Preşedintele Societăţii Agricole Agrozootehnica Independenţa SA, Constantin Anghel a dezvăluit că 2017 a fost un an record atât din punct de vedere al producţiei obţinute cât şi în plan financiar. Pentru acest an, previziunile sunt optimiste, Anghel precizând că politica de investiţii va continua.
Domnule Anghel, cum a fost anul 2017 din punct de vedere financiar şi cum vedeţi dumneavoastră anul agricol 2018?
Anul 2017, prin prisma condiţiilor climaterice, se poate spune că a fost un an de excepţie. Un an cu producţii foarte, foarte mari. Probabil că nu ne mai întâlnim cu el prea curând.
Din punct de vedere financiar a fost foarte bine, cu un profit foarte bun ceea ce ne bucură. Pe anumite culture am prins şi preţuri bune. Anul trecut, chiar din luna septembrie, a crescut şi preţul la lapte, care până atunci era un preţ mic. Deci am putea spune că, din punct de vedere financiar, a fost un an foarte bun, an care ne-a permis să facem investiţii foarte mari: am cumpărat două tractoare cu banii jos, am mai cumpărat încă un utilaj pentru prelucrarea terenului. Plus de asta am modernizat şi maternitatea pentru vacile gestante şi viţei, unde am investit de asemenea două miliarde de lei vechi. Deci una peste alta a fost un an bun. Ne-am plătit toate datoriile, am plătit şi impozit pe profit la bugetul statului, am dat toate drepturile pe care le avem asumate şi convenite cu membrii asociaţi, deci practic suntem, cu tot ceea ce înseamnă cheltuieli pe 2017, la zi. Nu avem niciun fel de restanţă.
A fost un an agricol bun. Trebuie să-l ştergem, să dăm cu buretele. Aşa e în agricultură anul care a trecut a fost bun, în sinea ta ai o satisfacţie că într-adevăr anul agricol a fost bun dar urmează altul.
Dacă ar fi să luăm primele două luni şi jumătate ale anului 2018, putem spune că este un an foarte bun pentru culturile din toamnă: rapiţă, orz şi grâu. Având în vedere că nu am avut iarnă ci mai degrabă o “semiprimăvară” culturile au vegetat şi au ieşit foarte bine din “iarnă”.
Au venit aceste temperaturi joase, şi nu atât terperaturile joase cât ploaia cu gheaţă, mai bine spus polei s-ar putea să ne afecteze. Să vedem acum ce se va întâmpla pentru că rapiţa intrase în vegetaţie, grâul şi orzul la fel. Să vedem ce se va întâmpla. În primele două luni şi jumătate au fost semne bune pentru că de 10-15 ani rezerva de apă din sol era refăcută. Ceea ce spune eu acum este ceea ce a zis Elena Mateescu care se ocupă de 25-30 de ani cu ceea ce înseamnă starea de umiditate din sol până la adâncimea de aproape 1 m. Spunea că este pentru prima dată când este refăcută starea de umiditate în Bărăgan şi în Dobrogea. Deci aveam umiditate suficientă. Problema este că suntem puţin în urmă cu semănăturile de epocă. Dacă am reuşit să semănăm mazărea şi am plantat cartofii, am rămas în urmă cu semănatul la lucernă.
De asemenea ne pregătim acum cu semănatul la florea soarelui şi la porumb.
De câţiva ani de zile, să zicem 10, tot ce se seamană din vreme sunt producţii întotdeauna mai mari. Mai ales la porumb, aici problema noastră e şi floarea soarelui pentru că atunci când face sămânţă iar la porumb când începe să polenizeze, să nu prindem căldurile acelea mari.
Din informaţiile existente, după o iarnă aşa de uşoară, aşa de călduţă, s-ar putea să vină o vară foarte toridă.
Ne-am dori ca toriditatea la vară să vină după 25 august încolo ca până atunci să facă şi porumbul ştiulete şi să facem ceva producţie.
Nu e mai puţin adevărat că noi suntem acum pregătiţi, ca toţi fermierii, pentru că sunt o sumedenie de lucrări pe care trebuie să le facem şi pe care nu le-am făcut. E vorba de tratamentele la rapiţă care trebuiau făcute şi nu am putut să le facem, e vorba de tratamentul la grâu, de ierbicidat pentru că grâul fiind în vegetaţie şi fiind iarna blândă el a crescut, plus o serie de tratamente, după ce semeni trebuie iar ierbicidarea pentru floarea soarelui şi porumb.
Foarte multe lucrări sunt de făcut. Ele s-au concentrat, sperăm să fie timpul bun pentru că alternanţele acestea cu ploi nu prea te lasă să intri în câmp. Cînd e umiditate nu poţi să semeni pentru că nu se merită şi poţi să semeni pentru că semeni de proastă calitate şi vei obţine producţii de proastă calitate. Dacă e umiditate mare trebuie să aştepţi să se ia apa după plantă să poţi să execuţi seria întreagă de tratamente care există şi la orz, la rapiţă şi la grâu şi ceea ce mai avem noi de făcut plus tratamentele că după atâta umiditate s-ar putea să avem şi probleme şi pe orz, pe grâu şi pe rapiţă.
Una peste alta, am un mare semn de întrebare cu preţul grâului care e foarte prost la ora asta. Spre suprinderea mea la ora asta am văzut că preţul orzului este mai mare decât preţul grâului. Dacă în anii trecuţi orzul avea un preţ mult mai mic decât grâul, anul acesta probabil că din cauza preţului mic din anii anteriori foarte mulţi fermieri au renunţat la suprafeţele de orz, din toată Europa, şi atunci fiind suprafeţe mult mai mici se şi explică.
Iar la grâu supraproducţie…
Da, ştiţi cum e, grâul este cultura noastră de bază mai ales la români. Noi punem grâu că o parte îl dăm oamenilor, ceea ce avem să le dăm partea lor de produse, o vor în grâu.
Nu se preconizează nicio criză egipteană?
Nu se preconizează nimic. Deocamdată e în stand bye toată chestiunea aceasta cu grâul.
Nu vedeţi că şi traderii îl depozitează în mod forţat ca să producă un dezechilibru pe piaţă.
Poate să existe toate lucrurile astea. Deci se poate întâmpla orice, noi suntem prea mici să hotărâm. România chiar e prea mică. Până şi Europa e mică. Am văzut că jocurile, din ce văd eu, le fac marii traderi din America.
Problema este a noastră pentru că dacă am obţine o producţie ca anul trecut, nu ar fi o problemă aşa de mare dar dacă şi producţiile nu vor fi la fel ca şi anul trecut, în jur de 7 tone, atunci e o problemă. Pentru că la un preţ mic practic eşti sub preţul de cost. Asta este toată problema pe care şi-o pune fermierul. Dar să nu ne panicăm, să fim calmi, cu răbdare, că Dumnezeu le aşează pe toate.
Subvenţiile au venit la timp?
Da, e un mare merit al ministrului Petre Daea. Să ştiţi că ne-au plătit şi e mare lucru pentru fermierul care îşi primeşte subvenţiile la timp pentru că are posibilitatea, poţi să plăteşti cu banii cash la achiziţionarea de input-uri şi poţi negocia preţul. Atunci când vrei să-ţi dea input-urile şi să plăteşti la recoltare e şi cazul că nu prea ai un cuvânt de spus. Nu ai cum să spui, nu poţi să joci. Dar este lucru mare că le-au dat. Zic că face foarte bine că termenul e până la 15 mai pentru ca toţi fermierii să ne facem timp să ne ducem. Dacă nici să completăm cererile unice de plată... Dacă nici când te duci să-ţi dea bani, nu ai timp să te duci... Haideţi să fim serioşi!
Pentru 2018, preconizaţi investiţii?
Da. S-ar putea să modernizăm un saivan, să facem un grajd, să achiziţionăm 60 de junici pentru carne. Încercăm şi pe nişa asta să vedem ce se întâmplă. Plus că vom mai cumpăra şi alte utilaje. Totdeauna noi facem procurarea de utilaje, de investiţii. După ce recoltăm grâul, vedem cum stăm. În timpul ăla, la recoltat la grâu văd cum stau şi cu floarea soarelui, estimez o producţie, mă uit şi pe porumb, estimez o producţie.... şi zic da, trebuie neapărat să achiziţionăm. Şi mai e un lucru, dacă nu facem investiţii în fiecare an nu mai putem să ţinem pasul, având în vedere că toţi cei care avem de la 600 ha în sus nu putem să mai accesăm fonduri. Fondurile au fost accesate în 2006-2007, deja acele utilaje achiziţionate atunci au 9-10 ani vechime, au îmbătrânit şi trebuie înlocuite. Cheltuielile sunt mai mari cu întreţinerea lor. Pentru că asta au făcut firmele astea străine, ne dau tractoare, combine bune dar când ajungi să bagi piese în ele te ia cu frisoane.
Care este valoarea de piaţă a Societăţii Agricole Agrozootehnica?
E greu de spus. Chiar mi-ai dat o idee să aduc un evaluator să fac o evaluare... aşa, să ştim şi noi unde ne aflăm, unde ne situăm.
După cât?
În 2021 facem 30 de ani de activitate. Chiar e o idee bună să facem acest audit pentru că foarte multă lume spune, „domnule, de ce nu o schimbaţi, de ce nu o faceţi societate” Vreau să ştiu cine are banii ăia să-i dea. Banii ăia trebuie să-i dea cineva, toţi cei care sunt membrii asociaţi aşteaptă. Dacă hotărăşte Adunarea Generală să o vândă, singura care poate decide, trebuie să-l găsim şi pe cel care să dea bani. Probabil că dacă veniturile, profitul, din agricultură vor fi mari, normal că se găsesc şi investitori. Dar problema noastră este să nu o vindem, să o menţinem în continuare. Zilele acestea angajez 3 mecanizatori care au între 21-23 de ani. M-am rugat de ei să-i duc la şcoală, să-i şcolarizez ca să vină să preia societatea. Cu ei facem 45 de salariaţi, ştiţi că noi avem salariaţi foarte puţini. Păi dacă ar fi fost aşa în fiecare sat câte 45 de salariaţi, ar fi ceva. Înmulţiţi câte comune sunt şi să vedeţi că ar fi ceva, că nu am mai fi acolo pe antepenultimul loc în topul salariaţilor. Fără ei, judeţul ăsta nu are cum să prospere, nu are cum.
Odată cu trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat aţi mărit salariile?
Da, am mărit salariile. Ne-au dus în marja de 25% că era singura care putea să asigure mărirea. Eu sunt mai migălos. An de an, am optat prin Contractul colectiv de muncă pe care l-am făcut pentru mărirea salariilor şi nu pentru acordarea de prime. Prin trecerea acestor contribuţii de la angajator la angajat, salariatul pierde. Un salariat care avea 24 de milioane lei vechi, în mână, lua numai 20 şi nu mi se părea normal pentru că noi an de an am mărit salariile. Şi atunci am mărit cu 25% să se simtă, să mai la şi el 200 de lei în plus. Chestiunea era în detrimentul salariaţilor şi nu era corect. Eu zic că poate trebuia găsită o altă formulă pentru că şi dacă vroiai să mai măreşti, o puteai face. Să ştiţi că în timpul acesta, curentul s-a scumpit iar oamenii şi-au făcut şi ei nişte calcule în funcţie de salariul pe care-l încasează.
Plus că inflația a ajuns la 4,71%.
Da, aşa e. În plus, ei primesc și tichete în sumă de 300 de lei, dar aceste tichete se pot acorda sau nu. Am avut o ședință şi le-am spus care este situaţia. Noi va trebui să scoatem banii ăştia de undeva. Am şi spus, dacă mărim puţin producţia de lapte şi obţinem 2,1 miliarde lei vechi, pe fiecare vacă în parte, e bine. În discuţiile avute cu ei le-am spus „haideţi să vedem unde putem face economii, să avem grijă cu exploatarea corectă a utilajelor şi tractoarelor pentru că aici cheltuim 2 miliarde. Hai să cheltuim 1,5 miliarde!” Am acordat atenţia cuvenită salariaţilor noştri şi considerăm că am luat o decizie corectă în acest sens.
Mulţumesc şi succes în continuare!
