În data de 13 ianuarie 2022, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare și reziliență) între Comisia Europeană și România, va fi virată suma aferentă prefinanțării din componenta de împrumut, în cuantum de 1.942.479.890 euro, reprezentând 13% din valoarea totală a împrumutului.

Această sumă vine în completarea primei tranșe a prefinanțării, pe componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro.

Astfel, până la acest moment, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României, de la momentul aprobării și demarării implementării PNRR, la 3 noiembrie 2021.

„Împrumuturile din acest program, atrase în condiții foarte avantajoase, vor fi utilizate pentru finanțarea unor proiecte de anvergură pentru România, fie că vorbim de sute de kilometri de autostradă, zeci de mii de locuințe racordate la rețele de apă și canal, facilități pentru digitalizarea a câtorva mii de IMM-uri sau zeci de mii de hectare de reîmpăduriri. Accesul la aceste fonduri este condiționat însă de îndeplinirea reformelor asumate prin PNRR, și de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor cordonatorilor”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor europene, Dan Vîlceanu.

Conform Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor și țintelor în cadrul reformelor și investițiilor asociate împrumutului.

Responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor și țintelor stabilite în cadrul PNRR și care stau la baza tragerii tranșelor în cadrul împrumutului revine coordonatorilor de reforme și investiții, adică ministerele (entitățile) responsabile de implementarea reformelor și/sau a componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor, precum și ministerele care au în subordine/coordonare/sub autoritate entități responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor.

Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, România putând însă solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din tranşei/tranşele ulterioare.

Sumele trase din împrumut, inclusiv prefinanțarea din împrumut disponibilizată de Comisia Europeană, şi virate în contul în valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor la Banca Naţională a României se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, precum și pentru finanțarea reformelor și investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Aplicarea prevederilor Acordului de împrumut se va realiza de către Ministerul Finanţelor, în calitate de împrumutat, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pe componenta de împrumut, vor fi finanțate reforme și investiții care contribuie la redresarea economică și socială, precum și la dezvoltarea pe termen lung a țării.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va transmite, în prima parte a anului 2022, prima cerere de plată către Comisia Europeană, în baza îndeplinirii celor 24 de ținte și jaloane aferente trimestrului I 2022 (din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan).

Suma aferentă implementării planului de redresare și reziliență al României este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro și împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul din 2019. Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente.

Planul abordează o parte semnificativă din provocările structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, astfel cum au fost identificate în recomandările relevante specifice adresate României de către Consiliu în 2019 și în 2020. Principalele obiective ale planului sunt realizarea tranziției verzi și a tranziției digitale, consolidând, în același timp, asistența medicală, educația, coeziunea socială și incluziunea.

sursa text și foto www.mipe.ro

Miercuri, 8 decembrie 2021, Andreea Mirela Tache (foto), directorul Direcției Economice din cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia, a participat la o întâlnire cu mediul de afaceri și cel academic din Călărași și București, organizată de Consiliul Județean (CJ) Călărași și ocazionată de prezentarea ideii de proiect privind construirea unui parc de știință și tehnologie, destinat elevilor, profesorilor și firmelor din județ.

Această inițiativă se concretizează în urma deplasării delegației Consiliului Județean Călărași, din care a făcut parte și Liviu Gabriel Mușat, directorul general al ADR Sud Muntenia, la finele lunii octombrie, în Klagenfurt (Austria), unde a fost vizitat un astfel de laborator educațional în cadrul căruia tinerii pasionați de știință și tehnologie învață în mod creativ, iar profesorii beneficiază de cursuri de formare profesională.

Ideea de proiect îi aparține fostului profesor și inspector școlar, Klaus Nicolae Micescu, prezent, de asemenea, alături de Mihăiță Beștea, vicepreședintele CJ Călărași, în delegația care a efectuat vizita în Austria.

Andreea Mirela Tache, directorul Direcției Economice a ADR Sud Muntenia, a prezentat oportunitățile de finanțare din Programul Operațional Regional Sud – Muntenia 2021-2027, Prioritatea 5 – „O regiune educată”, ce vor fi disponibile după aprobarea programului de către Comisia Europeană, dar și despre digitalizarea administrației publice din regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia. Astfel, anul viitor vor fi lansate ghidurile de finanțare pentru accesarea de fonduri europene, în vederea implementării proiectelor ce vor fi transmise în POR Sud – Muntenia 2021-2027, programul fiind o potențială sursă de finanțare pentru Parcul de Știință și Tehnologie Danubius, alături de Programul INTERREG VI A, SEE Grants, fondurile structurale de cercetare, fondurile naționale și contribuțiile viitorilor parteneri privați.

Parcul de Știință și Tehnologie Danubius este un proiect modular, scopul acestuia fiind dezvoltarea durabilă a județului Călărași. Parcul va cuprinde un campus educațional pentru copii și adulți cu accent puternic pe partea practică. În ceea ce privește cercetarea, pe prim-plan vor fi tehnologiile informaționale și de comunicații, precum și sursele de energie verde. Nu în ultimul rând, vor putea fi înființate start-up-uri de tehnologie. Parcul va fi o scenă de acțiune integrată, interdisciplinară și transdisciplinară în care vor fi puse laolaltă educația altfel decât la școală, cercetarea și producția.

La întâlnirea organizată la sediul CJ Călărași, alături de organizatori au mai participat reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Călărași, ai Primăriei Municipiului Călărași, ai Bibliotecii Județene „Alexandru Odobescu” din Călărași și ai Ministerului Educației.

Sursa text și foto: www.adrmuntenia.ro

Vineri, 8 octombrie a.c., Autoritatea de Management (AM) pentru Programul Operațional Regional (POR) a publicat o listă de răspunsuri la cele mai frecvente întrebări venite din partea beneficiarilor de fonduri nerambursabile Regio, privind Ordonanța Guvernului nr. 15/2021 și Ordinul MDLPA nr. 1336/21.09.2021, ce reglementează situațiile întâlnite în derularea contractelor de lucrări, datorate creșterii prețurilor materialelor de construcții.

Documentul este publicat pe site-ul dedicat implementării POR în regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia, 2014-2020.adrmuntenia.ro, secțiunea Program > Documente, titlul „Legislație 2021”, link: https://2014-2020.adrmuntenia.ro/download_file/article/1701/QA-OG-15-2021.pdf, sau pe site-ul AM POR, inforegio.ro.

Sursa text și foto: www.adrmuntenia.ro

Joi, 30 septembrie 2021, la Alba Iulia, în prezența reprezentanților tuturor celor opt Agenții pentru Dezvoltare Regională, a avut loc întâlnirea Adunării Generale a Asociației Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România – Asociația ROREG, în cadrul căreia a fost aleasă noua conducere.

Astfel, Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest, a fost reconfirmat în funcția de președinte, iar vicepreședinți au fost aleși Liviu Gabriel MUȘAT, directorul general al ADR Sud Muntenia și Vasile ASANDEI, directorul general al ADR Nord-Est. Durata mandatului noii conduceri este de 2 ani.

În mandatul noii conduceri, Asociația ROREG își propune continuarea demersurilor necesare pentru aprobarea celor opt Programe Operaționale Regionale (POR) și organizarea unor evenimente de promovare a regiunilor. De asemenea, între obiectivele de viitor Asociația ROREG urmărește identificarea celor mai bune măsuri de creștere a capacității administrative a autorităților de management din cadrul ADR-urilor, cât și a autorităților publice locale, în calitate de potențiali beneficiari, precum și simplificarea în managementul fondurilor europene.

Asociația ROREG este un organism neguvernamental ai căror membri fondatori sunt cele opt Agenții pentru dezvoltare regională, care își propune să acționeze activ pentru atragerea de investiții și dezvoltarea de proiecte, să asigure reprezentativitatea în relația cu instituțiile naționale și internaționale, să susțină și să îmbunătățească atitudinea favorabilă dezvoltării regionale, în rândul administrației publice locale și centrale, altor instituții și organizații de interes public. Activitatea Asociației este în primul rând orientată în folosul cetățenilor din România, care trebuie să beneficieze în mod real de avantajele oferite de atragerea de fonduri nerambursabile prin activitatea celor opt Agenții din țară.