După câteva zile de ușoară creștere a mediei euro, acesta s-a depreciat miercuri de la 4,9492 la 4,9489 lei. Transferurile se realizau, în continuare, într-un culoar îngust, 4,948 – 4,951 lei.

Într-un recent raport, analiștii BCR estimează pentru finalul anului viitor un curs al euro de 5,08 lei.

Trebuie menționată majorarea investițiilor străine directe în primele trei trimestre la 6,9 miliarde euro, care reprezintă cel mai ridicat nivel din 2008. Evoluția este pusă pe seama creșterii încrederii în potențialul de dezvoltare al economiei românești.

Dobânzile interbancare se mențin la valori apropiate de cele din martie trecut, efect al staționării inflației la aproape 8%, ceea ce va obliga BNR să majoreze rata sa cheie.

Miercuri, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 2,75%. În schimb, indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,95 la 2,965% iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 3,05 la 3,06%.

Piețele se așteaptă ca Rezerva Federală americană să majoreze dobânda sa de politică monetară înainte de o decizie asemănătoare a Băncii Centrale Europene și incertitudinile legate de varianta Omicron a Covid-19, au provocat la jumătatea săptămânii deprecierea euro la 1,1254 – 1,1279 dolari. Această evoluție a făcut ca media monedei americane să urce de la 4,3734 la 4,3937 lei.

Cursul francului elvețian a coborât de la 4,7572 la 4,7510 lei.

Decizia autorităților britanice de a ridica restricțiile celor care sosesc din 11 state africane și accelerarea campaniei de vaccinare cu o a treia doză de vaccin împotriva Covid-19 au asigurat aprecierea lirei sterline aproape de pragul de 1,18 euro, astfel că media ei a sărit de la 5,7892 la 5,8239 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 251,0014 la 249,7379 lei, efect al reducerii cererii de metal galben, ceea ce a provocat deprecierea unciei pe piețele specializate la 1.768 – 1.771 dolari.

În regiune, media monedei poloneze s-a apreciat de la 4,6436 la 4,6214 zloți/euro, însă a celei maghiare s-a depreciat de la 367,03 la 368,76 forinți/euro.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 47.800 – 48.800 dolari, aproape de minimul de aproape 45.800 dolari, atins luni seară. Ether fluctua între 3.810 și 3.900 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu

Fără a mai aștepta ca BNR să readucă dobânda sa de politică monetară la 2%, băncile comerciale se împrumută între ele la aproape 3%, valori comparabile cu cele din primele luni ale anului trecut.

Singur „anomalie” din piață, care a susținut consumul și a ocrotit buzunarele multor români, este valoare de numai 1,08% a Indicelui de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), ce va crește la începutul anului viitor.

Marți, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 2,73 la 2,75%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,93 la 2,95% iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 3,04 la 3,05%.

Culoarul de tranzacționare al euro s-a îngustat marți la 4,948 – 4,951 lei ceea ce a făcut ca media să urce de la 4,9491 la 4,9492 lei.

În această situație se pune întrebare dacă BNR va lasă ca media să treacă de 4,95 lei până la sfârșitul anului, în condițiile adâncirii deficitului balanței comerciale dar și a menținerii inflației aproape de 8%.

Piețele financiare erau ezitante marți, zi în care a început întâlnirea de politică monetară a Rezervei Federale americane, care se va încheia miercuri.

Euro fluctua în culoarul 1,1266 – 1,1323 dolari, evidențiindu-se o tendință de creștere pe piețele europene. La noi, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3933 la 4,3734 lei.

Moneda elvețiană se aprecia ușor față de euro fapt care s-a reflectat în creșterea mediei de la 4,7526 la 4,7572 lei.

Lira sterlină scădea în fața euro după ce premierul Boris Johnson a anunțat noi măsuri sanitare impuse de răspândirea cu rapiditate a versiunii Omicron a Covid-19. În piața locală cursul a coborât de la 5,8177 la 5,7892 lei.

Deprecierea monedei americane s-a reflectat în scăderea prețului gramului de aur de la 252,3703 la 251,0014 lei, în timp ce uncia stagna la 1.783 – 1.788 dolari.

În ciuda înăspririi politicilor monetare, monedele din regiune continuau să se deprecieze față de euro. Media celei maghiare a crescut la 367,03 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,6436 zloți/euro.

Bitcoin a scăzut luni seară la circa 45.800 dolari, pentru a crește a doua zi la 46.350 – 47.900 dolari. Evoluția este pusă pe seama perspectivei ca Fed să reducă programul său de stimulare a economiei americane în paralel cu creșterea dobânzii cheie.

La rândul său, ether a alunecat până la aproape 3.670 dolari pentru a reveni apoi la 3.690 – 3.880 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

În luna octombrie 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5773 lei, cu 41 lei (+0,7%) mai mare decât în luna septembrie 2021. Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3544 lei, în creștere faţă de luna precedentă, cu 27 lei (+0,8%).

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (8596 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1907 lei).

Octombrie 2021 comparativ cu Octombrie 2020

Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 6,0%).

Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum  

 Indicele câştigului salarial real a fost 98,2% pentru luna octombrie 2021 față de aceeaşi perioadă a anului precedent.

 Indicele câştigului salarial real a fost 99,0% pentru luna octombrie 2021 față de luna precedentă.

 Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 220,8%, cu 2,2 puncte procentuale mai mic față de cel înregistrat în luna septembrie 2021.¬

În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu nominal net, cât și de rata inflației.

Octombrie 2021 comparativ cu Septembrie 2021

În luna octombrie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic , nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 8,1% în industria metalurgică;
• între 3,5% și 7,5% în fabricarea produselor din tutun, activităţi de editare, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, cercetare-dezvoltare;
• între 1,5% și 3,0% în alte activităţi extractive, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, transporturi pe apă, fabricarea echipamentelor electrice, activităţi de poștă şi de curier, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport.

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna septembrie 2021 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii economice, de șomajul tehnic sau de remunerarea parţială a salariaţilor, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 21,5% ȋn extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 12,5% ȋn fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului;
• între 6,5% și 7,5% în activităţi de servicii anexe extracţiei, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, extracţia minereurilor metalifere;
• între 1,0% și 3,0% în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, alte activităţi de servicii, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea băuturilor, repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, hoteluri şi restaurante.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (+3,8%), respectiv în învăţământ (+2,5%). Ȋn administraţia publică, câştigului salarial mediu net a avut același nivel cu cel din luna precedentă.

În ultimele trei luni, stabilitatea euro este o constantă a pieței valutare. Cursul nu a trecut de 4,95 lei, însă deficitul balanţei comerciale s-a adâncit la 19,209 miliarde euro în primele zece luni, mai mult cu 4,349 miliarde euro cu perioada similară din 2020.

Media monedei unice s-a mișcat în perioada analizată între 4,9483 și 4,9491 lei, cea de luni fiind stabilită la 4,9491 lei, cotațiile fluctuând între 4,947 și 4,952 lei.

Perspectivele leului rămân negative, din cauza încetinirii economiei, creșterii inflației, modului în care vor fi folosiți banii din PNRR, atâta vreme cât cei primiți recent de la UE sunt împrumuturi, care vor majora și mai mult datoria publică.

Analiștii BCR își mențineau, într-un recent raport, opinia conform căreia prognoza „privind creșterea PIB la + 6,4% în 2021 și + 4,0% în 2022, cu riscuri în jos pentru cea din urmă”.

Investitorii din piețele externe privesc tot mai insistent către întâlnirile de politică monetară ale marilor bănci centrale. Prima decizie este așteptată miercuri din partea Rezervei Federale, urmând ca joi să fie anunțate hotărârile BCE și ale Băncii Angliei.

Euro a fluctuat între 1,1254 și 1,1347 dolari. Lunea aceasta cotațiile erau de 1,1262 – 1,13 dolari. În piața locală cursul monedei americane a fluctuat între 4,3743 și 4,3946 lei, cea de la finalul perioadei fiind stabilită la 4,3932 lei.

Volatilitatea mai mare din ultimele două ședințe a fost provocată de creșterea inflației din SUA în noiembrie la 6,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii 39 de ani. Majorarea prețurilor este pusă pe seama pandemiei, a creșterii cererii de consum, stimulată de „banii gratuiți” oferiți de Administrația americană, peste care s-au suprapus blocajele din reţelele de aprovizionare la nivelul economiei mondiale.

Moneda elvețiană a fluctuat în culoarul 1,036 – 1,045 franci/euro iar media ei s-a mișcat între 4,7448 și 4,7550 lei, cea de la finalul intervalului fiind stabilită la 4,7526 lei.

Cursul lirei sterline a scăzut de la 5,8231 la 5,7689 lei și a fost stabilită luni la 5,8177 lei.

Prețul gramului de aur a fluctuat între 250,0596 lei, valoare atinsă vinerea trecută, și 252,5141 lei, iar uncia nu a depășit pragul de 1.800 dolari.

Creșterea inflației, care are ca efect plasarea dobânzilor la depozite în teritoriu negativ, dar și perspectiva ca BNR să opereze noi majorări ale ratei sale de politică monetară, au împins indicii ROBOR în sus la valori care se mai înregistrau în martie 2020. Chiar dacă lichiditatea din piaţa interbancară a reve­nit în noiembrie pe exce­dent, cu un plus de 3 miliarde lei față de deficitul de circa 658 milioane lei din octombrie, BNR nu a mai atras depozite de la bănci.

La începutul acestei săptămâni, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 2,72 la 2,73%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 2,92 la 2,93% iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase nivel interbancar, a crescut de la 3,03 la 3,04%.

După scăderea de sâmbătă la aproape 46.000 dolari, bitcoin a crescut luni la 50.220 după care a coborât spre 48.500 dolari. Pe fondul aprecierii monedei americane, ether scădea în ultimele 24 de ore de la 4.145 la 3.965 dolari.

Analiza cuprinde perioada 6 – 13 decembrie

Text pus la dispoziție de dl Radu Georgescu