Efectele guvernării PNL începe să se vadă şi foarte probabil să se resimtă şi în buzunarele românilor. Rata anuală a inflaţiei a urcat la 3,8% în luna noiembrie a acestui an, de la 3,4% în octombrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,9%, cele nealimentare cu 2,83%, iar preţul serviciilor a înregistrat un avans de 4,19%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

"Preţurile de consum în luna noiembrie 2019 comparativ cu luna noiembrie 2018 au crescut cu 3,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,7%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2018 - noiembrie 2019) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2017 - noiembrie 2018), calculată pe baza IPC, este 3,8%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,8%", precizează INS.

Deci, e bine iar viitorul sună şi mai bine!

Banca Naţională a României (BNR) a scăzut la 3,8% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,1% pentru finalul anului viitor, a anunţat, pe 8 noiembrie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei. BNR estima în august 2019 o inflaţie de 4,2% pentru finalul acestui an şi de 3,4% pentru decembrie 2020.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează, în Prognoza de toamnă 2019 publicată pe 27 noiembrie, că procesul de dezinflaţie va continua pe fondul epuizării excesului de cerere de consum, iar inflaţia medie anuală va ajunge la 2,6% în anul 2023, de la 3,8% în 019.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în sus estimările privind preţurile de consum în România în acest an, până la o creştere medie anuală de 4,2%, faţă de un avans de 3,3% preconizat în primăvară, în timp ce în 2020 preţurile ar urma să urce cu 3,3%, faţă de o majorare de 3% cât estima în primăvară.

Sursa www.agerpres.ro

Câştigul salarial mediu nominal brut a crescut, în luna octombrie faţă de septembrie, cu 1%, până la valoarea de 5.090 de lei, în timp ce salariul mediu net s-a majorat cu 1,1%, raportat la perioada de referinţă, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni.

Potrivit sursei citate, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) - de 7.118 de lei, iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.801 de lei).

"În luna octombrie 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna septembrie 2019 ca urmare a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice", se precizează în comunicatul de presă al INS.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat, în octombrie, după cum urmează: cu 9,8% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, respectiv între 3% şi 5,5% în industria metalurgică, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea echipamentelor electrice, transporturi pe apă, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), cercetare-dezvoltare.

Diminuări între 2% şi 3% au apărut în activităţi de poştă şi de curier, alte activităţi extractive, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), alte activităţi industriale n.c.a., activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea de mobilă, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea altor produse din minerale nemetalice, colectarea şi epurarea apelor uzate, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, extracţia minereurilor metalifere.

Pe de altă parte, în octombrie, scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna anterioară au fost determinate de acordarea în luna septembrie 2019 de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările în unele activităţi economice, de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie.

Datele INS relevă faptul că în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale s-a consemnat o scădere de 19,4% a câştigului salarial mediu net, respectiv de 17,6% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului.

În acelaşi timp, scăderi semnificative pe acelaşi segment al câştigului salarial mediu net s-au mai înregistrat în fabricarea produselor din tutun, activităţi de editare, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), activităţi de servicii anexe extracţiei (între 3% şi 8%) şi în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea băuturilor, tranzacţii imobiliare (între 1,5% şi 2,5%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+3,8% ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice), în administraţie publică (+1,3%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,8%).

sursa www.agerpres.ro

Banca Naţională a României (BNR) a afişat, vineri, un curs de 4,7785 lei pentru un euro, în creştere cu 0,21 bani (+0,04%) faţă de cotaţia anterioară, de 4,7764 lei/euro.

Leul s-a depreciat şi în raport cu dolarul american, până la un curs de 4,3069 lei, cu 0,02 de bani peste cotaţia din şedinţa precedentă, de 4,3067 lei.

Potrivit BNR, moneda naţională a pierdut şi în faţa francului elveţian, ajungând la un curs de 4,3582 de lei, mai mare cu 0,20 bani (+0,04%), raportat la cotaţia stabilită cu o zi în urmă, respectiv 4,3562 lei pentru un franc.

Sursa www.agerpres.ro

Majoritatea antreprenorilor din România afirmă că: este greu să fii antreprenor, nu avem educație antreprenorială, oamenii vor calitate dar caută mereu ieftin și promoții, nu există solidaritate și trebuie să fii mereu atent la cine te copiază, nu există implicare din partea Guvernului pentru a sprijini mediul de afaceri autohton și petrecem prea mult timp muncind și nu putem să avem echilibru viată personală și viața profesională.
Cu toate că multă lume blamează imixtiunea companiilor multinaționale în mediul de afaceri românesc și scoterea de pe piață pe criterii de competitivitate a companiilor 100% românești, antreprenorul și fondatorul clubului de afaceri pentru femei-antreprenor din România, Bianca Tudor, afirmă că, paradoxal, din acest context a răsărit un concept nou și benefic pentru Economia națională, dar și pentru dezvoltarea mediului de afaceri românesc: economia colaborativă.
“Pe scurt, economia colaborativă este un model care te ajută să faci afaceri, împărţind cu alţii bunurile tale. Azi, când vorbim de sharing economy ne gândim în special la Uber, Airbnb, Bla Bla Car, sau chiar marketplace-uri cum ar fi: eBay, ori brandul românesc eMAG; adică platforme online unde oamenii pot face bani împărţind, împrumutând sau vânzând, bunuri şi servicii. Cu alte cuvinte, este un model de tip matrioshka: afaceri care te ajută să faci afaceri. Sharing economy este una dintre tendințele de afaceri cu cea mai rapidă creștere în istorie, cu investitori plasând mai mult de 23 de miliarde de USD în finanțarea capitalului de risc, pentru startup-uri care operează cu un model de business bazat pe economie de tip colaborativ”. 
Ca să întelegem mărimea acestor afaceri și potențialul afacerilor cu un model de business de tipul sharing economy, Airbnb ($31.000.000) și Uber ($72.000.000.000) au un capital combinat de piață de $103.000.000.000, care le-ar clasifica pe locul 38 în topul celor mai bogate țări din lume.

Patru beneficii ale economiei de tip colaborativ:
1. Sporirea accesibilității la oportunitățile de angajare independentă
2. Promovează conceptul de #comunitate și muncă de echipă
3. Mai multe oportunități de afaceri
4. Acces mai ușor la finanțare

Ce este și cum funcţionează fondul de investiție pentru femeile-antreprenor?
Cu un model de economie colaborativă, Asociația Elite Business Women Investment Fund reinvestește 40% din valoarea taxei de membru pentru a oferi burse de finanțare start-up-urilor fondate de femei. Lansat în septembrie 2019, Elite Business Women Investment Fund este cel mai inovativ proiect de antreprenoriat colaborativ din România.
Primul pas este înscrierea în clubul de afaceri Elite Business Women, respectiv achitarea taxei de membership. Printre beneficiile afilierii se numără: networking cu femei de afaceri experimentate şi de succes, promovarea propriului business în mediul online, suport din partea clubului de afaceri EBW şi posibilitatea de a înscrie și alte antreprenoare în club. Pentru fiecare nou membru înscris, persoana care face recomandarea primeşte un bonus de 20% din valoarea membershipului. În plus, alţi 20% merg către Elite Business Women Investment Fund.
Membrele Elite Business Women au acces la toate planurile de afaceri depuse online de către aplicanţi şi, tot online, vor vota business-ul care consideră că ar trebui finanţat. 
Pentru mai multe detalii - https://ebw.business/investment-fund