Începând cu data de 1 martie 2018, prin cererea unică de plată, fermierii pot accesa fonduri europene pe baza deschiderii unor angajamente în cadrul măsurilor de agro-mediu şi climă (Măsura 10), agricultură ecologică (Măsura 11) şi pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale (Măsura 13), acestea fiind implementate în România începând cu anul 2015.

Măsurile de mediu şi climă aplicabile pe terenurile agricole şi pe UVM beneficiază de alocări financiare consistente în perioada de programare 2014 - 2020, suma disponibilă pentru aceste măsuri fiind de cca. 2,629 mld. Euro (Măsura 10 - 1,072 mld. Euro, Măsura 11 - 236 mil. euro, Măsura 13 - 1,321 mld. Euro).

Prin implementarea măsurilor de mediu şi climă, MADR urmăreşte menţinerea resurselor agricole naturale şi tradiţionale pe care România le deţine, inclusiv conservarea biodiversităţii asociate terenurilor agricole atât prin susţinerea sistemelor extensive de agricultură (bazate pe reducerea inputurilor şi utilizarea durabilă a resurselor naturale), cât şi prin încurajarea continuării activităţilor agricole în zonele cu o valoare de mediu ridicată, dar în special în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale şi în zonele montane, pentru evitarea abandonului acestor zone.

Începând cu anul 2018, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a adus o serie de modificări măsurilor de mediu şi climă pentru a creşte atractivitatea acestora, pentru a răspunde mai bine nevoilor fermierilor, precum şi pentru a creşte beneficiile de mediu ca urmare a aplicării angajamentelor.

Astfel, au fost introduse 3 noi pachete în cadrul Măsurii 10 - Agro-mediu şi climă aplicabile pe terenuri agricole pentru conservarea speciilor acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina) şi dropia (Otis tarda), precum şi pe terenuri arabile pentru protejarea speciilor de păsări comune.

De asemenea, a fost majorat nivelul plăţilor compensatorii acordate la nivel naţional pe pajişti permanente, fără angajament de agro-mediu şi climă, cu 19 euro/ ha/ an pentru perioada de conversie şi cu 18 euro/ ha/ an pentru perioada de menţinere a practicilor de agricultură ecologică, faţă de anul 2017.

Totodată, a fost inclusă posibilitatea de a cumula pe aceeaşi suprafaţă plăţile compensatorii acordate în cadrul pachetelor aplicabile pe pajişti permanente, atât prin Măsura 11 - agricultura ecologică, cât şi prin Măsura 10 - agro-mediu şi climă. Astfel, în funcţie de combinaţia de pachete accesate, nivelul plăţilor cumulate poate fi cuprins între 119 - 449 euro/ ha/ an pentru perioada de conversie şi între 153 - 483 euro/ ha/ an pentru perioada de menţinere a practicilor de agricultură ecologică;

Detalierea modului de accesare a acestor măsuri se regăseşte în documentele informative şi de ghidare elaborate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu sprijinul Autorităţii de Management pentru PNDR, respectiv:

Broşura măsuri compensatorii de dezvoltare rurală;

Ghid Informativ pentru beneficiarii măsurilor de mediu şi climă ale Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020 aferent Campaniei 2018;

Pliant scheme/ măsuri de plată pentru care se poate solicita sprijin prin cererea unică de plată în campania 2018;

Pliant completare electronică cerere unică de plată;

Pliant norme ecoconditionalitate;

Afiş informativ Măsura 10;

Afiş informativ Măsura 11 şi Măsura 13;

Fişă de prezentare (flyer) Pachetul 9 - Măsura 10;

Fişă de prezentare (flyer) Pachetul 10 - Măsura 10;

Fişă de prezentare (flyer) Pachetul 11 - Măsura 10;

Caiete de agro-mediu însoţite de instrucţiuni de completare pentru pachetele Măsurii 10;

Caiete de agricultură ecologică însoţite de instrucţiuni de completare pentru pachetele Măsurii 11;

Calendarul lucrărilor agricole specifice pachetelor Măsurii 10;

Lista zonelor eligibile pentru măsurile de mediu şi climă;

Hărţi la nivel judeţean cu încadrarea unităţilor administrativ-teritoriale în zonele eligibile în cadrul măsurilor de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020, indicând arondarea acestora pe Centre Locale APIA.

Informaţiile relevante privind condiţiile aplicabile măsurilor de mediu şi climă în anul 2018 se pot consulta la toate Centrele Locale şi Centrele Judeţene APIA, Oficiile Judeţene şi Centrele Regionale ale AFIR, la Compartimentele de Dezvoltare Rurală judeţene şi la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aceste informaţii sunt disponibile şi în mediul online:

pe paginile web ale MADR (www.madr.ro, www.pndr.ro, www.rndr.ro),

pe site-ul AFIR (www.afir.info),

pe site-ul APIA (www.apia.org.ro),

Discutii interactive cu expertii APIA (http://forum.apia.org.ro).

Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Radu Oprea s-a aflat vineri la Călăraşi, la invitaţia preşedintelui PSD Ciprian Pandea şi a senatorului, Roxana Paţurcă, pentru a le prezenta studenţilor de la Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul USAMV Bucureşti programul Start – up Nation varianta 2018. La final, Oprea a oferit pentru www.arenamedia.ro şi un interviu pe care vi-l prezentăm mai jos

Domnule ministru, în primul rând bun venit la Călăraşi! Sunt convins că aţi venit cu cele mai bune gânduri. Ce înseamnă Programul Start-up Nation Varianta 2018 şi cu ce se diferenţiază el faţă de cel din 2017?

Start-up Nation 2018 reprezintă acelaşi lucru ca tot Programul Start-up şi înseamnă trezirea spiritului antreprenorial. Înseamnă şansă, înseamnă debut, înseamnă oportunitatea de a trezi dorinţa în rândul debutanţilor de a-şi lua destinul în propriile mâini şi de a încerca să aibe o afacere de succes. Înseamnă un grant, înseamnă o alocaţie financiară nerambursabilă de 200 mii RON pentru fiecare debutant, în baza unui punctaj transparent care va fi pe site-ul nostru cum a fost şi anul trecut.

Ceea ce vrem să facem diferit anul acesta, este să comunicăm mult mai bine, vrem să transparentizăm toată această procedură, să avem proceduri operaţionale, vrem să simplificăm, şi de asemenea vrem să avem uniformizat în luarea deciziilor şi  în felul în care evaluăm.

Dacă ne ducem la 2017, aveţi vreun model, două de succes care într-adevăr au performat pe această schemă?

Sunt, sunt foarte multe companii care au performat, sunt foarte multe idei de afaceri care astăzi s-au transformat de la idee în afacere şi cărora eu personal le doresc cât mai mult profit şi vom publica, suntem deja în lucru, un ghid de bune practici astfel încât pe baza modelului de succes într-adevăr să putem multiplica toate aceste idei minunate de afaceri.

Scopul programului din punct de vedere al trezirii interesului cred că da, s-a realizat. Au fost peste 19 mii de planuri de afaceri depuse, din acestea au fost selectate şi 8500 au intrat în relaţia directă cu băncile care au oferit credite puncte sau cu agenţiile noastre regionale, peste 700 de proiecte astăzi sunt deja plătite. Dar, atenţie, programul continuă şi cererea de plată poate fi depusă până în data de 26 septembrie acest an.

Deci eu cred că suntem absolut în parametri cu Programul Start-up 2017 şi ne dorim ca printr-o comunicare mult mai bună cu partenerii noştri, cu consultanţii, cu băncile care sunt implicate în acest proiect, cu Fondul de garantare, cu Fondul de contragarantare, prin aceste discuţii directe pe care le avem cu mediile universitare şi cu cei care pot fi interesaţi de a debuta în Start-up să reuşim să aducem un Start-up în 2018 mult mai suplu, mult mai simplu, mult mai uşor de accesat şi mult mai uşor de înţeles.

Am văzut o declaraţie a dumneavoastră cum că aţi demarat deja discuţiile cu toţi partenerii iar scopul final era tocmai îmbunătăţirea acestui ghid.

Lucrurile au şi fost deja în anumite zone discutate pentru că se constatase o anumită îngustare a fluxului de aprobare şi de dare în plată a proiectelor la Fondul de garantare şi de contragarantare. Urmare a discuţiei pe care am avut-o cu managementul acestor instituţii lucrurile au fost imediat puse pe un făgaş normal şi deja la Fondul de contragarantare au reuşit să treacă peste 50 de proiecte pe zi, ceea ce înseamnă că ce aveau ei în coadă de aşteptare, aproape 100 de proiecte astăzi deja sunt, sau vor deveni într-un timp foarte scurt istorie. Cred că suntem absolut într-o normalitate astăzi cu acest Program Start-up.

Îmi imaginez că aveţi o statistică. Unde este spiritul antreprenorial în ţară cel mai dezvoltat în baza acestui program?

Cel mai bine este în mediul urban: în Bucureşti, în Prahova, în Ploieşti, în Cluj. Sunt judeţele care au avut cele mai multe aplicaţii. Probabil că este şi explicabil la un anumit moment din cele 1500 de proiecte depuse în jur de 6 mii sunt în mediul urban, celelalte sunt în mediul rural dar ne dorim ca într-adevăr proiectele noastre să se adreseze tuturor. Să nu fie doar o chestiune care să fie pentru oraşele care au deja un spirit antreprenorial dezvoltat. De aceea suntem azi în Călăraşi pentru că am constatat că numărul proiectelor depuse nu a fost suficient şi credem că prin comunicare, prin dialog, prin răspunsuri la întrebări şi a fost o atmosferă absolut vie în sală astăzi, să putem să trezim dorinţa de a aplica în Start-up 2018.

Ce mesaj aveţi pentru tinerii din zona noastră, pentru cei care vor să acceseze un astfel de proiect în baza acestui program?

Mesajul pe care l-am transmis astăzi foarte clar a fost acela că ei trebuie să îndrăznească. Trebuie să iasă din starea de comoditate, trebuie să îndrăznească să creadă în capacitatea lor de a-şi lua destinul în propriile mâini. Trebuie să creadă că într-adevăr statul este un partener şi că ne străduim să fim alături de cei care vor să debuteze în afaceri, nu doar în partea de început cu cei 200 de mii RON nerambursabili ci şi apoi prin toate programele pe care le avem în vedere de la incubatoarele de afaceri, la acceleratoare, la partea de mentorat astfel încât să existe un dialog continuu şi afacerile să fie într-adevăr de succes şi să înregistreze cât mai mult profit.

Vă mulţumesc!   

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul județean Călărași informează că a demarat Campania de informare a fermierilor privind depunerea Cererii Unice de Plată, aferentă anului 2018, sub sloganul: “Drumul către o agricultură performantă trece pe la APIA. Depune Cererea Unică de Plată și în 2018!”

În conformitate cu prevederile legislației în vigoare, Cererile Unice de Plată se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi al Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 01 martie – 15 mai 2018.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv:

- schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic, schema simplificată pentru micii fermieri, ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic.

- măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020).

În Campania 2018, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/. Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.

Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

Fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă aceştia deţin suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe!

Cererile se depun la Centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art.7: „ (1) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi la art. 33 alin. (2) lit. b) şi c) sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători  de animale, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare..(…)” n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul.”

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/

sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință.

Fermierii care beneficiază de rentă viageră pentru suprafeţele arendate/înstrăinate conform Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază de plata pentru terenul arendat/înstrăinat.

Pentru a beneficia de sprijinul aferent schemelor de plată/ajutoarelor naţionale fermierii trebuie să depună anual, la APIA, Cererea Unică de Plată şi să îndeplinească condiţiile de eligibilitate conform legislaţiei comunitare şi naţionale în vigoare. În cazul Măsurilor 10 şi 11, fermierii trebuie să respecte şi cerinţele specifice pachetelor solicitate la plată şi cerinţele de bază conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Informații privind zonele eligibile pentru Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13 se regăsesc în PNDR 2014-2020, pe site-ul APIA, http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare și la Centrele județene/locale APIA.

Precizăm că sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie să fie de de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha, conform art.8 alin.(1) lit.c) din OUG nr.3/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a beneficia de subvenţii, solicitanţii (indiferent că sunt persoane fizice sau juridice) trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către unităţile administrativ-teritoriale, conform înscrierilor din registrul agricol.

La depunerea cererii unice de plată fermierul trebuie să prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor. Facem precizarea că aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii Unice de Plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii".

Terenurile care nu fac parte din circuitul agricol pentru întregul an de cerere nu sunt eligibile la plată.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurile de sprijin/ajutor aferente Campaniei 2018, trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot pacursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală,  pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2018, rugăm fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite.

Informaţii relevante se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro şi în ghidurile adresate fermierilor care solicită plăţi pe suprafaţă de la sediile Centrelor Judeţene şi Locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din fiecare judeţ.

Pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la secţiunea Dezvoltare Rurală, puteţi accesa şi informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2018 sunt disponibile pe pagina de început a site-ul APIA: www.apia.org.ro .

DIRECTOR EXECUTIV

Florin STOIA

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a inițiat demersurile pentru a permite beneficiarilor proiectelor de utilitate publică (infrastructură de bază și de acces din mediul rural), finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, achiziționarea serviciilor de proiectare și de execuție lucrări în cadrul unei singure proceduri, procedură numită și „licitație la pachet”.

AFIR, în colaborare cu Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), va armoniza în scurt timp procedura internă de lucru și va pune la dipoziție fișele de date model specifice care vor putea fi utilizate de beneficiarii publici în cadrul viitoarelor proceduri de achiziții.

„Întâlnirile de lucru pe care le-am avut până în acest moment cu beneficiarii noștri ne-au permis să colectăm sugestii pe care le putem folosi pentru îmbunătățirea cadrului procedural specific implementării proiectelor finanțate prin PNDR. Procesul de modificare a procedurilor pentru achiziții publice, pe care l-am demarat în colaborare cu ANAP, este un foarte bun exemplu în acest sens. Voi continua să am acest dialog, pentru că sunt convins că scopurile AFIR și ale beneficiarilor nu sunt antagonice, ci dimpotrivă, convergente, pentru dezvoltarea mediului rural românesc.” a declarat Adrian CHESNOIU, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Precizăm că acest tip de procedură va putea fi derulat numai după aprobarea Manualului de procedură privind achizițiile publice pentru beneficiarii publici ai PNDR 2020 prin ordin semnat de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.