A fost adoptată Ordonanța de Urgență privind decarbonizarea sectorului energetic

A fost adoptată Ordonanța de Urgență privind decarbonizarea sectorului energetic

Guvernul a adoptat astăzi, la propunerea ministerului Energiei, Ordonanța de Urgență privind decarbonizarea sectorului energetic, un jalon din PNRR, având în vedere că eliminarea etapizată a centralelor electrice pe bază de lignit și huilă constituie un element de reformă al Componentei C6. Energie, din cadrul Pilonului I. Tranziția verde al Planului Național de Redresare și Reziliență.

Prin proiectul de act normativ se stabilește cadrul legal general pentru eliminarea etapizată din mixul energetic a producției de energie electrică pe bază de lignit și huilă, termenele pentru închiderea și conservarea grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă, și măsuri inclusiv pentru asigurarea rezervei tehnice necesare funcționării sigure și stabile a Sistemului Electroenergetic Național.

Se vor retrage din exploatare și se vor conserva corelat cu punerea în funcțiune a investițiilor în capacități pe gaze naturale și surse regenerabile de energie.

La carierele unde încetează activitatea minieră de exploatare a lignitului vor fi executate lucrări de închidere definitivă și ecologizare, în considerarea faptului că activitatea de exploatare a lignitului a avut impact asupra componentelor de mediu, cel mai afectat fiind solul. De asemenea,minele de huilă închise pot fi incluse în circuitul turistic, cu repectarea prevederilor legale în vigoare privind siguranța și securitatea vizitatorilor.

Ordonanța de Urgență stabilește și o serie de măsuri de protecție socială, precum și măsuri pentru reconversie profesională și recalificare. Persoanele care își pierd locurile de muncă urmare aplicării programului de decarbonizare beneficiază de măsuri de protecție socială precum și măsuri active de combatere a șomajului în condițiile prevăzute de lege și de prevederile contractelor colective sau individuale de muncă aplicabile, la cursurile de reconversie profesională și recalificare prevăzute în Planul Național de Formare Profesională, precum și a nevoilor de formare profesională identificate în Planurile Teritoriale pentru o Tranziție Justă și învățământ dual. Având în vedere că operatorii economici cei mai afectați de procesul de decarbonizare se află în județele Gorj, Hunedoara, Dolj, Mehedinţi şi Vâlcea, se impune includerea persoanelor disponibilizate din aceste zone, cu prioritate, în planurile de creștere a capacității serviciilor publice de formare profesională și recalificare.

Totodată, acestea pot beneficia de finanțare nerambursabilă pentru achiziția de sisteme fotovoltaice din fonduri europene, în conformitate cu prevederile Programului Operațional Tranziție Justă.

În scopul atenuării impactului socio-economic al implementării reformelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență pentru înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, se vor aplica politici active pentru creșterea accesului persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și a angajatorilor la programe de calificare/recalificare, perfecționare și specializare, care să fie corelate dinamic și anticipativ cu cererea de calificări și specializări preconizate în economia fiecărui județ, însoțite de servicii de asistență pentru căutarea unui loc de muncă și de măsuri de incluziune activă a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prioritare fiind nevoile persoanelor cu pregătire medie sau de bază afectate de reducerea sau transformarea activităților economice expuse negativ tranziției la neutralitatea climatică

De asemenea, pentru coordonarea întregului proces de implementare a decarbonizării, se va înființa Comitetul Interministerual al Cărbunelui, fără personalitate juridică, pentru coordonarea implementării procesului decarbonizării. Comitetul va avea în componență reprezentanți ai următoarelor autorități ale administrației publice centrale și instituții ale prefectului: Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Energiei, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, Instituția Prefectului Gorj, Instituția Prefectului Hunedoara, Instituția Prefectului Dolj, Instituția Prefectului Mehedinţi şi Instituția Prefectului Vâlcea.

Ordonanța de Urgență mai prevede următoarele: ” În situație de criză energetică, Guvernul României, la propunerea Ministerului Energiei, poate lua decizia, prin hotărâre a Guvernului, de amânare a închiderii unor capacități energetice cu funcționare pe cărbune și a exploatărilor miniere aferente sau de repornire a grupurilor energetice închise și a exploatărilor miniere aferente, cu respectarea legislației de mediu și a termenului de finalizare a decarbonizării sectorului energetic și în corelare cu măsurile cuprinse în planurile de urgență aferente sectorului energetic”.

Și nu în ultimul rând, este important de reținut că pentru acoperirea deficitului de capacitate creat prin eliminarea cărbunelui din mix-ul energetic, se fac investiții pentru punerea în operare până în anul 2030 și a unor noi capacități de producere hidroelectrice și capacități energetice nucleare.

Sursa www.energie.gov.ro

Guvernul a reglementat acordarea unei compensări de 0,50 LEI/litrul de carburant, la pompă

Guvernul a reglementat acordarea unei compensări de 0,50 LEI/litrul de carburant, la pompă

Guvernul a reglementat, prin Ordonanţă de Urgenţă, acordarea unei compensări de 0,50 LEI/litrul de carburant, la pompă pentru a contracara efectul creşterii preţului la benzină şi motorină.

Din reducerea totală de 50 de bani, 25 de bani vor fi susţinuţi de la bugetul de stat, prin Ministerul de Finanţe, şi 25 de bani de către companii, fiind o cheltuială deductibilă.

Măsura intră în vigoare la 1 iulie şi va fi aplicată până la 30 septembrie a.c.

Pe toată perioada de aplicare a măsurii, operatorii economici care comercializează carburanţi vor afişa preţul care include această reducere de preţ, iar în sistemul de gestiune şi la pompă va fi înscris preţul de vânzare fără reducerea comercială. Reducerea acordată va fi evidenţiată în mod distinct pe documentele fiscale aferente vânzărilor, bonuri fiscale şi/sau facturi.

Compensaţia de 0,25 lei/litru se stabileşte şi se individualizează de către operatorii economici respectivi într-o declaraţie al cărei model se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF. Declaraţia se depune până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a acordat reducerea şi reprezintă şi cerere de restituire.

Suma declarată se înregistrează într-un cont de venituri distinct şi se compensează cu obligaţiile fiscale ale debitorului potrivit art. 167 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, iar verificarea sumelor declarate se realizează de organele de control din cadrul ANAF, pe baza analizei de risc.

Ordonanţa interzice totodată revânzarea carburanţilor achiziţionaţi cu aplicarea acestui sistem de compensare şi stabileşte amenda în cuantum 50.000 lei până la 500.000 lei pentru încălcarea acestei prevederi de către persoane juridice, respectiv, amendă în cuantum de 5.500 lei la 11.000 lei pentru contravenţiile săvârşite de persoane fizice.

Ghidul solicitantului pentru înființarea grupurilor de producători din sectorul agricol a fost publicat de către AFIR

Ghidul solicitantului pentru înființarea grupurilor de producători din sectorul agricol a fost publicat de către AFIR

Ghidul solicitantului pentru înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol prin submăsura 9.1 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 a fost publicat pe pagina de internet Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pentru pregătirea proiectelor care vor fi depuse în cadrul sesiunii de primire a cererilor de finanțare din acest an.

Sprijinul public nerambursabil acordat prin submăsura 9.1 este 100%, însă nu poate să depășească 10% din valoarea producției comercializate în primii cinci ani de la recunoaștere respectivului grup. De asemenea, prin această linie de finanțare grupurile de producători pot primi finanțare de până la 100.000 euro/ an. Sprijinul este forfetar, degresiv și plătit în tranșe anuale, fiind acordat în baza unui plan de afaceri necesare pentru atingerea obiectivelor propuse, pentru o perioadă care nu poate depăși 5 ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut.

Dintre principalele modificări cuprinse în versiunea finală a Ghidului solicitantului, amintim: actualizarea punctajelor aferente criteriilor de selecție, eliminarea obligativității prezentării de către solicitant a certificatului de înregistrare (verificarea fiind făcută de AFIR în ONRC), posibilitatea ca termenul de plată pentru grupurile de producători recunoscute în anii 2021 și 2022 să depășească data de 31.12.2025 , precum și alte clarificări.

Sprijinul financiar acordat prin PNDR 2020 în cadrul submăsurii 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol” susține înființarea și funcționarea administrativă a grupurilor de producători, astfel încât să se poată asigura valorificarea în comun a produselor agricole ale membrilor, dar și integrarea pe piaţă a producătorilor primari prin adaptarea producţiei acestora la cerințele pieţei şi comercializarea în comun a producţiei lor. De asemenea, fondurile care vor fi disponibile pentru fermieri prin această submăsură pot fi utilizate pentru a asigura îmbunătățirea performanțelor generale şi creşterea veniturilor generate de exploatațiile agricole și pentru crearea și promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare.

Solicitanții eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 9.1 sunt Grupurile de producători din sectorul agricol, care sunt recunoscute oficial de către MADR înainte de solicitarea sprijinului, conform legislației naționale în vigoare (Ordonanţa Guvernului nr. 37/2005, cu modificările şi completările ulterioare).

Ghidul solicitantului și anexele aferente pot fi consultate gratuit pe site-ul www.afir.info, la Investiții PNDR, în pagina dedicata submăsurii 9.1 (click pentru acces direct).

Ministerul Finanţelor lansează luni, 6 iunie, o noua emisiune FIDELIS de titluri de stat pentru populaţie

Ministerul Finanţelor lansează luni, 6 iunie, o noua emisiune FIDELIS de titluri de stat pentru populaţie

Persoanele fizice rezidente şi nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie, în perioada 6 - 21 iunie 2022, prin intermediul bancilor partenere BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comerciala Româna, B.R.D. - Groupe Societe Generale şi Alpha Bank, în titlurile de stat FIDELIS denominate în lei şi în euro, care sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti.

Titlurile de stat în lei au scadenţe de 1 an şi 3 ani cu dobânzi anuale de 7,2% şi respectiv 7,8%, iar cele în euro au scadenţe de 1 an şi 2 ani şi dobânda anuala de 1,40%, respectiv 2,30%.

Valoarea nominala a unui titlu de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei şi 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv 1.000 de euro.

"Ministerul Finanţelor revine cu o noua emisiune în cadrul Programului FIDELIS destinata investitorilor persoane fizice. În contextul economic actual, venim în întâmpinarea investitorilor prin oferirea unor dobânzi atractive, prin instrumente de economisire sigure şi avem convingerea ca împreuna cu partenerii nostri putem asigura succesul unei noi emisiuni de titluri de stat pe piaţa de capital." a precizat Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

Titlurile de stat destinate populaţiei sunt remunerate cu dobânzi anuale peste nivelul titlurilor de stat tranzacţionate pe piaţa secundara interbancara. În procesul de subscriere a titlurilor de stat FIDELIS nu se percep comisioane de catre bancile intermediare, iar veniturile obţinute, atât din dobânzi, cât şi din câştigurile de capital sunt neimpozabile.

Deţinatorii de titluri de stat TEZAUR sau FIDELIS lansate în cadrul emisiunilor anterioare ajunse la maturitate pot reinvesti disponibilitaţile neridicate la scadenţa, prin subscrierea în cadrul acestei noi emisiuni.

Informaţii privind termenii şi condiţiile financiare aferente emisiunii în cadrul Programului FIDELIS pot fi consultate pe paginile de internet ale Ministerului Finanţelor şi instituţiilor partenere(www.btcapitalpartners.ro;www.bcr.ro; www.brd.ro/mfp; www.alphabank.ro; www.bvb.ro - Programul FIDELIS).

Biroul de relaţii cu mass-media

Românii pot cumpăra titluri de stat Tezaur la dobânzi record de până la 7,8%

Românii pot cumpăra titluri de stat Tezaur la dobânzi record de până la 7,8%

Începând de joi, 2 iunie a.c., românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1 și 3 ani și dobânzi anuale de 7,2% și 7,8%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată.

Titlurile de stat pot fi cumpărate:

Între 02 – 27 iunie 2022 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online

Între 02 – 28 iunie 2022 de la unitățile Trezoreriei Statului;

Între 02 – 27 iunie 2022 în mediul urban și 02 – 24 iunie 2022 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.

Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile.

Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice.

Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate la secțiunea Datorie publică, www.posta-romana.ro.

Free Joomla templates by Ltheme