Eco-insule digitalizate pentru toate localitățile, prin PNRR

Eco-insule digitalizate pentru toate localitățile, prin PNRR

Componenta C3 din PNRR are ca obiectiv trecerea către o economie circulară, prin accelerarea procesului de implementare a unui management eficient al deșeurilor, prin modernizarea și extinderea sistemelor de gestionare. Se va pune accent pe colectarea selectivă, prin măsuri care să stimuleze reutilizarea și valorificarea deșeurilor, conform legislației UE.

Cu cele peste 1,2 miliarde de euro alocate din PNRR pentru modernizarea managementului deșeurilor, autoritățile și-au asumat peste 50 de reforme.

Principalul obiectiv al autorităților, prevăzut pentru anul 2025 în pachetul economiei circulare, este de a crește gradul de reciclare la 55%, în condițiile în care, conform Eurostat, media reciclării din țara noastră este în prezent de numai 11%, față de 45% la nivel european. Totodată, se intenționează reducerea până în anul 2035 la 10% a cantității de deșeuri municipale depozitată în gropi de gunoi.

În acest scop, la nivelul comunităților, pentru colectarea selectivă a deşeurilor, Guvernul propune un proiect cu finanțare din PNRR și bugetul de stat care le va permite primăriilor să instaleze aproape 14.000 de insule ecologice digitalizate, până la 30 iunie 2026.

O insulă ecologică, care deservește în medie 200 de locuitori/apartamente, este compusă din containere subterane sau supraterane, protejate față de accesul neautorizat, vandalism sau animale. Ele permit accesul cu card și includ un modul GSM pentru transmisie informații, bază de date privind beneficiarii serviciului și interfață de facturare pentru toate unităţile administrativ-teritoriale (UAT) beneficiare.

UAT-urile pot beneficia de fonduri în funcţie de numărul de locuitori, o eco-insulă la circa 1.000 de locuitori, iar rata de finanțare acordată prin PNRR este de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, fără TVA.

Conform ghidului de accesare a fondurilor europene, valoarea maximă eligibilă este de 14.550 euro/eco-insulă, fără a include eventualele lucrări de construcții-montaj necesare pentru înființarea insulelor.

componentepnrr3

Solicitările eligibile se referă la achiziția eco-insulelor, la informarea și pregătirea populației pentru folosirea lor, dar și la instalarea și punerea în funcţiune a containerelor, a sistemelor de citire a informaţiilor de pe card, a bazei de date.

„Insulele ecologice digitalizate sunt utile în orice localitate, fie că discutăm despre orașe mari sau localități mici. Sistemele de colectare propuse au un impact major asupra comunităților, având un aspect modern, un impact redus asupra sănătății publice și reprezentând o metodă mult mai sigură de colectare a deșeurilor”, explică dl Ștefan Blaer, CEO Best Tools Company.

componentapnrr2

Best Tools este o companie specializată în dezvoltarea conceptului „Oraş Inteligent”, care pune la dispoziție nu doar instalațiile ci și consultanța, training-ul și service-ul la nivel național. Ea a instalat platformele subterane, semiîngropate și supraterane pentru colectarea selectivă a deșeurilor în orașe precum București, Cluj-Napoca, Zalău, Baia Mare, Alba Iulia, Florești, Turda, Tășnad, Luduș, Cernavodă etc.

45 de miliarde de euro pentru transformarea României. Comisia Europeană a aprobat Acordul de Parteneriat pentru perioada 2021-2027

45 de miliarde de euro pentru transformarea României. Comisia Europeană a aprobat Acordul de Parteneriat pentru perioada 2021-2027

Comisia Europeană a anunțat, astăzi, aprobarea Acordului de Parteneriat, document esențial pentru ca România să poată atrage fondurile europene aferente perioadei de programare 2021-2027. Țara noastră dispune prin Politica de Coeziune 2021-2027 de 45,1 miliarde de euro, dintre care 31,5 miliarde de euro alocare europeană și 13,6 miliarde euro contribuție națională. Politica de Coezine cuprinde investiții importante în infrastructură, educație, sănătate și servicii sociale.

Comisia Europeană a anunțat, astăzi, aprobarea Acordului de Parteneriat cu România, document strategic național prin care sunt stabilite obiectivele tematice de dezvoltare şi alocarea indicativă a fondurilor europene pentru perioada 2021-2027.

Documentul prevede o alocare totală constituită din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime de 45,1 miliarde euro, din care 31,5 miliarde euro alocare europeană și 13,6 miliarde euro contribuție națională.

Toate investițiile cuprinse în Politica de Coeziune sunt stabilite pe baza analizei decalajelor și a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor și nevoilor, inclusiv la nivel microregional, și cuprind domenii precum ocupărea forței de muncă, infrastructură, educație, locuințe, sănătate, servicii sociale și pentru îngrijire de lungă durată.

𝗖𝘂𝗺 𝘃𝗼𝗿 𝗳𝗶 𝗶𝗻𝘃𝗲𝘀𝘁𝗶𝘁𝗲 𝗰𝗲𝗹𝗲 𝟰𝟱 𝗱𝗲 𝗺𝗶𝗹𝗶𝗮𝗿𝗱𝗲 𝗱𝗲 𝗲𝘂𝗿𝗼

„Salut decizia Comisiei Europene, pe care o consider un semnal de încredere și de susținere a priorităților României. Răspundem cu responsabilitate gestului de solidaritate europeană. Suntem pregătiți să gestionăm transparent și cât mai eficient sumele alocate. Spre deosebire de precedentul exercițiu bugetar, de acum autoritățile locale vor avea un cuvânt definitoriu de spus în ceea ce privește prioritizarea proiectelor, astfel încât zonele defavorizate să fie mai puternic susținute pentru a recupera decalajele de dezvoltare”, a transmis prim-ministrul Nicolae Ionel Ciucă.

„Suntem astăzi în fața unui moment istoric. Odată cu aprobarea Acordului de Parteneriat, intrăm în linie dreaptă pentru o oportunitate unică: investirea celor 45 de miliarde de euro alocate prin Politica de Coeziune pentru a schimba radical România. Experiența perioadelor de programare anterioare ne ajută să scriem o poveste de succes pentru perioada 2021-2027, care include accesarea cât mai eficientă și debirocratizată a banilor europeni, o viziune proactivă asupra obiectivelor pe care le urmărim și termene foarte clare pentru implementarea proiectelor. Pasul următor este aprobarea tuturor celor 16 Programe Operaționale, pe care le-am transmis deja Comisiei Europene. În final, trebuie să vorbim despre o Românie cu autostrăzi, infrastructură feroviară, de apă, canalizare, cu resursă umană pregătită la cel mai înalt nivel, spitale sigure și un mediu de afaceri competitiv”, a transmis ministrul Marcel Ioan Boloș.

Programele Operaționale prin care România va atrage fondurile alocate pentru perioada 2021-2027 sunt următoarele:

Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027 (6 mai 2022)    959 mil euro

Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027 (31 mai 2022) 4,11 mld euro

Programul Operațional Transport 2021 – 2027 (3 iunie 2022)        9,68 mld euro

Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027 (8 iunie 2022) 5,25 mld euro

Programul Operațional Educație și Ocupare 2021-2027 (9 iunie 2022) 4,32 mld euro

Programul Operațional Regional Vest 2021-2027 (18 mai 2022) 1,17 mld euro

Programul Operațional Regional Sud Muntenia 2021-2027 (25 mai 2022)            1,57 mld euro

Programul Operațional Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027 (25 mai 2022)           1,20 mld euro

Programul Operațional Regional Nord-Vest 2021-2027 (26 mai 2022) 1,43 mld euro

Programul Operațional Regional Nord-Est 2021-2027 (30 mai 2022)   1,75 mld euro

Programul Operațional Regional Sud-Est 2021-2027 (30 mai 2022)    1,48 mld euro

Programul Operațional Regional Centru 2021 – 2027 (30 mai 2022)   1,38 mld euro

Programul Operațional Regional București-Ilfov

(23 iunie 2022)                                                                                 1,46 mld de euro

Programul Operațional Sănătate (29 iulie 2022)                              3,88 mld de euro

Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (29 iulie 2022)       2,2 mld euro

Programul Operațional Tranziție Justă (29 iulie 2022)                       2,53 mld euro

Seminar de informare privind oportunitățile de finanțare pentru realizarea unui coridor verde - albastru pe malul Dunării, în regiunea Sud Muntenia

Seminar de informare privind oportunitățile de finanțare pentru realizarea unui coridor verde - albastru pe malul Dunării, în regiunea Sud Muntenia

Joi, 14 iulie, Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia a organizat, cu sprijinul Consiliului Județean Giurgiu, Seminarul de informare privind oportunitățile de finanțare prin Programul Operațional Regional Sud - Muntenia 2021-2027, Prioritatea 2 – „O regiune cu orașe prietenoase cu mediul”, Obiectivul specific 2.7 – „Intensificarea acțiunilor de protecție și conservare a naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare”.

La întâlnire, alături de delegația ADR Sud Muntenia, condusă de Liviu Gabriel Mușat, directorul general al instituției, au fost invitați să participe reprezentanții autorităților publice locale din județele riverane Dunării – Teleorman, Giurgiu, Călărași și Ialomița.

Evenimentul desfășurat la sediul Consiliului Județean Giurgiu a avut drept scop prezentarea și analizarea oportunității de finanțare a unui proiect ce ar urma sa aibă ca obiectiv realizarea unui coridor verde - albastru pe malul Dunării, în regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia.

În perioada 2021-2027, crearea coridoarelor verzi – albastre se va face prin: reabilitarea, regularizarea, dragarea și amenajarea râurilor, lacurilor și canalelor, inclusiv a malurilor acestora, în vederea utilizării durabile pentru pietoni, bicicliști, activități educaționale și crearea spațiilor de biodiversitate.

Obiectivul specific 2.7 – „Intensificarea acțiunilor de protecție și conservare a naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare” va beneficia de o alocare financiară în valoare de 89.798.823,53 de euro, din care 76.329.000 de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și 13.469.823,53 euro de la bugetul de stat (BS).

Soluțiile de infrastructura verde-albastră sunt bazate pe imitarea mediului natural și sunt proiectate pentru a conecta funcțiile hidrologice urbane (albastru) și spațiile de agrement permeabile (verde). Acest tipuri de intervenții pot remedia probleme tipice de drenaj, cum ar fi calitatea apei și inundațiile extreme. La nivel local, soluțiile pot genera beneficii sociale și pot îmbunătăți calitatea mediului. La o scara mai mare, acestea pot aborda provocările aduse de expansiunea urbană și de schimbările climatice.

ADR Sud Muntenia, în calitate de Autoritate de Management, va gestiona peste 1,3 miliarde de euro prin POR Sud - Muntenia 2021-2027 pentru cetățenii din județele componente ale regiunii - Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman, iar cu ajutorul fondurilor europene regiunea noastră va deveni: mai competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice, cu orașe prietenoase cu mediul, cu mobilitate urbană durabilă, mai accesibilă, educată și atractivă.

Sursa text și foto www.adrmuntenia.ro

MIPE | S-au emis peste 1,5 milioane de carduri

MIPE | S-au emis peste 1,5 milioane de carduri

Până astăzi, 13 iulie, au fost emise aproximativ 1,6 milioane de carduri pe care se încarcă ajutorul de 250 de lei pentru alimente şi mese calde. Pentru săptămâna viitoare, obiectivul este să depăşim pragul de 2 milioane de carduri emise.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a început la 10 iunie distribuirea primelor carduri pe care sunt încărcate voucherele sociale în valoare de 250 de lei, pe care le acordăm o dată la două luni, până la finalul anului, prin programul "Sprijin pentru România". Până în prezent, au fost emise aproximativ 1,6 milioane de carduri, iar pentru săptămâna viitoare preconizăm că va fi depăşit pragul de 2 milioane. Reamintim că măsura, una istorică pentru ţara noastră, vine în ajutorul unui număr de aproximativ 2,5 milioane de români.

Mecanismul de distribuire a cardurilor prevede trei etape: 1) producţia cardurilor de către unităţile emitente (imprimarea datelor beneficiarilor şi inserarea CIP-ului), 2) împlicuirea şi distribuirea la nivel naţional de către Poşta Română şi 3) încărcarea valorică a cardurilor pe măsură ce acestea intră în posesia beneficiarilor. Listele cu beneficiari sunt stabilite de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS), iar de împlicuirea şi livrarea cardurilor se realizează de către angajaţii Poştei Române.

"Facem progrese importante de la săptămână la săptămână, mă bucur că mecanismul este rodat şi că alături de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Compania Naţională Poşta Română şi emitenţii de carduri funcţionăm ca o echipă veritabilă şi reuşim să depăşim toate dificultăţile, pentru ca aceste carduri pe care încărcăm voucherele să ajungă într-un timp cât mai scurt către oameni", a transmis ministru Marcel Boloş.

Cum sunt împărţite voucherele sociale pe judeţe:

Zona Nord-Vest, care cuprinde judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, însumează un total de 327.855 de beneficiari.

Zona Centru, care cuprinde judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, însumează un total de 267.845 de beneficiari.

Zona Sud-Est, care cuprinde judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, însumează un total de 352.527 de beneficiari.

Zona Nord-Est, care cuprinde judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, însumează un total de 486.321 de beneficiari.

Zona Sud, care cuprinde judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, însumează un total de 412.891 de beneficiari.

Zona Bucureşti, care cuprinde Bucureşti şi Ilfov, însumează un total de 180.564 de beneficiari.

Zona Sud-Vest, care cuprinde judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea, însumează un total de 306.924 de beneficiari.

Zona Vest, care cuprinde judeţele Arad, Călăraşi, Hunedoara şi Timiş, însumează un total de 204.791 de beneficiari.

Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări adresate de către beneficiari

Voucherele în valoare de 250 de lei se încarcă o dată la două luni, până la finalul anului, iar aceste sume sunt valabile 12 luni de la data încărcării lor.

Atunci când sunt distribuite, cardurile sunt însoţite de scrisori care conţin instrucţiuni de utilizare (inclusiv codul PIN), detalii despre magazinele unde se pot utiliza cardurile şi un număr de telefon pentru cazurile în sunt probleme.

Cardurile pot fi folosite doar de către beneficiari. În cazuri excepţionale, în care beneficiarul nu se poate deplasa la operatorii economici pentru a utiliza ajutorul, atunci poate încredinţa tichetele unei persoane apropiate, dar doar împreună cu actul de identitate.

Pentru a putea afla soldul curent / suma disponibilă pe card şi pentru alte informaţii beneficiarii sunt rugaţi să apeleze Serviciul Clienţi al emitentului. Numerele de telefon oficiale sunt următoarele:

Edenred: 021 301 33 03 Sodexo: 021 204 46 64 UP România: 0374 66 22 73

Încărcarea săptămânală a cardurilor se face conform următoarei proceduri:

Luni - Poşta confirmă numărul de carduri distribuit în săptămâna precedentă;

Marţi - Emitenţii trimit facturile pentru numărul de beneficiari pentru care urmează să se încarce ajutorul;

Miercuri - Are loc transferul de sume între conturile de trezorerie;

Joi şi vineri - Se efectuează încărcarea către fiecare beneficiar;

Prin urmare, pentru tranşa I, încărcarea cu ajutorul de 250 de lei se face într-un interval de aproximativ 7-10 zile de la momentul primirii cardurilor. Ulterior, procedura de virare se simplifică, astfel că toţi cei peste 2,5 milioane de beneficiari vor primi ajutorul în decurs de 3-5 zile.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) va actualiza lunar, înainte de fiecare alimentare a tichetului social, listele cu beneficiari, pentru a verifica eventuale modificări intervenite faţă de listele anterioare.

Lista actualizată a magazinelor unde pot fi utilizate voucherele:

Listele cu operatorii economici unde pot fi utilizare voucherele sunt disponibile aici -- https://bit.ly/3OibV8O. Ele sunt verificate săptămânal, iar dacă există modificări, sunt publicate pe site-ul MIPE.

Aici găsiţi răspunsuri pentru cele mai frecvente întrebări pe tema utilizării voucherelor -- https://bit.ly/3zMCxe2.

Cine primeşte voucherele sociale:

a) Pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;

b) Persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;

c) Familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

d) Familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

e) Familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;

f) Persoanele fără adăpost, aşa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare

Eveniment național de diseminare a Proiectului SinCE-AFC, organizat la Călărași

Eveniment național de diseminare a Proiectului SinCE-AFC, organizat la Călărași

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia a organizat marți, 12 iulie 2022, începând cu ora 10:00, evenimentul național de diseminare al proiectului SinCE-AFC, finanțat din Programul Interreg Europe. La întâlnirea ce a avut loc sediul Bibliotecii Județene „Alexandru Odobescu” din Călărași, au participat 80 stakeholderi, experți în domeniul economiei circulare și strategi importanți în domeniul inovării din România.

În cadrul evenimentului, au fost prezentate informații despre: Proiectul SinCE-AFC, activitățile și rezultatele acestuia; Programul Operațional Regional Sud - Muntenia 2021-2027; Recomandări pentru îmbunătățirea politicilor în sectorul agroalimentar; Planul de acțiune - analiza principalelor acțiuni; Inițiativele derulate de Asociația Cluster Centru de Cercetare Agricolă Fundulea precum și Provocările antreprenoriale în economia circulară precum și Diseminarea bunelor practici din cadrul celui de-al șaselea seminar desfășurat în perioada 11-12 mai 2022 în Debrecen, Ungaria.

În deschiderea evenimentului, Președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță a precizat: „Acest proiect vizează dezvoltarea economia circulară. În Bărăgan, avem nevoie de astfel de proiecte care reprezintă soluția pentru combaterea poluării, scăderii demografice, exploatarea localităților limitrofe, susținerea agroecologiei și decarbonizarea. În Călărași, puține firme au reușit să integreze producția vegetală și zootehnică pe rafturile marilor lanțuri de magazine. Acest proiect vizează atragerea fondurilor europene și vine ca o soluție pentru crearea unor noi afaceri”.

Directorul general al ADR Sud Muntenia, Liviu Gabriel Mușat, a declarat: „Inițiativa diseminării rezultatele proiectului SinCE-AFC, finanțat prin Programul Interreg Europe, în Bărăgan, nu a fost întâmplătoare. Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia are un caracter agricol foarte pronunțat, aproape 60% din cetățenii regiunii locuiesc sau își desfășoară activitatea în mediul rural. Ne dorim din suflet să potențăm această ramură a economiei din ce în ce mai mult. Dorim ca produsele realizate cu atâta trudă în regiunea noastră să fie șlefuite tot la noi în zonă, adică să mergem până la capătul lanțului alimentar, iar acest lucru nu se poate face decât cu o industrie alimentară competitivă, o industrie care să ne permită să intrăm în competiție cu producători din alte țări ale lumii. Proiectul SinCE-AFC are la bază un concept folosit tot mai des în ultima perioadă, cel de economie circulară. Astfel, încercăm să prelucrăm tot ce se poate prelucra și să scoatem în natură cât mai puține reziduuri. Evident că în contextual mondial actual, această abordare este mai mult decât bine venită, mai mult decât necesară. Sperăm ca și la nivelul regiunii noastre să avem tot mai multe exemple de asemenea proiecte”.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia implementează în calitate de partener proiectul „SinCE-AFC - Consolidarea spiritului antreprenorial al IMM-urilor din lanțul agroalimentar în tranziția către economia circulară”, finanțat în cadrul celui de-al patrulea apel de proiecte al Programului Interreg Europe.

Obiectivul general al SinCE-AFC este îmbunătățirea politicilor în domeniul strategiilor de inovare regionale, prin facilitarea mecanismelor orizontale, care susțin și sporesc spiritul antreprenorial al IMM-urilor în sectorul agroalimentar prin exploatarea oportunităților de economie circulară.

Proiectul este implementat în perioada 1 august 2019 - 31 iulie 2023 și are un bugetul total de 1.519.940 de euro, din care bugetul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia este de 143.420 de euro, contribuția proprie a instituției fiind de 2.868,40 euro.

Mai multe detalii cu privire la Proiectul SinCE-AFC puteți afla accesând: https://www.adrmuntenia.ro/proiectul-sinceafc/static/1202

Free Joomla templates by Ltheme