Ministerul Finanţelor continuă măsurile de protejare a populaţiei şi mediului de afaceri şi propune prin proiect de hotărâre de guvern, elaborat în colaborare cu Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, limitarea temporară, pentru 6 luni, a tarifelor de primă de asigurare RCA practicate de asigurători. Măsura este necesară pentru stabilitatea pieţei şi pentru diminuarea efectelor scumpirii poliţelor RCA, ca urmare a recentei ieşiri de pe piaţă a celui mai mare asigurător în domeniu.

"Aşa cum am promis, soluţiile care protejează populaţia şi companiile sunt principala noastră preocupare! Având în vedere situaţia dificilă cu care se confruntă milioane de persoane fizice şi juridice, din cauza creşterii foarte ridicate a preţurilor la poliţele de răspundere civilă auto, am decis, împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară şi în urma dialogului cu transportatorii şi Consiliul Concurenţei, promovarea unei hotărâri de guvern pentru stabilirea de tarife de primă maxime, plafonate pentru o perioadă de 6 luni, potrivit art.4 alin.3 din Legea Concurenţei nr.21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Am convingerea că va fi adoptat în regim de urgenţă de către Guvern, astfel încât efectele să se reflecte rapid în piaţa de asigurări RCA şi să conducă la un nivel sporit de suportabilitate din partea asiguraţilor" , a declarat dl Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

Prin proiect se propune o diferenţiere de calcul al tarifelor pentru persoanele fizice şi cele juridice. Legiuitorul a luat măsura ţinând cont atât de diferenţa de putere de cumpărare între cele două categorii, cât şi de factorul de risc al fiecăreia.

Pentru persoanele fizice, limitarea tarifului maximal este justificată prin plafonarea la nivelul tarifului de referinţă publicat de către ASF, iar pentru persoanele juridice limitarea la tariful utilizat la încheierea contractelor RCA, prin intermediul mecanismului asiguratului cu risc ridicat, adică tariful de referinţă publicat de ASF înmulţit cu factorul N. În această situaţie, asiguraţii nu vor mai fi nevoiţi să apeleze la acest mecanism şi îşi vor putea alege asigurătorul RCA fără întârziere.

Tarifele de primă maxime sunt stabilite pentru clasa de bonus/malus B0. În funcţie de istoricul de daună al asiguratului, societăţile de asigurare RCA vor aplica clasa de bonus/malus în care se încadrează acesta, conform prevederilor legale. În prezent, 98,5% dintre asiguraţi se află în clase de bonus şi restul în clase de malus.

Această soluţie temporară vine în sprijinul tuturor categoriilor de asiguraţi, va asigura o dispersie a riscurilor la nivelul pieţei de asigurări şi poate contribui la o mai bună funcţionare a acesteia până la momentul la care portofoliul de asiguraţi ai Societăţii de Asigurare-Reasigurare City Insurance SA este preluat de alţi asigurători din domeniu.

Proiectul de act normativ este publicat la rubrica Transparenţă decizională.

Începând de luni, 7 februarie a.c., românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturităţi de 1, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 4,50%, 5% şi 5,35%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt în forma dematerializată.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 07 - 24 februarie 2022 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operaţiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesaţi https://mfinante.gov.ro/ro/web/trezor/ghid-tezaur-online şi https://mfinante.gov.ro/ro/web/trezor/tezaur-online;

Între 07 - 25 februarie 2022 de la unităţile Trezoreriei Statului;

Între 07 - 24 februarie 2022 în mediul urban şi 07 - 23 februarie 2022 în mediul rural, prin subunităţile poştale ale C.N. Poşta Română S.A..

"Anul trecut mai mult de 114 mii de români au investit peste 5 miliarde lei în titlurile Tezaur - o sumă record de la lansarea programului. Românii au încredere în bonitatea statului român, iar faptul că din ce în ce mai mulţi bani sunt încredinţaţi pentru economisire confirmă acest lucru.", Adrian Câciu, ministrul finanţelor.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obţinute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile.

Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune şi orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate pe: www.mfinante.gov.ro (secţiunea Datorie publică) , www.posta-romana.ro.

Biroul de relaţii cu mass-media

Joi, 27 ianuarie, a avut loc evenimentul de lansare în dezbatere publică a noilor programe guvernamentale cu garanții de stat, ce vor fi implementate în anul 2022 de către FNGCIMM: IMM PROD, RURAL INVEST, GARANT CONSTRUCT și INNOVATION.

Reuniunea, găzduită de Camera Deputaților a beneficiat de prezența președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a lui Adrian Câciu, ministrul finanțelor, a lui Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, precum și a Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, a lui Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM, alături de reprezentanți ai sectorului bancar și ai mediului antreprenorial.

Întâlnirea a avut ca scop consultarea tuturor partenerilor strategici ce vor fi implicați în implementarea programelor guvernamentale cu garanții de stat ce vor fi lansate în acest an, precum și reiterarea priorităților asumate de Guvernul României privind anumite sectoare economice și susținerea activităților întreprinderilor mijlocii și mici, importante prin contribuția pe care o aduc în economie.

„Unul dintre motivele fundamentale pentru care am decis să ne asumăm guvernarea a fost acela de a reda încrederea românilor în economie și în viitor. De aceea, vrem să susținem firmele care produc în România, indiferent de naționalitatea lor. „Fabricat în România” rămâne conceptul nostru economic principal, iar cele patru programe de sprijin care vor fi lansate astăzi vin să susțină acest proiect. Avem nevoie de astfel de programe pentru a produce mai mult la noi în țară. Un produs fabricat în România înseamnă locuri de muncă pentru români, iar pentru susținerea producătorilor din România oferim garanții mai mari pentru sute de mii de angajați care vor avea locuri de muncă stabile și sigure. Aceasta este filozofia care stă la baza programelor care vor fi lansate astăzi.” – a declarat Presedintele Camerei Deputatilor, dl. Marcel Ciolacu.

Adrian Câciu, ministrul finanțelor a subliniat că dezbaterea de astăzi atestă faptul că investitorii au încredere în guvern, iar programele ce sunt lansate în dezbatere au la bază parteneriatul dintre stat, economie și capital. În continuare, ministrul a subliniat că este necesar să nu mai existe vulnerabilități în marea economie, să se realizeze reconversia de la economia de consum la economia de producție, iar parteneriatul bazat pe setul de programe va finanța economia și va contribui la efortul comun de a dezvolta sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, de a crea capital românesc, valoare adăugată și locuri de muncă bine plătite. În perspectiva aderării la OECD, România fiind invitată să se alăture elitei economice mondiale, ministrul Câciu a subliniat provocările acestui proces, dar și oportunitatea de a conlucra transectorial în vederea evoluției către o economie competitivă, a realizării de investiții și a tranziției către digitalizare și economie verde.

Ministru Adrian Chesnoiu a exprimat preocuparea sa de a susține acele programe care să restarteze sectorul agricol pentru a-l ajuta să facă față unor riscuri și vulnerabilități nemaiîntâlnite. Astfel a apărut Rural Invest și a fost majorat plafonul AGRO IMM INVEST, pentru că provocările viitoare cer măsuri energice de politici publice în sectorul agricol care să asigure integrarea materiei prime în industria de procesare cu valoare adăugată ridicată, precum și facilitarea achiziției de terenuri agricole și a punerii în circulație a certificatelor de depozit pentru creșterea competitivității fermierilor români.

Președintele, Florin Jianu, împreună cu reprezentanții Consiliului Național aI Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, în calitate de parteneri principali în procesul de elaborare și implementarea a noilor programe guvernamentale, au apreciat dezbaterea ca fiind “cea mai bună expresie a ceea ce se poate realiza atunci când factorii politici colaborează cu reprezentanții mediului antreprenorial, ai sistemului financiar și cu instituțiile capabile să implementeze aceste programe.” CNIPMMR consideră noile programe guvernamentale, cu plafoanele de garantare fără precedent și costuri reduse de finanțare, ca fiind investiția statului în economie și apreciază că sunt destinate unor domenii prioritare și inovatoare.

În intervenția sa, Directorul General al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A.-IFN, domnul Dumitru Nancu, a scos în evidență rezultatele înregistrate de FNGCIMM în ultimii doi ani și efectul produs de IMM Invest în economia României. Indicatorii economici relevanți evidențiază impactul IMM INVEST: 12,9 mld lei reprezintă totalul impozitelor și taxelor plătite de beneficiarii Programului, garanțiile acordate prin IMM INVEST 2020 fiind deja acoperite prin taxele și impozitele plătite. Prin Programul IMM INVEST 2020 nu au existat sume cheltuite, dimpotrivă, în perioada 2021-2025 se vor genera venituri suplimentare la Bugetul de Stat.

IMM Invest a continuat să fie deosebit de atractiv și în 2021; aproximativ 20.000 de IMM uri au accesat programul și au obținut finanțări de peste 15 miliarde lei.

Cele patru noi Programe Guvernamentale* supuse în dezbatere publică au o componentă de ajutor de stat din care se vor subvenționa dobânzile, comisioanele și se vor acorda granturi de până la 10% din valoarea investiției, iar valoarea creditului va fi acoperit cu garanții de stat de până la 90%.

Reprezentanții mediului bancar au susținut că rămân și în anul 2022 un partener al mediului de afaceri și al FNGCIMM și vor susține cu aceeași determinare și următoarele programe guvernamentale. Prin capitalizarea experienței IMM INVEST, pe care îl consideră cel mai mare parteneriat între stat, sistemul privat și sistemul financiar, băncile vor contribui și în acest an la creșterea gradului de intermediere și finanțare a economiei. În aceeași măsură, reprezentanții sectorului financiar remarcă intensificarea comunicării între guvernul României, institutiile statului, mediul bancar și IMM-uri, iar punerea în dezbatere publică a noilor programe guvernamentale transmite un semnal clar de încredere și colaborare între parteneri.

Acest nou set de programe complementare vine să încurajeze mediul bancar pentru a finanța economia și echilibrează riscurile pe care și le asumă atât băncile cât și antreprenorii, aliniază investițiile publice cu posibilitatea IMM-urilor de a contribui la implementarea proiectelor în condiții de profitabilitate atât pentru antreprenori, cât și pentru bănci și pentru veniturile fiscale ale statului.

*PROGRAMUL IMM PROD va permite achiziția de echipamente și utilaje, inclusiv pentru alinierea la obiectivele de mediu (taxonomy), achiziția de terenuri pentru construcția/amenajarea de hale de producție construcția, achiziția sau amenajarea de hale de producție, achiziția de echipamente, softuri, consultanță pentru transformarea digitală a IMMurilor, refinanțarea creditelor acordate inclusiv de alte instituții de credit decât cea pentru care se solicită garanția, asigurând și capital de lucru pentru firmele care intenționează să deschidă/dezvolte/diversifice activități de producție, inclusiv pentru internaționalizare, ori să facă reconversia de la intermediere la producție.

PROGRAMUL RURAL INVEST destinat IMM-urilor care desfășoară activitatea de producție în mediul rural și urban mic, va susține refinanțarea creditelor fermierilor și agricultorilor, achiziția de terenuri agricole, retehnologizarea și automatizarea, certificatele de depozit, piscicultura, acvacultura și industria alimentara.

Programul va avea atașată o Schemă de ajutor de stat, cu o componenta de grant, de 10% din valoarea finanțării, precum și o perioadă de subvenționarea a dobânzilor și comisioanelor.

PROGRAMUL GARANT CONSTRUCT este gândit pe 2 subcomponente: susținerea proiectelor de investiții pentru IMMurile din sectorul construcții și susținerea proiectelor de investiții de scara mică pentru UAT-uri, care presupun finanțarea unor activități din sectorul construcțiilor, pentru proiecte privind îmbunătățirea eficienței energetice, investiții în domeniul energiei verzi și aliniere la obiectivele de mediu.

PROGRAMUL INNOVATION constă în sprijinirea realizării invențiilor, susținerea activităților la export ale IMM-urilor (constând în stimularea exporturilor româneşti, susţinerea tranzacţiilor internaţionale şi a investiţiilor româneşti în străinătate), stimularea comerțului on-line și a digitalizarii, retehnologizarea companiilor locale, brevete de inovare privind produse, strategii, mediu, digitalizare și cofinanțarea investițiilor strategice în complementaritate cu HG807/2014.

Patru confederaţii patronale, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Confederaţia Patronală din Industrie, Agricultură, Construcţii şi Servicii din România (CONPIROM), Patronatul Naţional Român, Uniunea Generală a Industriaşilor din România şi cinci confederaţii sindicale, Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel ALFA", Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România - Frăţia, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederaţia Sindicală Naţională Meridian şi Blocul Naţional Sindical, au solicitat, luni, şefului Guvernului să plafoneze preţurile la energie electrică şi la gaze naturale la valoarea acestora din decembrie 2020, pentru o perioadă de cel puţin 1 an de zile, potrivit unui comunicat remis de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, una din organizaţiile patronale semnatare ale apelului.

Iată mai jos textul integral al scrisorii deschise adresate premierului:

„Domnule Prim-ministru,

Confederaţiile patronale şi confederaţiile sindicale reprezentative semnatare îşi exprimă îngrijorarea si sunt alarmate de criza energetică cu care România se confruntă.

Suntem constienţi de criza internaţională, dar creşterile realizate în România depăşesc cu mult creşterile la nivel global, punând în situaţii limită atât cetăţenii ţării, cât şi întregul sistem economic, care nu mai poate, în condiţiile actuale, să facă faţă unei competitivităţi corecte.

Deoarece situaţia este datorată unui cumul de factori, printre care enumerăm:

Liberalizarea pieţelor energetice (gaz şi energie electrică) în România simultan cu problemele generate de criza pandemică, care la rândul ei a generat o criză energetică internaţională;

Lipsa tuturor actelor normative de reglementare a liberalizării, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediul economic;

Lipsa mecanismelor de control aplicate preventic;

Vă solicităm ca în procedură de urgenţă, în conformitate cu prevederile Legii concurenţei (Legea 21/1996, art. 4) să se limiteze preţurile aplicate la energie şi gaz la valoarea celor din decembrie 2020, pentru cel puţin 1 an (legea prevede posibilitatea de prelungire până la 3 ani).

În acest fel se poate câştiga timpul necesar ca, împreună cu partenerii sociali, să se poată corecta şi realiza cadrul legislativ, cuprinzând şi reglementările care să evite o criză economică şi socială, inclusiv conflicte sociale deschise.

Solicităm de asemenea crearea unui Task Force national care in termen de maxim o luna sa vina cu solutii pe termen mediu si lung pentru asigurarea securitatii energetice a Romaniei, iar aceste soluții să se materializeze într-un pact asumat de toate forțele politice și de partenerii sociali!”