LAPAR | Nu rezultatul votului este dezamăgitor, ci faptul că tocmai reprezentantul ministerului în favoarea căruia se solicită suplimentarea bugetului a ales să voteze împotrivă

LAPAR | Nu rezultatul votului este dezamăgitor, ci faptul că tocmai reprezentantul ministerului în favoarea căruia se solicită suplimentarea bugetului a ales să voteze împotrivă

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, a primit cu dezamăgire rezultatul votului politic din Parlamentul României, dar în mod deosebit votul exprimat de către domnul senator Adrian Oros, în calitate de Ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, împotriva amendamentului depus la Legea Bugetului pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate în anul 2020 de seceta pedologică fără precedent în ultimii 50 de ani.

Astfel, nu rezultatul votului este dezamăgitor, ci faptul că tocmai reprezentantul ministerului în favoarea căruia se solicită suplimentarea bugetului a ales să voteze împotrivă.

Îi salutăm pe această cale pe politicenii PSD şi AUR care au votat amendamentul, dar şi pe politicienii PNL, care, în faţa unui vot politic, au înţeles să se abţină de la un vot împotrivă, din respect faţă de satul românesc şi faţă de cele aproximativ 90.000 de exploataţii agricole ale căror culturi de primăvară au fost compromise anul trecut de efectul catastrofic al secetei!

Astăzi, ne întrebăm retoric, dar cu multă amărăciune, dacă agricultura României (mai) interesează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru că promisiunile asumate public şi apoi retrase, din partea conducerii ministerului, scad încrederea partenerilor, fie ei şi de dialog social.

Dorim să punem în vedere oamenilor politici care ieri au votat împotriva amendamentului, că rezultatul votului politic din Parlament a transmis în rândul fermierilor un mesaj dur, implacabil, de indiferenţă faţă de nevoile unui sector economic strategic, de interes naţional.

LAPAR a militat alături de colegii din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare pentru dialog şi identificarea unor soluţii practice, care pot asigura sustenabilitatea şi rezilienţa acestui sector economic; dar, acolo unde promisiunile se transformă în minciuni, se impune demisia de onoare a responsabililor!

LAPAR va continua alături de partenerii din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare să-şi îndeplinească rolul de partener de dialog, inclusiv la întâlnirile de săptămâna viitoare cu ministrul agriculturii, ministrul finanţelor publice şi Premier - întâlniri anunţate în spaţiul public chiar de către domnul ministru Adrian Oros, pentru a prezenta şi susţine soluţii care să permită fermierilor şi firmelor din sectorul agricol, să-şi reia ciclul de producţie!

Dorim să precizăm că poziţia LAPAR nu face notă discordantă cu celelalte organizaţii membre, dar o decizie asumată sub umbrela Alianţei se face prin unanimitate şi nu prin majoritate de voturi.

Până la o decizie comună alături de colegii din Alianţă, nu putem, ca reprezentanţi ai fermierilor, cu care chiar domnul ministru sustine că se consultă, să rămânem indiferenţi în faţa "bâlbelor" repetate şi care au creat haos în sector şi au alimentat neîncrederea în factorul decident si au provocat premisele unui "blat" între liderii organizaţiilor profesionale şi ministru. Şi aici dorim să amintim: Ordinul MADR 182/2020 privind aprobarea Normelor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor sectoarelor din domeniul agricol; SCZ la bovine pentru 2021, cu sau fără plafonare; Proiectul de act normativ privind limitarea creşterii porcilor în gospodăriile ţărăneşti pentru autoconsum; Proiectul de OUG privind declararea stării de calamitate de către Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă pentru fenomenul de secetă pedologică; Proiectul de OUG privind suspendarea plăţii ratelor scadente aferente împrumuturilor, acordate fermierilor afectaţi de fenomenul meteorologic de secetă pedologică, în anul 2020; Proiectul de buget MADR privind alocarea sumei necesare acordării despăgubirilor pentru culturile de primăvara afectate de secetă în 2020, în proiectul de buget de stat pentru 2021, respectiv bugetul MADR; Declaraţia de presă prin care MADR anunţă că a notificat Comisia Europeană privind acordarea şi plata acestor ajutoare de stat, în caz de secetă - 11.11.2020; Avem dubii privind alocarea de sume pentru constituirea depozitelor regionale; Întârzierea privind emiterea normelor metodologice privind Legea vânzării terenurilor din extravilan;

Fermierii îşi doresc fermitate în mesaje, urmate de acţiuni concrete de asumare a deciziilor luate prin acte normative. Fermierii asta aşteaptă: acţiuni concrete în baza cărora să-şi poată întocmi un plan de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi chiar lung.

Din respect pentru membrii noştri fermieri care, deşi au parcurs un an agricol deosebit, ne-au susţinut în demersurile pentru căutarea unor soluţii prin dialog şi negociere, considerăm că actuala conducere a ministerului nu mai prezintă încredere.

În concluzie, LAPAR rămâne un partener de DIALOG în relaţia cu autorităţile pentru a identifica soluţii la problemele sectorului şi nu doar pentru a figura ca invitat la dezbateri, pe agenda ministerului.

Agricultura reprezintă un sector strategic pentru România din toate punctele de vedere, nu doar sub aspect social sau economic. Aceste despăgubiri, acordate la timp, pot asigura Siguranţa Alimentară, dar şi încetinirea gradului de îndatorare a ţării, pentru motivele pe care LAPAR alături de colegii din Alianţă, le-am prezentat public.

MADR | Au fost aprobate schemele de plăți pentru anii 2021-2022

MADR | Au fost aprobate schemele de plăți pentru anii 2021-2022

În ședința Guvernului din data de 24 februarie 2021 a fost adoptată Ordonanța de Urgență pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.

Având în vedere că perioada reglementată prin OUG nr. 3/2015, respectiv 2015-2020, s-a încheiat la 31 decembrie 2020, este necesară crearea unui cadru juridic la nivel național pentru continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, din fondurile Uniunii Europene, în cuantumul alocat României.

Astfel, prezentul act normativ prevede:

aprobarea schemelor de plăți directe care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022, respectiv schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat, schema simplificată pentru micii fermieri;

aprobarea ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic;

determinarea condițiilor specifice de accesare a măsurilor compensatorii din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, derulate prin APIA, respectiv: M10 - agromediu și climă, M11- agricultură ecologică și M13 - plăți care se confruntă cu constrîngeri naturale sau cu alte constrângeri specifice;

dispoziții generale privind plafoanele pentru plățile directe și ajutoarele naționale tranzitorii;

stabilirea beneficiarilor și a condițiilor care trebuie îndeplinite pentru acordarea plăților în cazul fiecărei scheme de ajutor/sprijin;

aprobarea măsurilor pentru care se instituie instrumente de garantare;

specificarea cazurilor de forță majoră și a modului de notificare a APIA;

reglementarea modului de asigurare în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a sumelor necesare plăților directe și ajutoarelor naționale tranzitorii, precum și a condițiilor de efectuare a plăților către beneficiari.

Impactul bugetar este de aproximativ 3,811 miliarde euro din FEGA și aproximativ 1 miliard euro din FEADR, fonduri alocate României pentru anii 2021 și 2022, sume ce pot fi accesate de circa 800 de mii de beneficiari ai schemelor/măsurilor de sprijin.

C. Bîrcă a explicat necesitatea modificării Ordinului ce limitează numărul de porci crescuți in gospodărie

C. Bîrcă a explicat necesitatea modificării Ordinului ce limitează numărul de porci crescuți in gospodărie

Deputatul, Constantin Bîrcă, secretarul Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor s-a referit joi în cadrul unei conferinţe de presă la Ordinul ministrului Agriculturii care limitează numărul de porci crescuți in gospodărie, susţinând că acesta document va fi modificat ca urmare a discuţiilor purtate în cadrul comisiei atât cu reprezentanţii fermierilor cât şi cu cei din cadrul MADR.

”Un lucru important care e de actualitate, mă refer la imposibilitatea creşterii în gospodăriile populaţiei a mai mult de 5 porci la îngrăşat. Aş vrea să vă spun că Ordinul care e în vigoare în momentul de faţă nu va avea viaţă lungă pentru că au fost iniţiate discuţii în Comisia de Agricultură cu reprezentanţii fermierilor, cu colegii din minister şi le-am explicat câteva lucruri normale de care, se pare, că se va ţine cont. Dacă în Ordinul existent se vorbeşte de două categorii şi anume gospodăria cetăţenului cu posibilitatea creşterii a 5 porci la îngrăşat, după discuţii s-au introdus 5 capete de porci. Cu alte cuvinte oamenii au voie să facă şi reproducţie în gospodărie, cu obligativitatea înscrierii acestor porci în SNIIA, sistem gestionat de ANSVSA. De asemenea, următoarea categorie din Ordinul existent se referă la creşterea porcilor în scop comercial. Aici vorbim de societăţi de creştere a suinelor dar noi am susţinut şi se pare că în noul Ordin aflat pe site-ul MADR a apărut şi a 3-a categorie şi anume creşterea suinelor din rasele Bazna şi Mangaliţa, în sistem semideschis şi înregistrat în SNIIA.”, a susţinut parlamentarul social-democrat.

Modificarea făcută de MADR vizează aşadar şi introducerea scroafelor în limita celor 5 capete. Astfel nu este interzisă reproducția însă problemele vor apărea atunci când purceaua fată mai mult de 4 purcei, cum se întâmplă destul de des, vânzarea fiind interzisă.

Iată mai jos aveți noile reglementări ce vor intra în vigoare la data de 1 septembrie 2021:

Se stabilesc dimensiunile și tipurile exploataţiilor de creştere a suinelor pe teritoriul României, astfel:

a) exploataţie noncomercială de suine – exploataţie de subzistenţă de creştere a suinelor pentru consum familial, cu un efectiv de maximum 5 capete porci, înregistrate în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor (S.N.I.I.A.) și care îndeplineşte prevederile normelor sanitare veterinare privind măsurile de biosecuritate, deţinută de persoane fizice neînregistrate la oficiul registrului comerţului;

b) exploataţie comercială de suine – exploataţie de creștere a suinelor înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor, indiferent de numărul de suine, care îndeplineşte prevederile normelor sanitare veterinare privind măsurile de biosecuritate şi este autorizată sanitarveterinar, deţinută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate şi autorizate de oficiul registrului comerţului.

c) exploatație de suine din rasele Bazna și Mangalița care comercializează animale – exploatație de suine cu sistem de creștere semideschis, înregistrată/autorizată sanitar-veterinar, înregistrată în Sistemul naţional de identificare şi înregistrare a animalelor (S.N.I.I.A.), care îndeplinește prevederile normelor de biosecuritate specifice, deținută de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condiţiile legii, înregistrate şi autorizate de oficiul registrului comerţului.

APIA eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14 “Bunăstarea animalelor”

APIA eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14 “Bunăstarea animalelor”

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Centrul județean Călărași reamintește că, începând cu data de 08 februarie 2021, a demarat activitatea de eliberare de adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14 “Bunăstarea animalelor”, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2021.

Potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2021, pentru Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.

Până în prezent, Agenția a încheiat Convenții cu următoarele instituții bancare și nebancare și cu cele două fonduri de garantare, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile mici și mijlocii (FNGCIMM):

  1. APIA – BRD - FGCR
  2. APIA - CEC Bank - FGCR/FNGCIMM
  3. APIA - Credit Agricole - FGCR
  4. APIA – Creditcoop - FGCR
  5. APIA – Eximbank - FGCR/FNGCIMM
  6. APIA – FRGCIP - IFN SA
  7. APIA - Intesa SanPaolo - FGCR
  8. APIA - Libra Internet Bank - FGCR
  9. APIA – OTP - FGCR
  10. APIA - Patria Bank - FGCR
  11. APIA - Raiffeisen Bank - FGCR
  12. APIA – Banca Românească - FGCR
  13. APIA -Techcventures - FGCR
  14. APIA - Banca Transilvania - FGCR/FNGCIMM
  15. APIA – Unicredit - FNGCIMM

Prin adeverință se confirmă valoarea de 85% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 2021.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2021.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM se regăsesc postate pe site-ul instituției www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

 

Startul Campaniei de informare privind primirea Cererilor Unice de Plată în anului 2021

Startul Campaniei de informare privind primirea Cererilor Unice de Plată în anului 2021

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că astăzi, 15 februarie, demarează Campania de informare a fermierilor cu privire la primirea Cererilor Unice de Plată în anului 2021, sub sloganul: “APIA ÎN SPRIJINUL FERMIERILOR! EXPERIENȚĂ, IMPLICARE, PROFESIONALISM / Depune Cererea Unică de Plată în perioada 01 Martie – 15 Mai 2021!”

Deoarece siguranța în contextul pandemiei Covid 19 este extrem de importantă pentru instituția noastră, fermierii vor putea să-și înregistreze Cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrele județene/locale APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 01 martie – 15 mai 2021.

Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

Fermierii își vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE (zone de interes ecologic) și toate informațiile din cerere, prin accesarea aplicației IPA ONLINE din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicaţie).

De asemenea, fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul, situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată şi să fie valabile la data depunerii Cererii.

Astfel, toate documente care dovedesc că terenul utilizat se află la dispoziția fermierului se transmit electronic pe adresele de e-mail ale Centrelor APIA ce se regăsesc la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/centre-judetene-apia).

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

În cazul în care fermierii deţin animale în exploataţie, au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asociaţie/propriile evidenţe, dacă sunteţi utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului județean/local al APIA şi/sau al Centrul Municipiului Bucureşti în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online.

Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia.

Atragem atenția ca înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise și documentația depusă!

Reamintim că, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic,

- măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020),

- ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii aferente Campaniei 2021, au obligația să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu mai sunt folosite în scopul producţiei).

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, dar și ghidurile adresate fermierilor, pot fi consultate la Centrele APIA și pe site-urile: www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

 

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

Free Joomla templates by Ltheme