Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanțare aferentă submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Astfel, depunerea proiectelor pentru investiții în ferme mici se poate face până la data de 31 august 2017, ora 16.00.

Alocarea financiară stabilită pentru sesiunea din acest an aferentă submăsurii (sM) 6.3 este de 100 milioane de euro. Depunerea proiectelor se face în limita a 200% din alocarea pentru sesiune. Până în prezent au fost depuse on-line 2.152 de cereri de finanțare în valoare totală nerambursabilă de peste 32,2 de milioane de euro. Dintre acestea, 676 de cereri de finanțare au fost depuse pentru zonă montană.

„Autoritatea de Management pentru PNDR a decis prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare cu o lună pentru a asigura o sansă și celor care nu au reușit din motive independente de ei să termine de întocmit documentația pentru depunere până la această dată. De asemenea, faptul că această submăsură încă dispune de fonduri, iar punctajul este unul ușor de atins, va permite mai multor fermieri mici să obțină o finanțare care să le asigure un start bun spre o exploatație agricolă mai puternică, care să acceseze în viitor sprijin financiar mult mai consistent.” a declarat directorul general al AFIR, Adrian – Ionuț CHESNOIU.

Sprijinul acordat prin PNDR 2020 pentru dezvoltarea fermelor mici este 100% nerambursabil și este în valoare de 15.000 de euro pentru un proiect. Pragul de calitate lunar, stabilit pentru perioada de depunere 1 – 31 august 2017 este de 15 puncte.

Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare este cea on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info. Toți cei interesați să depună proiecte pentru dezvoltarea fermelor mici, prin sM 6.3, pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”.

În urma seriei de întâlniri de lucru avute în zilele de 13 iulie 2017 la Târgoviște și vineri, 14 iulie 2017, la Craiova, la care au participat secretarul de stat Alexandru POTOR și Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Adrian – Ionuț CHESNOIU, au fost discutate și analizate mai multe situații și probleme cu care se confruntă unii beneficiari ai PNDR 2020.

Astfel, una dintre situațiile supuse atenției a reprezentat-o obținerea avizului necesar alimentării cu apă în cazul proiectelor depuse de beneficiarii publici ai submăsurii 7.2 – Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, pentru componenta de apă/apă uzată. Această problemă de ordin tehnic și procedural și-a găsit rezolvarea în aceeași zi în cadrul întâlnirii de la sediul Prefecturii Dolj, unde conducerea AFIR a discutat, în acest sens, cu Prefectul Județului, Dan – Narcis PURCĂRESCU și cu reprezentanții din teritoriu ai Administrației Naționale Apele Române.

O altă situație de ordin metodologic privind desfășurarea procedurilor de achiziție publică derulate de către beneficiarii publici ai PNDR 2020 a fost discutată și s-a ajuns la un acord cu reprezentanții Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), în sensul reducerii la minimum a întârzierilor apărute în derularea procedurii de achiziție de către beneficiarii publici, determinate de evaluarea cu   întârziere a documentațiilor de atribuire de către observatorii ANAP (insuficienți din punct de vedere numeric la nivel județean).

În acest moment sunt în analiza la nivelul AFIR și MADR și se caută soluții rapide pentru alte probleme aduse în discuție de către beneficiari în cadrul evenimentelor programate. Astfel, s-a propus ca plata comisioanelor stabilite de Fondurile de Garantare la emiterea scrisorilor de garanție bancară (SGB), necesare beneficiarilor publici pentru solicitarea/ acordarea avansului, să se facă eșalonat, lunar, nu într-o singură tranșă decontată la momentul emiterii scrisorii, iar valabilitatea scrisorilor de garanție bancară sa fie in concordanță cu durata efectivă de implementare a investitiei.

Totodată, se caută soluții și pentru proiectele trecute pe procedura de tranziție dintre programe, care nu vor putea obține autorizațiile de funcționare până la termenul limită de depunere a ultimei tranșe de plată, astfel încât acestea să poată fi depuse în perioada de monitorizare a proiectului.

O propunere venită din partea celor care doresc să obțină finanțare prin intermediul PNDR 2020 a vizat alocarea integrală a sumelor alocate în organizarea sesiunilor de primire a proiectelor, astfel încât să nu mai existe proiecte eligibile, rămase fară finanțare, ca urmare a consumării cu rapiditate a fondurilor alocate în urma solicitărilor primite.

De asemenea, Adrian - Ionuț CHESNOIU a discutat cu reprezentanții instituțiilor publice implicate în accesarea și în derularea fondurilor europene din cele două regiuni, Muntenia și Olteniei (Direcția Agricolă Judeteană, Directia Sanitar Veterinară, Garda de Mediu, Administrația Finanțelor Publice, Serviciul de Verificare a Achizițiilor Publice din teritoriu). Scopul întâlnirii a vizat găsirea celor mai bune soluții care să faciliteze obținerea de avize și autorizații necesare obținerii fondurilor europene de către solicitanți.

Seria întâlnirilor de lucru inițiate de către AFIR cu beneficiarii PNDR 2020 și cu reprezentanții instituțiilor publice din teritoriu va continua săptămâna aceasta la Satu Mare, joi 20 iulie 2017 și la Alba Iulia, vineri 21 iulie 2017.

Sursa www.madr.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Centrul Județean Călărași informează fermierii cu privire la obligaţia de a respecta normele de ecocondiţionalitate (GAEC 6.2), conform cărora este interzisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente.

Precizăm că, în conformitate cu prevederile Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările ulterioare, este interzisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente, obiectivul acestei condiţii fiind menţinerea materiei organice în sol şi prevenirea poluării atmosferei, prin aplicarea măsurilor de gestionare minimă a miriştilor şi resturilor vegetale, precum şi menţinerea unui nivel minim de întreţinere a solului prin protejarea pajiştilor permanente.

Agricultorii care utilizează teren arabil (inclusiv pajişti temporare) nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, rapiţă ş.a.), inclusiv miriştile sau iarba rămasă după cosirea pajiştilor temporare, precum şi vegetaţia pajiştilor permanente.

Agricultorii care utilizează pajişti permanente nu trebuie să ardă vegetaţia, inclusiv iarba rămasă după cositul pajiştilor.

Pentru agricultorii care nu respectă condiţia GAEC 6.2 se vor aplica reduceri ale cuantumului total al schemelor de plăţi şi al măsurilor de sprijin, conform modului de aplicare a sancţiunilor pentru nerespectarea normelor de ecocondiţionalitate, indiferent de suprafaţa arsă.

Precizăm că APIA a încheiat Protocolul de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) privind acţiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a bunelor condiţii agricole şi de mediu referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente.

Se urmăreşte, prin acţiuni comune, reducerea cazurilor de ardere a miriştilor şi a vegetaţiei prin sancţionarea celor care încalcă aceste dispoziţii, de către toate cele trei instituţii semnatare ale protocolului.

Ca urmare a numărului mare de incendieri din anii precedenți, ca măsură de prevenire şi combatere a fenomenului, APIA a luat decizia ca nerespectarea normelor de ecocondiţionalitate să fie încadrată la gravitate mare şi să-i fie atribuită sancţiunea maximă în acest sens, prevăzută de Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sancţiuni administrative pentru ecocondiţionalitate aplicabil schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri începând cu anul 2016.

DIRECTOR EXECUTIV

Florin STOIA

Crescătorii de ovine vor primi un sprijin financiar de 1 lei/kg pentru lâna comercializată, potrivit unei hotărâri de guvern adoptată în această săptămână.

Este vorba de o schemă de ajutor de minimis care are o finanțare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prevăzute pe anul 2018.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual (2018) și în cele două exerciții financiare precedente (2016, 2017).

Derularea sprijinului se face prin direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc într-o singură tranșă anuală.

Beneficiarii sunt persoanele fizice care au atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, persoanele juridice și orice forme asociative cu personalitate juridică.

De asemenea, beneficiarii trebuie să dețină o exploataţie de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor, și să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului.