administrative a municipiilor urbane, patrimoniului şi infrastructurii culturale, infrastructura de turism şi agreement, trasee turistice şi locuri de recreere, tabere/centre multidisciplinare de tineret, parteneriate şi iniţiative locale pentru dezvoltarea durabilă şi integrată a zonelor de coastă şi a apelor interioare

Fondul pentru Tranziţie Justă (FTJ) - sprijină obiectivul specific de a permite regiunilor şi cetăţenilor să facă faţă efectelor sociale, asupra ocupării forţei de muncă, economice şi de mediu ale tranziţiei către ţintele energetice şi climatice ale Uniunii

Procesul de negociere informală dintre MIPE şi CE a fost unul dinamic, marcat de provocările apărute în ultimii ani: criza sanitară COVID-19, agresiunea din Ucraina, criza din energie şi agravarea condiţiilor financiare externe şi interne, care au dus la creşterea inflaţiei în UE, respectiv necesitatea de a asigura complementaritatea finanţărilor cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Documentele transmise Comisiei sunt publicate pe site-ul MIPE aici: https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/.

Direcţia Generală Informare, Transparentizare şi Dialog Social

Ordonanța de urgență care va reglementa contractarea de granturi pentru investiții de către microîntreprinderi și IMM-uri a fost adoptată în ședința de astăzi a Executivului. Concret, vor fi acordate granturi pentru investiții necesare capacităților de prestare de servicii și pentru investiții destinate retehnologizării. Finanțarea acestora este asigurată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene din Programul Operațional Competitivitate.

Măsura 1 – Granturi pentru investiții necesare capacităților de prestare de servicii

Fonduri alocate: 59,69 milioane euro, din POC și de la bugetul de stat

Valoarea granturilor: între 50.000 euro și 200.000 euro, cel mult de cinci ori cifra de afaceri din 2019. Microîntreprinderile vor trebui să asigure cofinanțare de 5%, întreprinderile mici -10%, iar întreprinderile mijlocii – 15%

Ce firme pot contracta granturile: entitățile care își desfășoară activitatea domenii din Clasa P – Invățământ, Clasa Q – Sănătate și asistența socială, Clasa S – Alte activități de servicii.

Măsura 2 – Granturi pentru investiții destinate retehnologizării

Fonduri alocate: 358,14 milioane euro, din POC și de la bugetul de stat

Valoarea granturilor: între 50.000 euro și 500.000 euro, cel mult de cinci ori cifra de afaceri din 2019. Beneficiarii vor trebui să asigure cofinanțare de 25% – 75%, în funcție de regiunea în care este realizată investita.

Ce firme pot contracta granturile: entitățile care își desfășoară activitatea în domenii din Clasa C – Industria Prelucrătoare (cu excepția codurilor 11 fabricare băuturi, 12 fabricare tutun și 254 fabricarea armamentului și muniției), Clasa F – Construcții; Clasa G – Comerț cu ridicata și cu amănuntul; Repararea autovehiculelor și motocicletelor; Clasa H – Transport și depozitare; Clasa I – Hoteluri și restaurante.

Cum vor fi selectați beneficiarii de granturi:

Criteriile pentru selectarea microîntreprinderilor și IMM-urilor care vor beneficia de granturi, stabile prin actul normativ, sunt:

a) Scăderea cifrei de afaceri la 31 decembrie 2020 față de 31 decembrie 2019, ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19;

b) Scăderea ratei profitului operațional aferent exercițiul financiar 2020 în raport cu exercițiul financiar 2019, ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19;

c) Rata rentabilității activității operaționale în exercițiul financiar 2019, înainte de apariția pandemiei COVID-19;

d) Apartenența domeniului de activitate – cod CAEN – la soldul balanței comerciale, conform prevederilor OUG. Investiția este realizată pe codul CAEN aferent soldului negativ al balanței comerciale, respectiv importurile sunt mai mari decât exporturile, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică / Banca Națională a României;

e) Creșterea productivității muncii în anul 3 de sustenabilitate al proiectului.

În cazul proiectelor care obțin punctaje egale, departajarea se va face în funcție de rata rentabilității activității operaționale în exercițiul financiar 2019, calculată cu 3 zecimale. Proiectele care nu vor obține min. 60 puncte nu vor fi eligibile pentru obținerea de finanțări.

Reamintim faptul că MIPE a publicat pe site, pentru consultare, proiectul OUG în data de 25 mai: https://mfe.gov.ro/oug-4-1-1/.

După publicarea actului normativ adoptat în ședința de Guvern de astăzi, MIPE va publica pe site, pentru consultare, ghidului solicitantului pentru contractarea granturilor în cadrul celor două măsuri. Conform calendarului estimativ din prezent, apelul urmează să fie lansat în august 2022. Proiectele pentru contractarea granturilor vor fi depuse prin platforma IMM Recover.

Sursa www.mfe.gov.ro