După patru ani consecutivi de secetă pedologică severă (2022-2025), Constantin Anghel, specialist în domeniu, aduce o rază de optimism pentru anul agricol în curs: umiditatea în sol a coborât la o adâncime de aproape 2 metri, o îmbunătățire semnificativă față de perioada anterioară când rezervele erau la doar 30-40 de centimetri.
Cu toate acestea, Anghel rămâne rezervat și avertizează că tehnologia nu poate suplini lipsa apei, iar riscurile climatice și geopolitice actuale pot da peste cap orice prognoză.
Acesta a mai explicat că, deși fermierii trebuie să asigure semințe de calitate pentru producții mari, apa rămâne factorul hotărâtor. Schimbarea majoră de umiditate din sol, măsurată recent la aproape 2 metri adâncime, este un indicator pozitiv, spre deosebire de anii trecuți.
Domnul Anghel, bun găsit! Ați ieșit pe câmp?
Constantin Anghel: Sigur, am semănat la porumb. De 3, 4 zile am fost la semănat de dimineață până seara. Am fost să văd și celelalte culturi și să fac o comparație...Slavă Domnului, dacă te uiți cât a plouat de anul trecut din octombrie și până acum. Dacă anul trecut, ianuarie, februarie, martie și aprilie a plouat 59 litri, acum într-o singură lună, în februarie, a plouat 92 litri
E un semn bun?
Constantin Anghel: Da, e un semn bun pentru că ai umiditate în sol. Plantele au nevoie de apă, indiferent ce am vrea. Oricât de deștept ai fi, indiferent ce tehnologie ai aplica, poți să vii și cu tehnologie și cu inteligentă, dacă nu ai apă, restul e zero.
Apa e 99% din tot ce înseamnă agrucultură. Restul e de datoria ta să poți să asiguri semințe bune, în care să obții producții cât mai mari. A fost secetă în 2022, în 2023, în 2024, în 2025. În permanență săpăm să vedem cât e umiditatea. Acum e aproape la 2 metri. În ultimii patru ani n-am avut, era la 30-40 de centimetri ce era umiditatea. Ăsta ar fi un semn bun. Mi-e teamă să avansez lucruri numai din teorie, că totdeauna vin lucruri care pot da peste cap total. Adică ne ferim de călduri excesiv de mari, deci cu 40-50 de grade, plus să zicem acum că n-ar fi secetă pedologică și să nu fie secetă atmosferică, să poată mai ales pentru porumb și pentru floarea soarelui, mă refer aici la prășitoare, unde este nevoie de mai multă apă.
În luna, iunie, când e cald, e foarte bine pentru cerealele păioase, orz, grâu ca să se coacă. Și asta înseamnă că bagă și proteină și grâul este de calitate, îndeplinește toți indicii de calitate care se cer de către morar, de cei din planificație. La asta, dacă adăugăm și ceea ce se întâmplă cu războiul din Iran, cu strâmtoarea Ormuz, unde au luat-o aiurea prețurile la carburanți care au o influență asupra costurilor de producție, atât ce înseamnă cereale și plante tehnice și altele. Deci are o influență prea mare, inclusiv asupra căldurilor, pentru că temperaturile foarte mari au o influență și asupra animalelor, deci numai ai aceleași producții de lapte, mă refer la vacile de lapte, sau numai au același spor de creștere în greutate, mă refer la porci, la păsări, sau și la tineretul, la îngrășat bovin, ceea ce ne spune să fim mai rezervați.
Credeți că prețul motorinei va afecta producția? Va fi o piatră de moare, un impediment major?
Constantin Anghel: Da, este un impediment major, pentru că deține în cheltuieli o pondere între 25% și 30%. Scumpirea carburanților duce după ele nu numai lucrările agricole, în sine. Influențează și creșterea prețurilor îngrășămintelor care au o pondere mai mare în cultură, plus celelalte pesticide, că toate merg cu energie electrică. Deja îngrășămintele au crescut, e numai o creștere, zic eu, de 20-30%, dar dacă se menține același preț al combustibilului s-ar putea să avem marea surpriză să mărească prețurile la îngrășăminte cu 70-80% pentru fiecare kilogram în parte.
Cred că lucrați cu motorină achiziționată...
Constantin Anghel: Nu atât de multă motorină, pentru că, să știți, în general, eu sunt un om prevăzător și luam motorină de acolo. Dar am mai avut și surprize, să constat că a scăzut prețul.
Nu mă așteptam la nenorocitul de război și de Trump, care a declanșat această criză care afectează foarte multe țări. Deci, numai peste tot, cum s-a văzut a scăzut prețul barilului lui, însă nu în aceeași proporție, în același raport și prețul carburanților la pompă.
Și știți de ce mi-e teamă cel mai mult? Să nu se întâmplă penurie de combustibil exact în perioada recoltatului. Deci începând în vară, de luna iulie, când începem să recoltăm, sau jumătatea lui iulie, sau mai bine zis iulie-august când începem să recoltăm. Hai că la porumb, să zici, să recoltezi peste trei luni.
Dar la grâu, ce se întâmplă? Dar la orz? Dar la rapiță? Deci poate să intre în supracoacere. Asta înseamnă să cadă spice, pentru că orice adiere de vânt mai puternică, orice ploaie torențială poate să genereze pierderi pe hectar de aproape 30-40%. Sau și riscul cel mai mare pe care l-am mai avut în anii 2005, în 2004, să încolțească în spic.Grâu care nu mai este panificabil.
În 2004, prin noiembrie, decembrie, aproape de iarnă, se căuta, în mai ales țările africane, precum și asiatice foarte mult grâu încolțit. Care s-a constatat, potrivit expertizei făcută de către medicii de acolo, că e mult mai bun pentru produsele acestea de panificație decât acolo.
Marea mea teamă este să nu rămână fără motorină exact în timpul recoltatorului. Că cea mai mare suprafață semănată este toamna, adică orzul, grâu și rapița.
Din cauza secetei din ultimii ani, a schimbărilor climaterice, raportul între culturile de toamnă și culturile de primăvară era 60-40. Acum e 80 toamna, 20 primăvară. Și orice întârziere la semănat îți aduce pagubă la recoltă.
Cu ce impresie ați plecat de la întâlnirea cu ministrul, încă, al agricultorii?
Constantin Anghel: Am plecat cu impresia așa că tot a spus că dă, că dă. A mai zis că o să dea în transparență decizională sumele pentru ANT, ANT vegetal, ANT zootehnie, ANT lapte, carne și lapte și toate ANT-uri. M-a durut când a spus știți am fost nevoit să scădem subvenția pentru pârloagă pentru că prea mulți au cerut. Eu aș vrea să știu câți specialiști are la Ministerul Agriculturii? Ei nu au luat în calcul teoretic că toți pot să acceseze pârloaga? Da, și trebuia să ai banii prevăzuți.
S-a făcut o simulare și cum s-a dat? S-a dat acum 37 de euro pe hectar luându-se de la BIS, din altă parte. Deci ne-a diminuat acolo cu 10 euro și i-a dus în partea asta. Numai cine nu urmărește atent toate lucrurile astea nu știe. Numai cine nu face comparațiile cu subvențiile de anul trecut nu știe, Dar cei care suntem mai tipicari și notăm așa toate astea, imediat vedem că este o minciună.
Care ar fi explicațiile unei astfel de decizie?
Constantin Anghel: Din momentul în care s-a luat, știi ce au zis? Domnule, să se înscrie, dacă nu știu, câțiva. Pentru că toată lumea când și-a făcut calculul, DR 28 pârloaga, e mai bine să lași pârloagă pentru că numai pe o suprafață, pe un hectar, poți să câștigi 1000 de euro. Așa dacă se plătea pe toată suprafața, puteai să ajungi pe pârloagă la aproape la 2000 de euro. Cine nu-și face calculul să câștige bani? Am vrut să-i mai spun ceva, era și MariaToma de față care se ocupă cu politicele în zootehnie. La subvenția de sprijinul cu plava lucernă, trebuia să ai 3,75 tone pe hectar de lucernă uscată și a făcut-o 7 tone, ceea ce înseamnă 21 tone de masă verde lucernă pe hectar. În același timp, există o subvenție pentru porumb solez care trebuie să ai 17 tone.
Păi băi, trebuie să fim nebuni dacă credem noi că lucerna care are înălțimea de 70, 80, 90 de centimetri, ca porumbul care are 3 metri de siloz. Deci cu ce a făcut asta? Cu picioarele? Unde-i capul? Unde-i gândirea?