În şedinţa Guvernului din data de 8 iunie 2018 a fost aprobată o Hotărâre care modifică HG nr.500/ 2017 privind aprobarea schemei, Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii.

Având în vedere că pentru obţinerea acestui ajutor de minimis crescătorii trebuie să facă dovada comercializării cantităţii de lână şi ţinând cont de revitalizarea filierei de comercializare a lânii, care a presupus identificarea centrelor de colectare a lânii funcţionale sau a unităţilor de procesare a lânii, a fost necesară prelungirea perioadei de valorificare a lânii precum şi a celei pentru depunerea documentelor aferente.

Astfel, prin actul normativ aprobat astăzi se reglementează definirea perioadei de cerere, respectiv 1 iulie 2017 - 1 septembrie 2018. În consecinţă, se prelungeşte şi termenul pentru depunerea documentelor justificative care să ateste comercializarea producţiei de lână obţinute, 1 septembrie fiind termenul limită.

În mod corespunzător, se prelungeşte şi termenul până la care Direcţiile pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti întocmesc situaţia centralizatoare cu sumele necesare pentru acordarea sprijinului financiar, respectiv până la data de 1 octombrie 2018.

Reamintim că valoarea sprijinului financiar este de 1 leu/ kg pentru lâna comercializată.

Programul de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii în ţara noastră trebuie să asigure atât sporirea numerică a efectivelor de ovine, dar şi creşterea eficienţei economice prin valorificarea produselor obţinute.

Prin acordarea acestei scheme de minimis se urmăreşte eficientizarea activităţii sectorului de creştere a ovinelor, în sensul reducerii pierderilor crescătorilor de ovine. De asemenea, acest ajutor va stimula înfiinţarea centrelor de colectare a lânii, va crea noi locuri de muncă şi va stabiliza veniturile crescătorilor de ovine.

Sursa www.madr.ro

Guvernul a simplificat săptămâna trecută prin Ordonanţă de Urgenţă legislaţia în domeniul achiziţiilor publice pentru a accelera investiţiile. Actul normativ corelează patru legi (Legea 98 / 2016 privind achiziţiile publice, Legea 100 / 2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii), Legea 99 / 2016 privind achiziţiile sectoriale şi Legea 101 / 2016 privind remediile şi căile de atac) şi le pune în acord cu normele europene.

“În noua formulă se debirocratizează masiv procesul, se reduc termenele şi se descurajează contestațiile abuzive și se clarifică atribuții instituționale care frânau sau chiar blocau investițiile publice.” susţine senatorul PSD Călăraşi, Roxana Paţurcă, membru al Comisiei de Buget – finanţe.

Noile prevederi stabilesc că singurul organ de control al contractelor de achiziţii să rămână Curtea de Conturi. De asemenea, modificările neesenţiale ale contractelor de achiziţii se vor face fără reluarea procedurilor de atribuire. Cele mai multe modificări ţin de contestaţii. Pentru a se elimina contestaţiile nejustificate, se introduce cauţiunea pentru depunerea contestaţiilor la CNSC şi se introduce taxa pentru depunerea plângerii la Curtea de Apel, se vor scurta şi termenele de soluţionare a plângerilor la Curtea de Apel. Alte modificări ţin de simplificarea procedurilor.

 

Simplificarea legislaţiei achiziţiilor publice prin accelerarea investiţiilor

 

Probleme rezolvate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului

-          Număr mare de contestaţii

-          Inconsistenţa deciziilor CNSC

-          Opinii diferite de la diversele entităţi ale sistemului

Toate cele menţionate mai sus au generat blocaje şi întârzieri ale investiţiilor

 

Probleme rezolvate prin HG (Norme)

-          Suprareglementare sub pragurile valorice elementare

-          Legislaţia conexă achiziţiilor

-          Alocarea neunitară a resurselor

-          Întârzieri în evaluarea ofertelor şi desemnarea câştigătorilor

-          Asumări anterioare de termene nerealiste faţă de CE

-          Blocarea achiziţiilor directe

 

Soluţii prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului

 

Controlul Curţii de Conturi de va realiza “ex – post” după atribuire.

Se elimină dublul control şi deciziile contradictorii între autorităţile statului. După semnarea contractului de achiziţie, singura autoritate care va mai controla legalitatea atribuirii va fi Curtea de Conturi.

 

Folosirea criteriului “cel mai scăzut preţ” pentru provedurile cu valori sub pragurile din Directivele europene

 

Clarificarea condiţiilor în care pot fi modificate contractele de achiziţii fără reluarea procedurii de atribuire.

Nu se mai iroseşte timpul pentru reluarea procedurilor de atribuire în cazul unor modificări neeesenţiale ale contractelor de achiziţie.

 

Autoritatea contractantă va putea derula contractual în parallel cu procedura de achiziţie.

Acest drept al autorităţii contractante se va putea exercita în situaţii de urgenţă (de ex. Calamităţi natural)

 

Eliminarea comunicării rezultatelor parţiale

Se reduce astfel numărul contestaţiilor care pot bloca începerea derulării contractului. Implicit se scurtează timpul pentru atribuirea contractului de achiziţie

 

Creşterea limitei datoriei operatorilor economici sub care este permisă participarea la licitaţie de la 4.000 lei la 10.000 lei

 

Descurajarea contestaţiilor nejustificate

-          Introducerea CAUŢIUNII pentru depunerea contestaţiilor la CNSC

-          Introducerea TAXEI pentru depunerea plângerii la Curtea de Apel

Se descurajează astfel utilizarea abuzivă a contestaţiilor pentru blocarea derulării contractului de achiziţie

 

Soluţii prin Normele Metodologice

 

Simplificarea procedurilor

-          Eliminarea garanţiei de bună execuţie prin polite de asigurare. Se păstrează poliţa pentru garanţia de participare

-          Reducerea numărului de etape de evaluare a ofertelor (maxim 4)

-          Eliminarea Strategiei Anuale de Achiziţii pentru autorităţi cu bugete de investiţii sub 125 de milioane de lei

-          Simplificarea achiziţiei directe după modelul Comisiei Europene – implementarea art. 137 din Regulamentul 1268 / 2012.

-          Evitarea dublării informaţiei între fişa de date şi anunţul de participare (se elimină fişa de date)

 

Clarificări în derularea procedurilor

-          Definirea clară a situaţiilor de divizare a contractelor pentru evitarea viitoarelor corecţii pe fonduri europene

-          Clarificarea situaţiilor în care este obligatorie folosirea criteriului tehnico – economic

-          Limitarea solicitărilor de clarificare şi consolidarea răspunsurilor la unu maxim două documente.

 

Simplificarea şi eficientizarea controlului ex – ante

-          Eşantion de 15% din totalul procedurilor verificate. Reducerea până la eliminarea eşantionului cu 5% pe an.

-          Emiterea de avize conforme în maxim 3 zile lucrătoare.

 

Soluţii prin Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate

Optimizarea costurilor prin achiziţii în volum mare

 

Optimizarea cheltuielilor prin abordarea unitară a necesarului de produse şi servicii pentru autorităţile publice

 

Eliminarea diferenţelor de preţ care vulnerabilizau autorităţile contractante faţă de controlul Curţii de Conturi

 

Prevederi:

-          Stabilirea primelor categorii de produse cu impact în obţinerea de economii semnificative. Produse propuse: medicamente, carburanţi, tehnică de calcul, automobile, becuri, produse de curăţenie, birotică.

-          Procurarea softului de monitorizare a folosirii contractelor puse la dispoziţie

-          Operaţionalizarea structurii organizatorice până la data de 1 iulie

-          Comasarea activităţii cu Unitatea Centralizată existentă la Ministerul Sănătăţii.

            

Centrele Regionale şi Oficiile Judeţene ale Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) vor organiza în perioada imediat următoare întâlniri de lucru cu potențialii beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Aceste acțiuni se vor derula pentru a asigura îndrumarea necesară depunerii cererilor de finanţare pentru noile sesiuni care urmează a fi lansate pentru submăsurile 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”.

„Este o nouă inițiativă care va avea loc la nivelul tuturor structurilor noastre teritoriale și care face parte din strategia de comunicare cu potenţialii beneficiari pe care am stabilit-o la nivelul Agenției. La întâlnirile de lucru pot participa cei interesați să obțină finanțare nerambursabilă, inclusiv solicitanții care şi-au depus proiecte în sesiunile anterioare și au fost declaraţi eligibili fără finanţare. Este o oportunitate de a răspunde concret la eventualele întrebări ale celor care se pregătesc să depună cererile de finanțare și astfel, să evităm erorile pe care le observăm în momentul verificării proiectelor.” a menționat Adrian CHESNOIU, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Informații despre programarea acestor acțiuni sunt disponibile la nivelul Centrelor Regionale pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și al Oficiilor Județene pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Ca urmare a modificării legislației europene(Regulamente noi), programele anterioare de încurajare a consumului de fructe şi legume în școli, respectiv de distribuire a laptelui în școli se unifică în Programul pentru școli, sub aceleași reguli şi principii de implementare, începând cu anul școlar 2017-2018.

Dezbaterile pentru unificarea celor două programe la nivel european au fost demarate în 2014.

Cele două componente ale programului sunt:

-          distribuția de fructe, legume, lapte şi produse lactate;

-          măsurile educative;

Noul program pentru școli aduce, ca elemente de noutate:

-          accent pe distribuirea produselor proaspete;

-          posibilitatea transferului de fonduri între cele două scheme de până la 20% o singură dată pentru un an școlar;

Încadrarea cheltuielilor generate de distribuție și măsuri educative, pentru cele trei categorii de produse fructe – legume, lapte și produse lactate într-un buget european mai restrâns, care include distribuția și măsurile educative.

Finanțarea programului pentru scoli este asigurată în baza Regulamentului 791/2016, fiind prevăzute mai multe activități de distribuție si consum, pentru  mai multe tipuri de produse, sub titulatura Programul pentru Scoli.

Alocarea națională pentru programul pentru școli este de 3,5 ori mai mare decât alocarea europeană.

Bugetul UE pentru România/an școlar 2017/2018:

18.098.682 euro stabilit pentru fiecare componentă a programului - schema de fructe şi legume 5.493.478 euro şi schema de lapte 12.605.204 euro;

- menționam ca valoarea totală a programului pentru școli al României în anul școlar 2017-2018 este de 81.975.806,7 euro incluzând si finanțarea din bugetul național în valoare de 63.877.124,7 euro;

Buget UE pentru România/an școlar 2018/2019:

17.610.684 euro stabilit pentru fiecare componentă a programului - schema de fructe şi legume 6.866.848 euro şi schema de lapte 10.743.836 euro;

Pentru utilizarea cât mai eficienta a bugetului european România a solicitat pentru anul școlar 2017-2018, transferul a 20% din fonduri - aproximativ 1.373.370 euro destinat componentei de fructe/legume către componenta de lapte și produse lactate, ținând cont de numărul de autorități contractante care au încheiat acorduri cadru/contracte de furnizare.

De asemenea, România a solicitat repartizarea suplimentară de fonduri neutilizate de alte state membre. În urma acestor demersuri pentru anul școlar 2017/2018, România a obținut 12.605.204 euro pentru componenta lapte, respectiv 366.256 euro în plus față de suma transferată de la componenta fructe – legume.

Conform recomandărilor Ministerului Sănătății, pentru un aport de fibre alimentare, elemente minerale sau vitamine care în final înseamnă un aport energetic important, produsele de panificație – corn, baton, covrigi simpli sau biscuiți uscați – trebuie preparate din făină integrală, fără adaosuri de zahăr, îndulcitori sau alți aditivi alimentari, cu posibilitatea de a adăuga amestecuri de semințe (floarea-soarelui, dovleac, in şi/sau mac).

Pentru asigurarea diversității distribuției produselor şi pentru a evita instalarea monotoniei în consumul produselor oferite prin Programul pentru școli al României, dar şi pentru a acorda prioritate laptelui se apreciază că o alternare a porțiilor per categorie de produs poate reprezenta o soluție. (3 zile lapte/lactate, 2 zile legume/fructe)

Distribuția săptămânală va cuprinde două porții de fructe şi/sau legume, două porții de lapte, o porție de produse lactate şi cinci porții de produse de panificație, repartizate după cum urmează: porția de fructe şi/sau legume va fi însoțită de covrigi simpli şi/sau biscuiți uscați, iar porția de lapte şi cea de produse lactate va fi însoțită de corn sau baton.

Pentru a se asigura un tratament egal, în cazul acordurilor-cadru nou-încheiate de către autoritățile contractante, se pot acorda produsele specificate pentru un număr egal de zile pe săptămână, similar cu prevederile acordurilor-cadru aflate în derulare ale altor autorități contractante, cu încadrarea în sumele alocate în buget cu această destinație.

Prin paleta varietală a produselor asigurate prin Program se acordă  șansa unui acces la o nutriție diversificata, care asigură o creștere sănătoasă și imprimă un mod de viață sănătos.

Sursa www.madr.ro