Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a încheiat recent cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) un Protocol de colaborare pentru aderarea la serviciile sistemului informatic PatrimVen, prin care experții AFIR pot accesa online informații privind Cazierul Fiscal al beneficiarilor investițiilor finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Astfel, prin interogarea bazei de date a ANAF, experții AFIR de la nivel central și regional pot interoga direct sistemul informatic PatrimVen și pot obține o serie de documente fiscale, astfel încât beneficiarii proiectelor finanțate prin PNDR 2020 nu trebuie să mai prezinte următoarele documente: certificate care să ateste lipsa datoriilor fiscale restante, situaţiile financiare (bilanţ – formularul 10, cont de profit și pierderi – formularul 20, formularele 30 și 40), declaraţia de inactivitate sau declaraţii fiscale privind veniturile realizate, înregistrate la Administrația Financiară (formularul 200, 221, 220).

Precizăm că aceste documente sunt verificate de către AFIR pentru toate submăsurile de investiții sau cele cu sprijin forfetar, la depunerea cererii de finanțare sau la momentul semnării contractului de finanțare, în vederea analizării respectării condițiilor minime obligatorii pentru acordarea sprijinului din fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Semnarea acestui acord între cele două instituții se înscrie în seria simplificărilor procedurale și administrative aplicate de AFIR menite să reducă birocrația în procesul de accesare și de implementare a fondurilor europene și, mai ales, să mute povara administrativă dinspre beneficiari către Agenție. Toate aceste demersuri de simplificare reprezintă o preocupare permanentă la nivelul AFIR, cu scopul de a veni constant în sprijinul solicitanților și beneficiarilor fondurilor europene gestionate de către AFIR.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul județean Călărași informează că pentru obţinerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2019, rentierii agricoli se pot prezenta pentru obținerea vizei anuale, începând cu data de 02 martie până la 31 august 2020, personal ori prin mandatar/curator/tutore, la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, cu următoarele documente, în original:

1) carnetul de rentier agricol;

2) actul de identitate al solicitantului;

3) decizia de la comisia de expertiză medicală - pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I  și II / decizia de la comisia de expertiză medicală și decizia de pensionare la limită de vârstă - pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I  și II a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă;

4) procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal;

5) contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de 30 septembrie 2011, cu respectarea prevederilor Legii arendării nr. 16/1994 cu modificările şi completările ulterioare), sau încheiat/încheiate după data de 1 octombrie 2011, cu respectarea prevederilor Codului civil). Legea nr. 16/1994 a fost abrogată prin art. 230 lit. r) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011;

6) extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei. (extrasul se depune opţional);

7) declarația pentru obţinerea vizei anuale conform modelului din Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor „titlului XI Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, norme aprobate prin Ordinul nr. 1272/2005.

Persoana desemnată din cadrul Centrului judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, va verifica conformitatea documentelor originale cu copiile existente la dosar și va certifica pe copiile documentelor “conformitatea cu originalul” .

În cazul în care se constată neconcordanțe între datele declarate de solicitanţi și datele din documentele atașate la dosarul rentierului, dreptul de a primi rentă viageră agricolă se suspendă până la data clarificării/completării dosarului conform prevederilor legale în vigoare.

Plata rentei viagere agricole, conform prevederilor art. 6 alin. 1 şi alin. 2, din Legea 247/2005 Titlul XI, se efectuează într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Naţională a României din anul pentru care aceasta se datorează, prin mandat poştal sau virament bancar.

Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul 2019 poate fi încasată de moştenitorii săi, cu condiţia respectării prevederilor art.8 din Legea 247/2005 Titlu XI, și a depunerii la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, până la data limită 15.10.2020, a cererii de moștenitor însoțită de următoarele documente justificative:

- carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu în original),

- copie a certificatului de deces,

- copie a actului de succesiune (certificat de moştenitor sau certificat de calitate de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune investită cu formula ”definitivă”),

- copie B.I/C.I./paşaport al moştenitorului,

- împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original-dacă e cazul),

- extras de cont pe numele moștenitorului.

La depunere se prezintă documentele în original în baza cărora funcționarul APIA va certifica pe copia depusă la dosarul rentierului “conform cu originalul”.

Pentru persoanele pentru care s-a efectuat plata până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, dar care nu au intrat în posesia rentei, procedura de plată se poate relua și după acest termen până la 3 ani de la data-limită anuală de plată, inclusiv în caz de deces, către moștenitorii acestora.

Ca urmare a informaţiilor eronate apărute în presă, având ca scop denaturarea situaţiei reale, precizăm următoarele:

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor nu interzice şi nu limitează creşterea porcinelor în gosposdăriile populaţiei din România. ANSVSA a pus în dezbatere publică, conform procedurii legale, un proiect de ordin prin care se stabilesc reguli minimale de bună practică în creşterea porcinelor, acestea fiind benefice pentru creşterea suinelor în sistem gospodăresc (nonprofesional), dar şi pentru dezvoltarea micilor ferme comerciale şi a celor industriale.

Propunerile au rolul de a identifica soluţiile optime care să permită crescătorilor de porci, atât din gospodăria populaţiei (sistemul de creştere nonprofesional), cât şi din fermele comerciale să continue creşterea suinelor şi să diminueze la minimum pagubele economice cauzate de răspândirea virusului pestei porcine africane pe teritoriul României. Până în acest moment, despăgubirile plătite propietarilor de animale afectate din România se ridică la peste 100 de milioane de euro.

În urma consultărilor cu crescătorii, asociaţiile de fermieri şi asociaţiile procesatorilor de carne a rezultat un proiect de ordin comun (ANSVSA şi MADR) în care se stabilesc anumite reguli generale de biosecuritate.

Găsirea unor soluţii optime pentru propietarii de porci este o prioritate a conducerii ANSVSA, iar creşterea suinelor în gospodăria ţărănească (gospodăria populaţiei) nu va fi interzisă, iar oamenii vor avea în continuare posibilitatea de a desfăşura aceasta activitate tradiţională.

Asigurăm toţi cetăţenii crescători de porci - gospodăria populaţiei, fermă de tip A, fermă comercială - că vor putea creşte porci în România, cu respectarea măsurilor de biosecuritate specifice formei de organizare.

Serviciul Comunicare şi Logistică Documentară

Exodul de resursă umană și mobilitatea redusă sunt doar câteva dintre provocările cu care se confruntă piața muncii din România. Pentru a putea genera soluții optime, ANOFM are nevoie de o colaborare cât mai strânsă cu agenții economici.

Reamintim tuturor angajatorilor obligația prevăzută de lege de a comunica AJOFM Călărași toate locurile de muncă vacante, în termen de 5 zile lucrătoare de la vacantarea acestora. De asemenea, angajatorii trebuie să comunice ocuparea locurilor de muncă vacante care au fost declarate la AJOFM Călărași, în termen de o zi de la data ocupării acestora, în condiţiile legii.

Locuri de muncă vacante sunt, potrivit actului normativ mai sus menționat, locurile de muncă devenite disponibile ca urmare a încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, precum şi locurile de muncă nou create.

Angajatorii care au încadrat în muncă, conform legii, persoane din rândul beneficiarilor de indemnizaţie de şomaj au obligaţia de a anunţa în termen de 3 zile agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă la care aceştia au fost înregistraţi.