Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a derulat până în acest moment mai multe acțiuni de prevenire a neregulilor ce pot apărea în accesarea și implementarea proiectelor finanțate cu fonduri europene, disponibile țării noastre prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Aceste acțiuni de prevenție fac parte dintr-o amplă campanie susținută de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) la nivel național și organizată în mai multe etape. În această prima etapă a acțiunii de prevenție sunt incluse 14 Oficii Județene și 3 Centre Regionale ale AFIR, urmând ca acţiunile să continue şi în celelalte structuri ale AFIR.

„Inițierea unei campanii de prevenție s-a confirmat deja ca fiind un demers oportun și eficient, în primul rând pentru că beneficiarii au apreciat organizarea unor astfel de acțiuni, inițiativa AFIR fiind considerată utilă și necesar, aceștia având nevoie de îndrumare și sprijin concret din partea noastră. Sunt omul acțiunilor concrete, iar acest demers este menit să aibă rezultate vizibile.” a declarat Adrian - Ionuț CHESNOIU, directorul general al AFIR.

Echipele mixte ale AFIR, de la nivel central și din teritoriu, au organizat 5 acțiuni de prevenție în județul Iași în intervalul 15 – 19 mai, la structurile teritoriale ale AFIR (Centrul Regional și Oficiul Județean) și la beneficiarii din acest județ. De asemenea, au fost organizate 6 acțiuni de prevenție în perioada 22 – 26 mai, în județul Timiș, și alte 6 acțiuni în județul Teleorman, în perioada 6 – 9 iunie.

Pentru săptămâna 12 – 16 iunie sunt programate acțiuni din Planul de prevenție la Oficiul Județean Suceava și la unii beneficiari ai PNDR din zonă.

Precizăm că beneficiarii selectați în cadrul acestor acțiuni de îndrumare și sprijin au proiecte în implementare care se află în etapa procedurală cuprinsă între contractare și prima plată.

„Subliniez că acțiunile de prevenție ale AFIR nu sunt acțiuni de control. Rolul experților AFIR în cadrul acestor sesiuni este acela de a explica beneficiarilor modalitățile de evitare a apariției neregulilor, tipurile de verificări prin care trece un proiect în etapa de implementare și în cea de monitorizare, dar mai ales necesitatea menținerii criteriilor de eligibilitate și de selecție în baza cărora proiectul a fost selectat pentru finanțare.” a precizat Adrian-Ionuț CHESNOIU.

În cadrul vizitelor pe teren, organizate la locurile de implementare ale proiectelor de investiții, reprezentanții Agenției au prezentat beneficiarilor importanța rolului acestora în calitate de parteneri ai AFIR. A fost subliniată necesitatea creșterii gradului de conștientizare a beneficiarilor cu privire la respectarea cu strictețe a obligațiilor contractuale și legale asumate pe întreaga perioadă de valabilitate a contractelor.

În cadrul acțiunilor, beneficiarii au supus atenției reprezentanților AFIR aspecte rezultate din experiența practică în relația contractuală cu AFIR și le-au prezentat spețe concrete pe care le-au întâlnit în faze diferite ale implementării investiției. Totodată, beneficiarii au prezentate o serie de sugestii și propuneri de simplificare a cadrului procedural de implementare a proiectelor, respectiv o mai bună corelare a procedurilor cu realitățile economice concrete.

Pentru acordarea primei de relocare, persoanele înregistrate ca șomeri la AJOFM Călărași care îndeplinesc condițiile legale și care s-au angajat în perioada dintre 25.01.2017 și 06.06.2017, sunt așteptate să depună sau să transmită prin modalităţile prevăzute de dispoziţiile legale (personal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fax sau e-mail), la AJOFM Călărași, actele necesare acordării acestui drept în termen de 60 de zile de la data încadrării în muncă.

Documentele necesare sunt următoarele:

1. Cerere tip;

2. Actul de identitate al solicitantului şi al soţului/soţiei sau copiilor aflaţi în întreţinere;

3. Contractul de muncă, în copie, sau dovada încadrării printr-un act eliberat de angajator, pe suport de hârtie sau în format electronic cu semnătură electronică extinsă, cu precizarea locului de muncă;

4. Angajament, după un model dat, pentru respectarea distanţei faţă de locul de domiciliu;

5. Declaraţie pe propria răspundere a angajatorului din care să rezulte că în ultimii doi ani acesta nu a mai fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoana respectivă;

6. Declaraţie pe propria răspundere a angajatorului din care să rezulte că în ultimii 2 ani persoana angajată nu a mai avut raporturi de muncă sau de serviciu cu alţi angajatori la care calitatea de administrator/asociat este deţinută de una sau mai multe persoane fizice ori juridice care au calitatea de administrator/asociat la angajatorul la care se realizează încadrarea în muncă;

7. Declaraţie pe propria răspundere a angajatorului din care să rezulte că pentru persoana respectivă ori familia acesteia se asigură sau nu se asigură locuinţă de serviciu ori se suportă sau nu se suportă cheltuielile aferente din fondurile angajatorului;

8. Declaraţie pe propria răspundere a persoanei încadrate în muncă din care să rezulte că autoritatea publică locală sau centrală asigură sau nu asigură locuinţă de serviciu ori suportă sau nu suportă cheltuielile aferente din fonduri publice persoanei respective ori familiei acesteia, precum şi că persoana solicitantă ori soţul, soţia acesteia, copii aflaţi în întreţinere sau orice altă persoană care împreună cu aceasta constituie o familie în sensul art. 2 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, nu deţin în proprietate sau coproprietate o altă locuinţă în localitatea în care persoana îşi schimbă domiciliul sau îşi stabileşte reşedinţa ori în localităţile învecinate acesteia, ca urmare a încadrării în muncă.

9. Declaraţie pe propria răspundere a absolvenţilor licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie din care să rezulte că la data solicitării primei de relocare prevăzută la art. 762 din lege nu au promovat concursul naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi în condiţiile legii, după caz;

10. Declaraţie pe propria răspundere a angajatorului absolvenţilor instituţiilor de învăţământ din care să rezulte că nu are obligaţia, potrivit legii, de a angaja persoana din această categorie, după caz;

11. Certificatul de căsătorie şi, după caz certificatele de naştere ale copiilor sau documentele care atestă situaţia juridică a copiilor faţă de reprezentantul legal, după caz, în copie certificată pentru conformitate cu originalul de către persoana solicitantă a dreptului;

12. Actele prevăzute de lege în cazul familiilor monoparentale, prin care se face dovada privind componenţa familiei, filiaţia copiilor şi situaţia lor juridică faţă de reprezentantul legal, după caz, în copie certificată pentru conformitate cu originalul de către persoana solicitantă a dreptului;

13. Contractul de închiriere înregistrat, conform prevederilor legale, la organul fiscal competent, în copie certificată pentru conformitate cu originalul de către persoana solicitantă a dreptului;

14. Declaraţie pe propria răspundere privind membrii familiei şi veniturile nete care le realizează persoana singură sau împreună cu familia, pe fiecare persoană, după caz, din veniturile prevăzute la art. 463 alin.(3) pe fiecare categorie de venit net care se realizează după caz, în luna anterioară lunii în care se depune cererea şi documentele care o însoţesc pentru solicitarea primei de relocare, însoţită de copie de pe extrasul de cont, adeverinţa, talon de plată sau orice alt înscris ori document prin care se atestă venitul net respectiv ce se realizează de beneficiarul acestuia. În situaţia veniturilor care se realizează din cedarea folosinţei bunurilor se anexează contractul de închiriere, înregistrat la organul fiscal competent;

15. Adeverinţa emisă de angajator pe suport hârtie sau în format electronic cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, că este încadrat în muncă şi care atestă venitul net din salarii şi asimilate salariilor realizat sau care se realizează de persoana încadrată solicitantă a primei de relocare, în situaţia în care aceste informaţii nu sunt evidenţiate expres în cuprinsul documentelor prevăzute la punctul 3.

Compartimentul Comunicare, Secretariatul Consiliului Consultativ și EURES

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că a început campania de recoltat. Astfel, în data de 13 iunie 2017, a fost demarată recoltarea la orz și orzoaică în județele din partea de sud a țării.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a ținut să fie prezent și să vadă personal primele brazde recoltate în județul Teleorman, fiind alături de un fermier care a dat startul campaniei de recoltat. Preocupat îndeaproape de producțiile ce urmează a fi obținute, precum și de calitatea acestora, Petre DAEA s-a deplasat în seara de marți, 13 iunie 2017, în comuna Islaz pentru a vedea personal starea culturilor la acest moment.

Facem precizarea că suprafața înființată cu orz în județul Teleorman este de 23.390 hectare, iar cea cultivată cu orzoaică este de 2.607 ha. În județul Olt au fost cultivate cu orz 16.000 ha, iar în județul Dolj 20.104 ha.

Sursa www.madr.ro

Deputații au votat astăzi, marți, 13 iunie 2017, un proiect de lege care prevede ca angajatorii să primească de la stat o sumă lunară aproximativ egală cu valoarea salariului minim pe economie pentru fiecare ucenic sau stagiar angajat.

Concret, angajatorilor ar urma să li se acorde, la cerere, pentru fiecare ucenic angajat, o sumă în cuantum de 1.125 lei/lună (echivalentul în lei a 250 de euro/lună), iar pentru fiecare stagiar angajat, s-ar primi câte 1.350 lei/lună (echivalentul a 300 de euro/lună). Banii se acordă pe toată perioada uceniciei sau stagiului și reprezintă aproape valoarea unui salariu minim pe economie, angajatorului decontându-i-se, practic, salariile plătite.

Sumele pe care le primesc, în prezent, angajatorii pentru ucenici sau stagiari sunt foarte mici. Potrivit Legii nr. 279/2005, pentru fiecare contract de ucenicie, angajatorul primește o sumă ce reprezintă 60% din indicatorul social de referință (500 de lei), adică suma de 300 de lei. Prin noul proiect de lege, angajatorul va primi cu 825 de lei mai mult decât în prezent. Pentru angajarea unui stagiar, angajatorul primește în prezent, potrivit Legii nr. 335/2013, câte 750 de lei pe lună, iar potrivit noilor prevederi va primi cu 600 de lei mai mult pentru fiecare stagiar.

De asemenea, tot în proiectul votat se mai regăsește și o altă propunere de modificare a legislației, respectiv modificarea duratei minime a contractului de ucenicie. Astfel, în funcție de nivelul de calificare pentru care se face perioada de ucenicie, contractele nu vor putea dura mai puțin de:

• 12 luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 2;

• 24 de luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 3;

• 36 de luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 4.

"Contractele de ucenicie încheiate potrivit prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată, aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi produc efectele până la expirarea duratei pentru care au fost încheiate potrivit legislaţiei în vigoare la data încheierii lor", stabilește proiectul. Același lucru este prevăzut și pentru contractele de stagiu.

Legea va intra în vigoare după promulgarea ei de către președintele României și publicarea în Monitorul Oficial.

Sursa: avocatnet.ro